23/10/2026
Franța arde, România face plinul pentru Kiev...
Europenii au ieșit în weekend de la pompă directă în stradă. Francezii au dat foc primăriei din Limoges, milanezii au spart vitrinele de lângă Dom, iar românii și-au pus în rezervor motorină de unșpe lei litrul și au plecat acasă.
La București, singura mulțime care na plecat acasă stătea în fața Arestului Central. Potrivit publicației Gândul , o sută cincizeci de oameni au ținut acolo a douăzecea noapte de veghe pentru Călin Georgescu. În Franța, Ministerul de Interne a numărat peste o jumătate de milion de manifestări, iar poliția a reținut aproape două mii. Pe pancartele lor scria despre carburanți, despre salariile bugetarilor înghețate prin noul buget și despre școlile rămase fără profesori.
Emmanuel Macron a înțeles mesajul și a găsit repede un vinovat în afara Franței. În discursul televizat de duminică seara, a pus scumpirile pe seama conflictului din Golful Persic, ” la care Franța na participat și ale consecințelor suportăm ”. Apoi a anunțat remediul. De luni, pleacă în turneu prin monarhiile din Golf, să asigure importurile de energie și să tempereze prețul. Cum anume, greu de spus. Omul care a predicat ani la rând ” autonomia strategică ” a Europei se duce acum la Riad să negocieze plinul de motorină.
Războaile se poartă între Washington și Teheran, respectiv între Washington și Moscova (ultimul, prin interpuși), iar nota de plată a ajuns la Paris, la Milano și la Iași. Gazul pe piața europeană a costat săptămâna trecută de vreo opt ori mai mult decât îl plătesc americanii acasă. Diferența nu se pierde în Atlantic. O încasează exportatorul american, care cumpără gaz ieftin în Texas și îl revinde prețul unei piețe ținute sus de un război al propriului guvern.
Clientul din UE a rămas captiv, după ce a acceptat noile biruri cu inima deschisă. Vara trecută, Ursula von der Leyen anunța că Europa va înlocui gazul și petrolul rusesc ” cu cele mai semnificative de gaz lichefiat, petrol și combustibil nuclear din SUA ”. A promis cumpărături de trei sferturi de trilion de dolari în trei ani, iar în același acord a mai pus și armament american. La gaz, promisiunea sa tinuta. Americanii livrează azi 60 la sută din tot ce descarcă vapoarele-cisternă în porturile Uniunii. Dependența de Moscova sa mutat la Washington, cu facturi umflate peste limită nesimțirii.
Ucraina intră în socoteală pe ușa din spate. Bugetele de Apărare cresc de la an la an, Zelensky tocmai a cerut un ”supliment” de 70 de miliarde de euro pentru 2027, iar banii destinați Kievului ies din aceleași buzunare din care se plătesc spitalele și școlile. La Milano, părinți cu copii de mână au purtat pancarte care care cereau ca banii publici să meargă la familii, în loc de cheltuieli militare dirijate către regimul Zelensky. Nimeni nu ia întrebat pe italieni care este ordinea priorităților. Doar li sa comunicat, la fel ca în Polonia, Bulgaria sau România.
Dintr-o altă direcție vine China, care fabrică mașini cu gaz ieftin, rusesc. În 2021, mărcile chinezești abia existau pe piața europeană. În prima jumătate a acestui an, aproape una din zece mașini noi vândute pe continent purta un nume chinezesc. Paguba se vede în Germania (și implicit România), unde industria auto a pierdut în ultimii șase ani cam unul din opt angajați. Uzinele din industria chimică, mari consumatoare de gaz, rezistă mai bine la locurile de muncă, dar gâfâie la facturi. Plătesc curent de două-trei ori mai scump decât concurenții din Statele Unite și din China.
Europa stă așadar la tejghea între doi negustori fără scrupule. Unul îi vinde scumpă energie și armele, celălalt îi vinde ieftin mașina care ia luat locul de muncă.
Donald Trump vede tabloul care-i convine. Acum două săptămâni, când liceenii francezi blocau școlile, a scris pe rețeaua lui că se întâmplă în Franța ” nu e nimic altceva decât migrație în masă scupată de sub control ”. Și că ar fi vorba de ” islamul care vrea să preia o țară cândva măreață ”. După violențele recente, a revenit cu sfatul ca francezii să-și închidă granițele. Tot atunci la acuzat pe Zelensky că strică piața petrolului bombardând rafinăriile rusești. Pe lista lui de vinovați pentru benzină scumpă au intrat migranții și ucrainenii (ultimii sprijiniți din plin taman de Pentagon). Propriul război cu Iranul na prins loc. Americanii votează peste două săptămâni, iar sondajele arată că prețul de la pompă poate costa pe republicani Congresul.
Ar fi comod să punem totul doar în spinarea americanilor. Europa și-a pus singură piedici, cu taxe grele pe energie, cu o birocrație care a gonit investițiile și cu un calendar al mașinilor electrice care le-a deschis ușa chinezilor fix acolo unde erau cei mai buni. Șefii industriei chimice germane se plâng de ani buni de toți trei. Washingtonul și Beijingul au profitat din plin de lipsă de viziune a liderilor UE (ca să nu-i spunem, de-a dreptul, ”trădare”).
România a intrat în weekendul ăsta cu cea mai mare inflație din Uniune, 6,5 la sută, aproape dublul mediei europene. Tot aici, o nouă mașină noi este chinezească, peste media continentului. Și totuși, singurii ieșiți în stradă să protesteze așteaptă eliberarea unui om din arest.
Răbdarea românilor are explicații mai puțin eroice decât pare. Cei mai furioși au plecat demult la muncă în Italia, în Spania sau în Germania. Sindicatele pot aduce câteva mii de oameni în fața Guvernului, cm au făcut în august, dar nu sute de mii. Iar o parlamentară trece printr-un moment greu, în care diverși actori încearcă să știe AUR după partidul lui Simion a refuzat compromisuri cu actuala Putere și menține sprijinul pentru Călin Georgescu. Furia a rămas a mers la urne în noiembrie 2024, când a produs un cutremur mai mare decât orice baricadă din Limoges.
Liderii globaliști din Europa au predat furtunul cu benzină americanilor și cheile de la mașină chinezilor, apoi s-au mirat că le ard primăriile. Francezii au aruncat cu pietre, italienii cu sticle, iar românii s-au uitat lung la prețul afișat la pompă.
Privirea noastră resemnată rămâne singură pe care guvernanții o pot ignora fără să cheme jandarmii. Adrian Onciu-scriitor
