17/02/2026
Subiectul de astăzi este, într-un fel, straniu. A pornit de la un alt articol scris împreună cu un coleg, desigur despre niște pumnale sica. Povestea lor în curând, pentru că este interesantă.
La recenzarea articolului, cel care a verificat materialul a notat la observații că „vorbim de pumnale, când este știut că aceste artefacte sunt cuțite de luptă”.
Prima reacție a fost una viscerală, de tipul „mai dă-te-n păpuriș!”. Apoi mi-am dat seama că, deși s-a scris și am scris pe subiect, nu există un material relevant care să adune, să actualizeze, să prezinte, să argumenteze și să pună la un loc toate reperele acestor artefacte.
M-am încordat – ca să știți cu ce mi-am petrecut micul concediu de odihnă, mai exact Crăciunul, Revelionul, ziua de naștere, onomastica și Boboteaza – și am scris tot ce mi-a trecut prin minte și mi s-a părut important despre pumnalele sica (apreciez răbdarea consoartei care mi-a dat pace să scriu din zori până seara, mi-a dat de mâncare și m-a lăsat să dorm în casă).
Pot spune că am adunat în text și ce nu știam, inclusiv ce înseamnă să superi un taraboste care decide că este ofensat. Veți găsi și un subcapitol despre traume și efecte: m-am ortăcit cu un reputat maestru de medicină legală, care a devoalat un tablou sumbru al capacităților letale ale acestor arme.
Găsiți explicate originile pumnalelor, contextul cultural în care au evoluat și care le-a definit, cronologia și dispersia geografică, definiții și morfologie, tipologie și mecanisme traumatice cu consecințele lor potențiale, spiritualitate și importanță social-militară.
Cum am spus, este un tablou larg, fără pretenția exhaustivității. Subiectul poate fi explorat în continuare, căci istoria se rescrie permanent.
Știu doar că a rezultat un material mai amplu decât o teză de doctorat a unui politician.
Așadar, vă invit la lectură:
Arma, gestul și imaginarul: pumnalul sica și construcția sensului în mediile războinice nord-balcanice (sec. IV a.Chr. – sec. II p.Chr.)
https://www.academia.edu/164718354/Arma_gestul_%C8%99i_imaginarul_pumnalul_sica_%C8%99i_construc%C8%9Bia_sensului_%C3%AEn_mediile_r%C4%83zboinice_nord_balcanice_sec_IV_a_Chr_sec_II_p_Chr_
15/02/2026
Dacii ca produs istoric – koiné militară și reorganizare identitară
Dacii nu au fost dintotdeauna daci. Au devenit daci.
Iar povestea devenirii lor spulberă mitul confortabil al originilor pure. Pe spațiul dintre Balcani și Tisa superioară, vreme de secole, s-a desfășurat un proces istoric de mare intensitate: culturile tracice locale au absorbit șocuri și influențe venite din afară — sciți, macedoneni, greci, perși, celți, romani — și s-au reorganizat. Din această convergență, elitele războinice au construit un model militar de prestigiu (fenomenul Padea–Panagjurski Kolonii–Mala Kopanya), iar din el s-a născut, în cele din urmă, o identitate politică nouă: dacii.
„Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniţi mai sus, cm îşi spun ei înşişi şi cm le zic şi romanii.”
Dacii nu sunt o excepție. Sunt o regulă. Ca și romanii, francii, bulgarii sau maghiarii, ei sunt rezultatul unei sinteze, nu al unei revelații. Tocmai capacitatea de a integra influențe și de a le transforma în putere explică ascensiunea lor rapidă sub Burebista.
Ceea ce a luat atunci formă a fost o civilizație istorică reală, nu una imaginară. Iar astăzi, când „mitul dacic” este tot mai des mobilizat identitar, această poveste merită spusă limpede: dacii nu sunt mai puțin importanți pentru că s-au născut din amestec. Dimpotrivă. Tocmai asta îi face reali.
Textul integral, cu argumentația și exemplele necesare, este disponibil pe blog.
Vă invit la o lectură de duminică:
https://enciclopediadacica272296202.wordpress.com/...
10/02/2026
„Lupta” dintre detectoriști și arheologi. Discuție cu profesorul universitar Marius-Mihai Ciută - Sibiu 100
„Detectorismul a început cu stângul în România, în condițiile în care între 1993-2005, detectoriștii s-au identificat exclusiv cu braconierii Conf. univ dr. habil. Marius-Mihai Ciută, fost polițist de patrimoniu și actualmente profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga” ...
14/01/2026
Magazin istoric, nr. 1/2026, pag. 66-69.
03/11/2025
Mihai STANCU,
Cetatea dacică Piatra Roșie - schițe, relevee, planuri.
Cetatea dacica Piatra Rosie - schite, relevee, planuri
Schite si relevee ale Cetatii dacice Piatra Rosie vectorizate
24/10/2025
Movilă, Gomilă, Humka, Halom sau Hügel? Repertoriul movilelor de pământ din județul Timiș
Realizatori: DIACONESCU, Dragoș (autor), BUNOIU, Victor (autor), PREDESCU, Sorin Vlad (introducere), BUNOIU, Flavius (coperta), OLARU, Alexandra (redactor)
Anul publicației: 2025
Publicată de: Muzeul Național al Banatului
Contributori: Muzeul Național al Banatului
Editura: mega
Localitatea: Cluj-Napoca
ISBN: 978-606-020-956-0
Tip publicație: carte
Cartea pe care o deschideți nu este o carte oarecare, este un travaliu cu sens. Știu demersurile autorilor acestei cercetări de la începuturi, de unde au plecat și curajul lor de a gândi pe termen lung. Deși am contribuit la demararea acestui proces, nici eu nu am crezut că va fi atât de complex, atât de asumat, atât de coerent. Invitația pe care am primit‑o de la autori de a scrie un cuvânt‑înainte mă onorează și mă încurcă în același timp; nu știu să descriu explicativ această carte care nu e doar o carte în sine, ci un inventar al unei foarte interesante perioade din trecutul câmpiei bănățene: finalul eneoliticului, epoca bronzului, prima vârstă a epocii fierului. Ceea ce surprinde pe cei mai puțin avizați în arheologie este densitatea de situri arheologice din câmpia bănățeană; în acest caz, 210 de movile pe raza a 25 de unități administrative, pe o suprafață de 1829 km2 . Banatul este o câmpie fertilă și a fost o câmpie fertilă, fiind întotdeauna locuit și cultivat, traversat de toate civilizațiile și culturile din această parte a Europei. Densitatea de situri arheologice este descurajantă pentru instituții mici și subfinanțate, așa cm sunt instituțiile noastre de protecție a patrimoniului. Și, totuși, sute de ore de cercetare de birou și de muncă de teren, curiozitatea, determinarea și meticulozitatea au dus la apariția acestui prim volum care arată amploarea patrimoniului arheologic din județul Timiș. (Sorin Vlad Predescu)
https://biblioteca-digitala.ro/?pub=9717-movila-gomila-humka-halom-sau-hugel-repertoriul-movilelor-de-pamant-din-judetul-timis
23/10/2025
Digitalizare: Comorile dacilor (catalog de expoziție), 2010
Subtitlu: Capodopere ale artei aurului din România din epoca bronzului până în epoca geto-dacică (sec. XVII a. Chr. - sec. IV a. Chr.)
Realizatori: OBERLÄNDER – TÂRNOVEANU, Ernest (autor), OANȚĂ-MARGHITU, Rodica (autor), ARBUNESCU, Alexandru (autor), POPESCU, Anca Diana (autor), TROHANI, George (autor), ȚÂRLEA, Alexandra (autor), AMARIE, Marius (fotograf)
Anul publicației: 2010
Publicată de: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Național de Istorie a României
Contributori: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Național de Istorie a României
Editura: OsCAR PRINT
Localitatea: Ploiești
ISBN: 978-973-668-263-6
Tip publicație: carte
Lucrarea reprezintă catalogul expoziției „Comorilor dacilor II – Capodopere ale artei aurului din România din epoca bronzului până în epoca geto-dacică (secolele XVII a, Chr. – sec . IV a.Chr.)”, găzduită la Muzeul Județean de Arheologie și Istorie Prahova între 14 și 31 octombrie 2010 și rezultatul colaborării dintre muzeul prahovean și Muzeul Național de Istorie a României.
https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2335-comorile-dacilor-catalog-de-expozitie
22/07/2025
Legio Dacica - Erau Niste Lupi
🎥 Enciclopedia Dacică – Călătorie în inima istoriei!Asociația Culturală Enciclopedia Dacică vă invită să pătrundeți în atmosfera vibrantă a marilor festival...
09/02/2026
31/01/2026
14/01/2026
03/11/2025
24/10/2025
23/10/2025
09/08/2025
22/07/2025