Eduard Mititelu

19/10/2026

Văd tot felul de poziții despre accesul minorilor la rețelele de socializare: de la ce vârstă, pe ce platforme și în ce condiții. Este o dezbatere politică în care nu vreau să intru astăzi. Fiecare are propria opinie.

Dar…

Românii merită mai mult decât proiecte de lege care sună bine, dar despre care nu știm dacă și cm vor putea fi aplicate. Nu este suficient doar să impui niște limite naționale unor rețele de socializare ce nu își au sediul în România și care sunt sub incidența Digital Services Act.

Lucrurile trebuie făcute tehnic cm trebuie, dacă vrem să limităm accesul copiilor la rețelele de socializare, trebuie să avem și un mecanism prin care platformele să le poată verifica vârsta, fără să le fie transmise date personale precum numele sau CNP-ul.

Comisia Europeană a dezvoltat deja o soluție tehnică de verificare a vârstei, care poate să devină funcțională și în România.

Mai mult, la nivel european DEJA se discută și EU KIDS Act, o propunere care urmărește reguli comune pentru protecția minorilor online, inclusiv praguri de vârstă pentru accesul la rețelele sociale.

Sigur că putem adopta legi și în România. Dar trebuie să ținem cont de ceea ce se pregătește la nivel european și, mai ales, să POATĂ FI PUSE ÎN PRACTICĂ.

Cine verifică vârsta? Cum protejăm datele personale? Cine se asigură că platformele care nu au sediu în România respectă regulile?

Nu cred că protecția copiilor trebuie transformată într-o competiție despre cine depune primul un proiect de lege sau cine anunță cea mai mare interdicție.

Pentru că nu este important cine anunță primul o lege, ci dacă acea lege chiar îi protejează pe copii. Iar o astfel de competiție riscă să producă exact efectul invers.

De la aceste informații trebuie să pornească decizia politică pe acest subiect.

16/10/2026

❤️🤍💙

24/09/2026

De la tribuna Camerei Deputaților am vorbit despre un lucru simplu: strategia țării privind inteligența artificială, la care am contribuit și care a fost adoptată, dar care nu folosește nimănui dacă nu o punem în practică.

Ce cer, concret: bani pentru cercetarea în domeniul AI, sprijin și finanțare pentru universități și cercetători, precum și o colaborare mai bună între mediul academic, instituțiile statului și companii.

Avem în România oameni foarte bine pregătiți, atât în universități, cât și în mediul privat. Trebuie să avem încredere în ei și să le oferim tot sprijinul de care au nevoie, atât de aici, din Parlament și Guvern, cât și la nivel european.

Dacă investim astăzi în mințile României, câștigăm cu toții mâine.

22/09/2026

Ieri am luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților despre un subiect care pare tehnic, dar care ne privește pe toți: cm își păstrează instituțiile statului datele și aplicațiile.

Astăzi, multe instituții au propriile servere, pe care le cumpără, le întrețin și le repară separat. Asta înseamnă bani cheltuiți de mai multe ori pentru același lucru și sisteme mai ușor de atacat de hackeri. Exemplul ANCPI este elocvent.

Soluția este cloudul: în loc ca fiecare instituție să aibă „calculatorul ei din debara”, aplicațiile statului sunt găzduite într-un mediu comun, modern și bine protejat. E ca diferența dintre a ține banii sub saltea și a-i ține într-o bancă. Datele cetățenilor sunt mai în siguranță, iar banii publici sunt folosiți mai eficient.

O parte dintre aplicații au fost deja mutate în cloud cu bani din PNRR, dar trebuie să continuăm procesul de migrare. De aceea, am cerut Guvernului un plan clar de migrare, finanțat din alte fonduri europene și din bugetul de stat.

21/09/2026

👇

Porțile Camerei Deputaților se deschid pentru o nouă generație de interni!
Două luni împreună cu profesioniști, provocări și experiențe reale, chiar acolo unde ideile devin viitor.
🏛️ Internship la Camera Deputaților — înscrierile încep de luni!

18/09/2026

Astăzi a avut loc inaugurarea Centrului de zi pentru copii din Nicșeni!

Felicitări domnului primar, Victor Claudiu Bulboaca, și întregii echipe a Primăriei Nicșeni pentru realizarea acestui proiect important pentru comunitate! 👏

09/09/2026

Am analizat astăzi incidentul cibernetic de la ANCPI alături de colegii mei din Parlament și cu reprezentanții ANCPI, ADR, DNSC, STS, Cyberint și ANSPDCP.

Am cerut instituțiilor implicate să accelereze migrarea serviciilor și infrastructurii în cloud, pentru a reduce riscul ca astfel de situații să se repete.

Serviciile publice digitale trebuie să aibă un nivel ridicat de disponibilitate și securitate. Cetățenii trebuie să aibă încredere că aceste servicii funcționează atunci când au nevoie de ele și că datele lor sunt protejate.

Potrivit verificărilor efectuate până acum, datele gestionate de ANCPI nu au fost șterse sau modificate. De asemenea, se fac ultimele verificări pentru a avea întreg sistemul funcțional pentru cetățeni.

Resurse au existat și există. Acum este nevoie de asumare, termene clare și măsuri concrete pentru migrarea în cloud, proces în care ADR, STS și SRI au responsabilități și roluri bine definite. O infrastructură mai sigură și mai rezilientă poate reduce semnificativ riscul și impactul unor incidente similare.

Au existat greșeli majore, au fost analizate, iar un raport final al incidentului urmează să îl primim. Dar, în același timp, trebuie să privim înainte și să luăm măsurile necesare cu actori instituționali și mediul privat pentru ca asemenea evenimente să nu se mai repete.

07/09/2026

Școala îți creează cele mai frumoase amintiri și-ți aduce în viață primele legături durabile, de prietenie. Colegi, profesori, îndrumători, învățători sunt cei pe care îi vei ține minte toată viața.

Totodată, școala înseamnă baza educației și reprezintă la final punctul de plecare în viață, în carieră.
Școala trebuie iubită și respectată necondițional pentru că este parte integrantă a existenței tuturora. Nu trebuie să reamintesc cât de important e studiul și cât de importantă este cartea. Vorba veche care spune că dacă ai carte, ai parte, nu e ceva inventat. E cât se poate de real, dar asta veți vedea după ce veți pune școala în cui și veți porni pe drumul vieții.

Succes tuturor în noul an școlar! Elevi, profesori, părinți, toți aveți o responsabilitate majoră: aceea ca împreună să clădiți un viitor mai bun.

05/09/2026

Când o fabrică din România plătește în jur de 180 de euro/MWh pentru energie, iar una din Spania 70–80 de euro/MWh, problema nu mai este doar factura la energie.

Problema este cm industria din România mai poate concura.
Semnalul venit de la Dacia ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Renault a investit peste 4 miliarde de euro în România, dar nimeni nu ne garantează că următoarele modele sau următoarele investiții vor veni tot la Mioveni.

Și e normal să fie așa. În interiorul marilor grupuri, fabricile concurează între ele. Iar dacă la noi costurile sunt mult mai mari, pierdem.

De aceea cred că trebuie să facem două lucruri în paralel.

În primul rând, să reducem taxarea energiei pentru industrie, cel puțin până când România reușește să crească suficient producția de energie și capacitatea de stocare.

Nu putem spune companiilor: „mai rezistați câțiva ani, până îmbunătățim legislația și fiscalitatea pentru noi capacități noi”, în timp ce ele pierd contracte și investiții în fața fabricilor din alte țări.
În al doilea rând, trebuie să accelerăm serios finanțările pentru stocare si producție de energie.

Astăzi pierdem prea mult timp cu birocrația: ghiduri care durează luni, consultări, aprobări, perioade de aplicare, evaluări lungi, contracte care se semnează greu și, apoi, decontări care întârzie.

Și toate întârzierile astea se văd în teren. Pe hârtie avem bani și programe. În realitate, avem șantiere care așteaptă.
Iar fiecare proiect de stocare întârziat înseamnă energie ieftină pe care nu reușim să o folosim atunci când avem nevoie de ea.
România are nevoie de mai multă energie, de mai multă stocare, dar și de puțin bun-simț economic până ajungem acolo.

Putem vorbi cât vrem despre reindustrializare, dar până la urmă, lucrurile sunt destul de simple: dacă energia este prea scumpă, investițiile se duc în altă parte.

Iar dacă vrem ca industria să rămână și să crească în România, trebuie să facem energia competitivă o prioritate reală.

Sursa: zf.ro

21/08/2026

Ai carte electronică de identitate? Atunci poți semna electronic documente cu ea. Iar statul trebuie să fie capabil să le accepte.

Pare ceva ce ar trebui să fie evident. În România, nu este.

Cartea electronică de identitate vine cu o semnătură electronică avansată. Asta înseamnă că poți semna digital documente fără să mai treci prin absurdul administrativ pe care îl știm cu toții:

Printează. Semnează cu pixul. Scanează. Trimite pe e-mail.

Dacă statul îți emite un instrument digital, tot statul trebuie să fie pregătit să îl folosească.

Problema este că digitalizarea României se împiedică prea des exact aici: avem tehnologia, avem cadrul legal, dar instituțiile continuă să funcționeze după proceduri făcute pentru hârtie.

Platformele administrației trebuie să poată verifica și accepta documentele semnate cu cartea electronică de identitate.

Și nu vorbim despre ceva ce ar trebui reglementat în viitor. Este deja în lege.

Legea 214/2024, la art. 4 alin. (5) lit. a) îi recunoaște semnăturii electronice avansate aferentă cărții electronice de identitate aceleași efecte juridice cu cele ale semnăturii de mână.

Acum trebuie ca și administrația să țină pasul.

Altfel, digitalizăm buletinul, dar păstrăm birocrația.

Digitalizarea trebuie să elimine pași. Nu să digitalizeze inutil pașii vechi.