PNȚ - Maniu Mihalache Dolj

10/10/2026

Centenar PNT

“Partidul Național Țărănesc a fost înainte de toate un motor al unor valori, motor al moralității, motor al responsabilității, motor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică” a transmis preşedintele ţării, Nicușor Dan.

Președintele a amintit contribuția înaintașilor partidului la lupta pentru drepturile românilor din Transilvania și la realizarea Unirii de la 1918, precum și activitatea liderilor Iuliu Maniu și Ion Mihalache.

Totodată, șeful statului a evidențiat opoziția formațiunii față de dictatură și sacrificiile membrilor săi în perioada comunistă, când mii de oameni au fost arestați, persecutați sau deportați.

„Nu a fost un simplu partid bazat pe interesele unei categorii sociale”, a transmis Nicușor Dan, subliniind că atașamentul față de principii a rămas o caracteristică definitorie a formațiunii.

29/09/2026

BĂTAIA HIENELOR PE BUGETUL APĂRĂRII

România are nevoie urgentă de o Armată bine înzestrată. Nu peste cinci ani, nu după următoarea criză politică și nu după ce partidele își termină socotelile între ele.

Prin programul SAFE, Ministerul Apărării are 21 de proiecte de înzestrare, în valoare de aproape 10 miliarde de euro

În joc nu sunt niște hârtii și nici o dispută contabilă: sunt aproape 300 de mașini de luptă pentru infanterie, sisteme antiaeriene, elicoptere, nave militare, radare, drone și muniție.

Fiecare zi în care aceste echipamente lipsesc este o invitație la agresiune.

Și tocmai acum Sorin Grindeanu a ales să atace la Curtea Constituțională cadrul juridic care permite derularea acestor programe.

Problema nu este că marile contracte de apărare n-ar trebui controlate. Dimpotrivă: fiecare euro trebuie justificat, fiecare procedură verificată, fiecare obligație industrială respectată.

Problema este alta: de ce, în loc să corectezi ceea ce consideri greșit, riști să blochezi sau să întârzii chiar înzestrarea Armatei?

Când sunt miliarde pe masă, politicianismul românesc își amintește brusc de principii. Cine negociază? Cine hotărăște? Cine semnează? Mai ales: cine ține pixul?

Politicianismul de Isoletta nu are decât un singur interes: să aibă în mână pixul cu care se semnează contractele de miliarde.

Pentru stilou ar fi nevoie și de puțină caligrafie — adică exact orele care lipsesc din foaia matricolă niciodată publicată.

Dacă nu ei au negociat, dacă nu ei au decis și dacă pixul nu este în mâna lor, sunt gata să pună sub semnul întrebării întregul mecanism.

Asta nu mai este opoziție responsabilă. Este transformarea securității naționale într-un teren pentru răfuieli de partid.

Banii trebuie controlați. Contractele trebuie verificate. Dar apărarea României nu poate aștepta până când hienele termină de împărțit prada.

De la epigonii lui Ciolacu și Vadim doar naivii pot avea așteptări.

28/09/2026

MEMORIA MARTIRILOR NU SE RESCRIE CU FOARFECA POLITICĂ

Propunerea legislativă L515/2026 urmărește mutarea Zilei Naționale de Cinstire a Martirilor din Temnițele Comuniste de la 14 mai la 16 august. Inițiatorii și-au prezentat argumentele: 14 mai 1948 este asociat de ei cu arestările declanșate prin Ordinul nr. 5, îndreptat împotriva Mișcării Legionare, în timp ce 16 august 1952 este legat de un amplu val de arestări care a lovit foști membri ai partidelor democratice, inclusiv național-țărăniști, liberali și social-democrați.

Proiectul este în procedură de urgență și, după retrimiterea la comisii, rămâne în lucru la Senat, cu termen de adoptare tacită 16 octombrie 2026.

Aceste argumente trebuie cunoscute și discutate. Dar ele nu închid dezbaterea.

14 mai este data stabilită prin lege încă din 2017. De aproape un deceniu, ea a intrat în calendarul public al comemorărilor, în ceremoniile, slujbele și memoria familiilor celor persecutați de comunism. Schimbarea unei asemenea date nu este o simplă corectură tehnică.

16 august 1952 are, fără îndoială, propria sa semnificație în istoria represiunii comuniste. Național-țărăniști, liberali, social-democrați și alte persoane considerate ostile regimului au fost atunci arestate și internate administrativ. Tocmai de aceea nu contestăm importanța acestei date.

Întrebarea este alta:

DE CE TREBUIE ÎNLOCUIT 14 MAI?

Pentru foștii deținuți politici, pentru urmașii lor și pentru cei care păstrează memoria represiunii, schimbarea unei date intrate deja în conștiința publică poate ridica firesc întrebări. Cu atât mai mult cu cât interpretările istorice privind semnificația zilei de 14 mai nu sunt unanim acceptate, iar Consiliul Economic și Social a avizat negativ această modificare.

PNȚ Maniu–Mihalache are o responsabilitate aparte. Iuliu Maniu și Ion Mihalache nu sunt simple nume dintr-un manual. Ei aparțin acelei generații democratice zdrobite de regimul comunist, alături de mii de membri ai Partidului Național Țărănesc.

De aceea cerem o dezbatere istorică serioasă, transparentă și lipsită de etichete convenabile.

Dacă 16 august trebuie să devină noua zi națională de cinstire, argumentele trebuie să fie suficient de solide pentru a-i convinge tocmai pe cei care au purtat direct această suferință și pe familiile lor.

Memoria nu se administrează prin grabă legislativă.

Și înainte de a muta o dată care a intrat deja în memoria publică, întrebarea rămâne legitimă:

DE CE TREBUIE SCHIMBAT 14 MAI?

28/09/2026

A EXISTAT UN COMPLOT PENTRU CĂDEREA GUVERNULUI? GRINDEANU ȘI SIMION TREBUIE SĂ DEA EXPLICAȚII

Este momentul ca Parlamentul României să acționeze în interesul cetățenilor și să lămurească de urgență informațiile publice care ridică suspiciunea unei imixtiuni grave în viața politică a României și a unei posibile complicități între oficiali străini și lideri ai unor partide parlamentare.

Sunt prea multe coincidențe care trebuie explicate.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, îi sunt atribuite afirmații extrem de grave privind schimbarea Guvernului României.

Sorin Grindeanu confirmă că s-a întâlnit cu aceasta și că a discutat despre Coridorul Vertical de gaze. George Simion declară despre Kimberly Guilfoyle că o cunoaște și că se consideră „prieten bun” cu aceasta.

La scurt timp, Guvernul României a fost demis prin moțiune de cenzură, cu implicarea decisivă a PSD și AUR.

Coincidențe? Poate. Dar sunt deja prea multe pentru a fi ignorate.

Există însă și o problemă mai profundă. Partidele hrănite an de an din subvenții uriașe de la buget ajung să nu mai depindă de cetățeni și, treptat, să nu mai simtă că trebuie să răspundă în fața lor. Când legătura dintre partid și alegător este înlocuită de finanțarea garantată de stat, principiile devin negociabile, alianțele se fac și se desfac fără explicații, iar interesul public riscă să fie sacrificat pentru interese de partid, de grup sau personale.

PNȚ Maniu-Mihalache solicită constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă.

Trebuie stabilit cine s-a întâlnit cu cine, ce s-a discutat, ce interese au fost reprezentate și dacă răsturnarea Guvernului a fost exclusiv rezultatul jocului politic intern.

Parlamentul trebuie să afle adevărul. Grindeanu și Simion trebuie să dea explicații.

25/09/2026

100 de ani. Cuvinte care rămân — Gheorghe Ciuhandu
În ianuarie 2012, înaintea alegerilor locale, Gheorghe Ciuhandu era curtat de mai multe formațiuni politice, într-un moment dificil pentru național-țărăniști. Primarul Timișoarei explica însă că apartenența sa la partid nu depindea de avantajele electorale sau de funcțiile pe care le-ar fi putut obține în altă parte. Pentru el, rămânerea în PNȚ ținea de crez politic și de o tradiție de familie, nu de oportunitate.

23/09/2026

100 de ani. Cuvinte care rămân — Doina Cornea

În 1988, la un an după revolta muncitorilor de la Brașov din 15 noiembrie 1987, Doina Cornea le adresa un mesaj de solidaritate și încurajare. Într-un timp al fricii, al supravegherii și al represiunii comuniste, ea vorbea limpede despre legătura profundă dintre libertate, curaj și credință.

Pentru Doina Cornea, omul nu poate deveni cu adevărat liber dacă rămâne prizonier al fricii. Iar biruința asupra fricii nu este doar un act de voință, ci și unul de credință.

Cuvintele ei rămân vii și astăzi, ca mărturie de demnitate morală și rezistență spirituală în fața dictaturii.

23/09/2026

100 de ani. Cuvinte care rămân — Ioan Alexandru

La 26 septembrie 1991, în timpul celei de-a patra mineriade, minerii au pătruns în sala Parlamentului de pe Dealul Mitropoliei. Într-un moment de mare tensiune, Ioan Alexandru s-a ridicat cu crucea de lemn pe care o purtase și în zilele Revoluției și le-a vorbit direct celor intrați în sală.

Apelul său nu a fost unul de forță, ci de oprire a violenței, de responsabilitate și de credință. Cuvintele „Noi vrem să fim un neam sfânt între toate neamurile pământului” au rămas legate de una dintre cele mai tulburi zile ale începutului de democrație românească.

23/09/2026

BANII VORBESC. Ai CUI erau, CUM au ajuns acolo șI CUI au folosit?

Când TU schimbi 100 de euro la casa de schimb, ți se cere buletinul.

Când TU deschizi un cont bancar, trebuie să explici de unde provin banii.

Când TU faci un transfer semnificativ, banca îți cere documente.

Când TU iei un credit, ți se verifică veniturile, garanțiile și istoricul financiar.

Când TU declari venituri la ANAF, orice neconcordanță poate atrage un control.

De ce, atunci, pentru un transfer de 1,1 milioane de euro ni se oferă doar povestea unui antreprenor păcălit cu promisiunea unui credit de șase milioane?

Firma lui Răzvan Leu are o cifră de afaceri sub trei milioane de euro pe an, capital social de 200 de lei și profit sub 100.000 de lei în ultimii cinci ani. Nu credem că un om în această situație riscă un milion de euro pe o simplă promisiune. Credem că Leu a fost un paravan, iar banii au avut o destinație reală: finanțarea unei rețele ale cărei ramificații nu ni s-au arătat.

Asta nu îl scapă pe Călin Georgescu de răspundere, dacă a fost implicat. Dar reducerea dosarului la „un păgubit și niște escroci” ascunde întrebările esențiale: ai cui erau banii, cine a dispus transferul, cine i-a primit prin entitatea din Dominica și cui i-au folosit?

DIICOT spune că o parte din bani era destinată unei campanii electorale. Trebuie aflat cine a alimentat rețeaua, cine a protejat-o și ce alte operațiuni au trecut prin ea. Un asemenea mecanism nu funcționează ani de zile fără complicități serioase. Cerem DIICOT, SRI și SIE să urmărească întregul traseu al banilor, inclusiv legăturile externe și complicitățile din instituțiile statului.

Există două categorii de cetățeni: TU, care trebuie să justifici fiecare leu, și EI, care nu dau socoteală pentru milioane. De la Bancorex încoace, EI au luat credite pe care TU le-ai plătit. EI au lăsat găuri în buget prin taxe și impozite neplătite, iar TU ai fost pus, an după an, să le acoperi.

Ajunge. Vrem să știm ai cui erau banii, cm au ajuns acolo și cui au folosit.