17/09/2026
Ne luăm rămas-bun de la sculptorul Dan Covătaru, unul dintre artiștii importanți ai școlii ieșene de sculptură și unul dintre oamenii legați profund de începuturile Taberei de sculptură de la Poiana cu Schit.
În Poiana noastră au rămas, peste timp, trei dintre lucrările sale: „Aspirația” – 1986, „Tentația zborului” – 1987 și emblematicul „Mihai Eminescu” – 1988.
Sunt lucrări care fac parte astăzi din memoria locului și care ne vor aminti mereu de artistul care a contribuit la transformarea acestei poieni într-un spațiu unic, în care natura, piatra și arta s-au întâlnit.
Dan Covătaru nu a fost doar unul dintre sculptorii care au lăsat aici opere. A fost și unul dintre oamenii care au contribuit la nașterea și dezvoltarea acestei tabere, alături de Ion Muscalu, inițiatorul și promotorul ei. Documentele vremii îl menționează pe Covătaru drept sculptorul implicat în organizarea taberei.
Astăzi, ne place să ne imaginăm că Dan Covătaru a plecat spre locul celor veșnice, acolo unde s-a întâlnit din nou cu Ion Muscalu, omul care a visat și a făcut posibilă această poiană a sculpturilor.
Poate că, de acolo, privesc împreună spre locul pe care l-au iubit și căruia i-au dăruit atât de mult.
Drum lin, maestre Dan Covătaru!
Piatra rămâne. Opera rămâne. Iar memoria lor va rămâne aici, în Poiana cu Schit.
