Agentia Nationala pentru Romi

09/10/2026

9 Octombrie: Mesajul ANR cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Astăzi, 9 Octombrie 2026, la Memorialul Victimelor Holocaustului a avut loc ceremonia anuală de comemorare organizată de Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel, în contextul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. În acest context colega noastră Mariana Costache, a transmis mesajul ANR cu aceasta ocazie:

"Astăzi, în fața acestui monument, ne înclinăm în fața memoriei celor care au fost deportați, umiliți, înfometați și uciși.
Agenția Națională pentru Romi, instituție a statului român, are datoria de a păstra memoria și de a apăra demnitatea unei comunități care a trecut ea însăși prin aceeași tragedie.

Se împlinesc astăzi 85 de ani de când, în octombrie 1941, au început deportările evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud și Bucovina de Nord către Transnistria. Nu a fost o tragedie care s-a petrecut departe de noi. A fost o politică de stat, decisă, organizată și executată de autoritățile române. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, a stabilit acest adevăr în Raportul final din 2004, iar statul român l-a asumat public.

În Transnistria au fost deportați aproximativ 25.000 de romi, începând din vara anului 1942. Aceiași oameni care fuseseră vecini, meșteri, muzicieni, fierari și agricultori au fost scoși din casele lor și duși în lagăre, fără adăpost, fără hrană, fără medicamente. Raportul final al Comisiei Wiesel estimează că aproximativ 11.000 dintre ei nu s-au mai întors.

Romii numesc această tragedie Samudaripen, „uciderea tuturor"...

Locul acestor istorii este unul alături de celălalt. Evreii și romii au suferit în același spațiu, prin aceleași mecanisme ale urii și ale excluderii. De aceea, memoria Holocaustului nu poate fi doar un ritual al unei zile din an. Memoria Holocaustului și a victimelor evreiești, rome și a altor categorii sociale, adesea uitate din discursurile publice, trebuie să devină educație, lege aplicată și vigilență a noastră, a tuturor, în fiecare zi.

Avem astăzi datoria să spunem cu claritate că negarea Holocaustului, relativizarea lui și cultul persoanelor vinovate de crime împotriva umanității sunt contrare doar legii, dar sunt contrare și conștiinței noastre europene.

Avem, de asemenea, datoria să recunoaștem că discursul de ură nu a dispărut. El circulă azi mai ales în mediul online, într-o formă nouă, uneori mai subtilă, alteori brută, dar întotdeauna cu aceleași ținte și cu aceleași mecanisme de dezumanizare a celui diferit. Cine a învățat din istorie știe unde duce discursul urii.

Agenția Națională pentru Romi rămâne angajată să sprijine educația despre Holocaust, inclusiv despre Holocaustul romilor, și să colaboreze cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", cu comunitatea evreiască și cu toate instituțiile care apără drepturile omului, drepturile minorităților, demnitatea umană în final!

Cinstim astăzi memoria victimelor Holocaustului prin adevăr, prin respect și prin angajamentul că vom veghea ca acele atrocități ale umanității nu se vor repteta niciodată.

Fie memoria lor binecuvântată!"

09/10/2026

Ceremonia oficială ocazionată de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în România (9 Octombrie)

08/10/2026

Conferința de marcare a 10 ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a IHRA - Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului

Organizată în parteneriat de Cancelaria Premierului, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Național Pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wisel” și Agenția Națională pentru Romi, Conferința a aniversat 10 ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, prilej cu care a reamintit că această definiție oferă guvernelor, decidenților, autorităților publice, cadrelor didactice, cercetătorilor și altor categorii profesionale un instrument comun și practic pentru recunoașterea și identificarea antisemitismului.

Zece ani reprezintă un reper important, dar și un interval suficient pentru a evalua atât relevanța acestui instrument, cât și transformările fenomenului la care încearcă să ofere un răspuns. România a continuat să adopte măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și să susțină ferm definiția atât în plan național, cât și internațional. Mai mult decât atât, România a decis să facă definiția obligatorie din punct de vedere juridic și să o includă în dreptul intern. S-a consolidat cadrul juridic național privind interzicerea organizațiilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și combaterea antisemitismului, cel mai recent în decembrie 2025.

De asemenea, s-a consolidat cadrul juridic național privind interzicerea organizațiilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și combaterea antisemitismului, cel mai recent în decembrie 2025. Antisemitismul nu este nou, după cm sub-raportarea incidentelor antisemite nu este ceva nou. Pentru a facilita raportarea incidentelor, dar și pentru a îmbunătăți procesul de colectare a datelor statistice, s-a dezvoltat platforma Stop-Rasism.

Acest instrument, care reunește toate instituțiile cu atribuții în domeniu, contribuie la reducerea sarcinilor administrative care ar fi revenit cetățeanului, prin direcționarea automată a sesizărilor către autoritățile competente, în baza unui arbore decizional. Platforma, realizată cu aportul Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică, va fi deschisă publicului în perioada imediat următoare. Dacă există o concluzie importantă a ultimului deceniu, aceasta este că flagelul reprezentat de antisemitism are o remarcabilă capacitate de adaptare și de conectare la temerile, crizele și nemulțumirile fiecărei generații. Tocmai de aceea, definiția rămâne un instrument esențial pentru identificarea discursului și a manifestărilor antisemite și, pornind de aici, pentru dezvoltarea răspunsurilor necesare prevenirii și combaterii lor.

România va continua să susțină definiția de lucru a antisemitismului a IHRA, la care a contribuit activ, și exemplele care o însoțesc, va continua să consolideze propriile mecanisme de prevenire și combatere a antisemitismului și să contribuie activ la eforturile internaționale în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește consolidarea cadrului internațional în materie.

Agenția Națională pentru Romi este membră a Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024 -2027 și a participat la sesiunea de lucru dedicată analizei privind modul în care cele două definiții de lucru ale IHRA, cea privind antisemitismul și cea privind atitudinile antirome, definiție la care a contribuit, ajută la identificarea și înțelegerea narativelor și manifestărilor antisemite și de discriminare împotriva romilor, inclusiv în mediul online. S-au identificat deficiențe și poate unele posibile soluții sau bune practici ca autoritățile publice, platformele digitale și ceilalți actori relevanți să poată formula răspunsuri sau reacții coerente și coordonate.

Discuția a acoperit evoluțiile recente, atât la nivel național, cât și internațional, precum și eficiența și limitele DSA (Regulamentului european privind serviciile digitale - Digital Services Act). S-a vorbit și despre cooperarea cu platformele online și despre interacțiunea cu organele de aplicare a legii. Accentul cade pe provocările practice și pe soluții care pot face răspunsul instituțional mai eficient. Fiind un panel cu mai mulți vorbitori (ANCOM, CNCD, IHRA), perspectiva ANR a subliniat importanța modului în care discursul anti-romi se manifestă online și asupra nevoilor comunităților afectate.

Această conferință internațională se suprapune contextului recrudescenței discursului urii îndreptat împotriva minorităților romă și evreiască, pe fondul apariției în spațiul public a elementelor de glorificare a criminalilor de război și apariției în mass media a militanților susținători ai mișcării legionare din perioada Holocaustului.

08/10/2026

07/10/2026

Președintele Iulian Paraschiv participă în calitate de Chair, în 7-8 octombrie a.c., la Strasbourg, la cea de-a 14-a reuniune a Comitetului de Experți în problematica Romilor și Nomazilor ADI-ROM, a Consiliului Europei.

07/10/2026

Mesajul președintelui ANR, Iulian Paraschiv, cu ocazia zilei de 9 Octombrie - Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

„Anica, Moise, Cireșu, Berta, Avram, Rașela..

Acum 85 de ani, erau scoși din casele lor, urcați în vagoane de vite, duși spre o destinație care trebuia să le fie sfârșit.

Transnistria este locul unde, între 1941și 1944, în lagăre și ghetouri, 118.000 de evrei localnici, 120.000 de evrei din România, 11.000 de romi au murit.

Copii, bătrâni, femei, bărbați; au fost persecutați de guvernarea Antonescu pentru simplu fapt că au fost considerați ALTFEL.

De Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului - ne amintim de destinele lor, rămase mărturie pentru unul dintre cele mai întunecate episoade din istoria României.

E datoria noastră să onorăm memoria celor uciși și să construim un loc mai bun pentru viitor. ”

O campanie de informare cu privire la semnificația Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România realizată de Cancelaria Prim-Ministrului, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Agenția Națională pentru Romi, Departamentul pentru Relații Interetnice, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale.

Mai multe informații: www.roholocaust.com�

01/10/2026

13/09/2026

🎬 O veste minunată din lumea filmului românesc!

Alina Șerban a adus acasă Premiul Publicului Armani Beauty de la a 83-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția, pentru lungmetrajul pe care l-a scris și regizat, „Eu contez” / „I Matter”, realizat în română și romani.

Este un moment istoric: Alina Șerban singura regizoare romă din România care câștigă acest premiu important, punând în lumină teme esențiale — identitate, demnitate, vulnerabilitate și curajul de a merge mai departe, indiferent de obstacole. Alina este un model plin de inspirație pentru tânăra generație!

Filmul pune povestea Rebecăi — o tânără romă care se apropie de momentul în care trebuie să părăsească centrul de plasament unde a crescut, un prag greu, plin de incertitudine.

În spatele poveștii stă o muncă de peste patru ani de cercetare artistică, desfășurată alături de tineri care au trecut prin sistemul de protecție și care s-au implicat în proiecte documentare și de teatru. Din îmbinarea acestor experiențe cu propriul parcurs al regizoarei a luat naștere un film ancorat profund în realitate, dar spus cu sensibilitate cinematografică.

Un pas important pentru filmul românesc și pentru vizibilitatea comunității rome în arta contemporană.

Felicitări, Alina! 👏🎥

10/09/2026