Grupul Parlamentar PNL - Camera Deputaților

Raluca Turcan, deputat PNL: Astăzi, la , am organizat o întâlnire de lucru pe proiectul de lege privind siguranța în școli.

Violența în școli nu mai este un fenomen izolat. Este o realitate cotidiană, diversificată și tot mai greu de gestionat cu instrumentele pe care le avem azi. Agresiune fizică, bullying cibernetic, filmări abuzive, umilire publică pe rețele sociale.

Datele ne obligă să acționăm.

România este pe primul loc din 40 de state privind utilizarea problematică a rețelelor sociale de către adolescenți (OMS). 22% dintre copiii noștri între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic când nu au acces la telefon. Asta afectează atenția, toleranța la frustrare, capacitatea de relaționare. În loc să predea, profesorii ajung să gestioneze probleme comportamentale.

Peste 114 țări au adoptat deja măsuri de restricționare a telefoanelor în școli, conform unui raport UNESCO din martie 2026. 58% dintre statele lumii! Franța a interzis telefoanele în școli primare și gimnaziale încă din 2018. Italia, Polonia, Belgia, Irlanda, Grecia, Austria și multe altele au arătat că se poate și că funcționează.

Nu putem să știm toate aceste lucruri și să nu facem nimic.

Proiectul propune trei lucruri concrete:
📌 Consiliere psihologică fără blocaje birocratice – acordul se semnează o singură dată, la înscrierea în școală. Când un copil e în criză, psihologul intervine imediat, nu pierde timp cu hârtii.
📌 Supraveghere audio-video în spațiile comune – protecție reală pentru elevi și profesori, dovezi clare când e nevoie, și un efect simplu dar puternic: nu mai există „n-am văzut ce s-a întâmplat".
📌 Telefoanele, depozitate pe toată durata zilei școlare – inclusiv în pauze. Pentru că pauza nu trebuie să fie momentul în care un copil este filmat și umilit.

Mulțumesc enorm pentru fiecare punct de vedere adus azi: , Secretar de Stat în Ministerul Educației, - UNICEF, - Federația Națională a Părinților din România EDUPART, , Profesor, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, , psiholog, , psiholog, , UMF Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Copii, Secția Psihiatrie Pediatrică, , Universitatea Babeș-Bolyai, , directoarea Colegiului I.L. Caragiale, , Mind Education, , , și de la Consiliul Național al Elevilor, și de la Salvați Copiii, , cofondatoare & director executiv, Asociația Telefonul Copilului și colegilor mei din Parlamentul României: , , ,

Exact de asta am organizat această întâlnire, ca să construim ceva care le face bine elevilor din România.

Vom face o lege care chiar funcționează.

Geanina Pistru, deputat PNL: Am participat la întâlnirea „Siguranță în școli. Întâlnire de lucru pentru o lege mai bună”, organizată în Parlamentul României.
Pentru orice părinte, școala ar trebui să fie mai mult decât un loc de învățare, ar trebui să fie a doua casă a copilului său, un spațiu de siguranță, echilibru și încredere.
‼️ Din păcate, realitățile de azi ne arată cât de important este să întărim protecția în mediul școlar, de la violență și bullying până la cyberbullying și lipsa unor mecanisme rapide de intervenție.
Inițiativa discutată aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru siguranța copiilor: consiliere psihologică în situații de risc, reguli mai clare în școli, intervenție mai rapidă și o implicare reală a tuturor celor responsabili: școală, părinți și autorități.
🙏 Mă gândesc astăzi la copiii din Arad, la școlile noastre și la fiecare părinte care își trimite copilul la școală cu încredere și emoție în fiecare dimineață.
Siguranța lor trebuie să fie o certitudine, nu o speranță.
Mulțumesc colegei mele, Raluca Turcan pentru invitație și pentru modul în care a fost construit acest dialog, cu respect față de copii, părinți și profesori.

Daniel Gheorghe , deputat PNL: Astăzi, la Parlamentul României, am avut o întâlnire foarte bună cu reprezentanții Comisiei pentru Integrare Europeană din Parlamentul Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

În discuțiile pe care le-am avut, pe lângă sublinierea pașilor Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană și evidențierea relației frățești dintre cele două maluri românești ale Prutului, am exprimat necesitatea reală ca dezideratul istoric al Reîntregirii Naționale să devină realitate. Revenirea Republicii Moldova la Țara Mamă, România, este nu doar un act de dreptate istorică, dar și o garanție fundamentală pentru pacea, democrația și securitatea din regiunea noastră și din însăși Europa!

Am convingerea că ziua în care vom fi din nou împreună, o singură Națiune Română unită și puternică, capabilă să își pună în valoare oamenii, valorile, forța morală și resursele pentru a fi un autentic lider regional, este mai aproape decât s-ar putea crede, iar visul legitim al unității naționale românești va fi împlinit de generația noastră!

Este timpul pentru patriotism, demnitate și curaj!

Andronache Gabriel, liderul Grupului parlamentar al deputaților PNL: Singurul partid care i-a impus condiții lui Eugen Tomac e PSD, prin urmare, dacă ar trece de testul votului, acest guvern ar avea o amprentă extrem de clară a PSD.

E vorba de un guvern infiltrat de PSD și controlat de PSD, cu singurul obiectiv politic de a salva PSD de răspunderea formală a guvernării.

Controlul exercitat de PSD asupra programului și a formulei de guvernare va fi trăsătura definitorie a acestui guvern.

Nu credem că acest guvern va trece de votul Parlamentului.

Singurul partid care i-a impus condiții lui Eugen Tomac e PSD, prin urmare, dacă ar trece de testul votului, acest guvern ar avea o amprentă extrem de clară a PSD.

E vorba de un guvern infiltrat de PSD și controlat de PSD, cu singurul obiectiv politic de a salva PSD de răspunderea formală a guvernării.

Controlul exercitat de PSD asupra programului și a formulei de guvernare va fi trăsătura definitorie a acestui guvern.

Nu credem că acest guvern va trece de votul Parlamentului.

Adrian Cozma, vicepreședinte al Camerei Deputaților: Medicina legală: 𝘂𝗻 𝗽𝗶𝗹𝗼𝗻 𝗲𝘀𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗲𝗶 care nu mai poate fi ignorat!

𝐌𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗮̆ este una dintre acele instituții fără de care nici sănătatea publică, nici actul de justiție nu pot funcționa corect. Este domeniul care aduce 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮̆𝗿𝘂𝗹 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗳𝗶𝗰 în anchete, în instanțe și în cauzele care afectează viața oamenilor. Cu toate acestea, cei care poartă această 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘂𝗿𝗶𝗮𝘀̦𝗮̆ se confruntă astăzi cu probleme serioase, acumulate de ani de zile.

Am avut o discuție foarte aplicată cu doamna Adriana Francis, medic șef al Laboratorului Prosectură și Medicină Legală Clinică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, și cu domnul Gabriel Gorun, vicepreședinte al Societății de Medicină Legală din România, despre 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗼-𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹 și despre 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗲 pentru a-l aduce la nivelul responsabilităților pe care le are.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că 𝘁𝗮𝗿𝗶𝗳𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁𝗶𝘇𝗲𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗼-𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗲 sunt stabilite după valori care, în esență, au rămas la nivelul anului 2006. Între timp, 𝗰𝗼𝘀𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 reactivilor, consumabilelor, echipamentelor, energiei și tehnologiei au crescut de câteva ori, iar instituțiile sunt obligate să desfășoare activități mult mai complexe decât în urmă cu aproape două decenii. În aceste condiții, 𝘀𝘂𝗯𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̦𝗮𝗿𝗲𝗮 afectează direct capacitatea sistemului de a răspunde eficient solicitărilor venite din partea justiției.

Am discutat și despre 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝘂𝗻𝗼𝗿 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗱𝗲𝗿𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝗹𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 care tratează medicina legală într-un mod discriminatoriu față de alte instituții din sistemul sanitar, deși aceasta are 𝘂𝗻 𝗿𝗼𝗹 𝘂𝗻𝗶𝗰 𝘀̦𝗶 𝗶𝗻𝗱𝗶𝘀𝗽𝗲𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹 în societate.

O altă temă importantă a fost 𝗻𝗼𝘂𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗲 𝗮 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮̆𝗿𝗶𝗶. Medicina legală nu poate fi privită exclusiv ca o simplă specialitate medicală. 𝐌𝗲𝗱𝗶𝗰𝘂𝗹 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝘁 este, în același timp, 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗶𝘀𝘁, 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁 𝗷𝘂𝗱𝗶𝗰𝗶𝗮𝗿 𝘀̦𝗶 𝗳𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮̆ 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ pentru instanțe și parchete. Este firesc ca aceste 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝘀̦𝗶 𝗿𝗶𝘀𝗰𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 să fie recunoscute distinct în viitoarea lege a salarizării, inclusiv prin coeficienți corespunzători și prin reglementarea adecvată a gărzilor.

Într-o perioadă în care societatea se confruntă cu 𝗳𝗲𝗻𝗼𝗺𝗲𝗻𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘅𝗲, de la criminalitate și consum de droguri până la cazuri de malpraxis și expertize ADN tot mai sofisticate, 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗼𝗳𝗲𝗿𝗲 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗲𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘂𝗿𝘀𝗲𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗰𝘂𝗻𝗼𝗮𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗲𝗮 pe care le merită.

Voi susține aceste demersuri și voi continua dialogul cu 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗶𝘀̦𝘁𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗼𝗺𝗲𝗻𝗶𝘂 pentru a identifica soluțiile legislative necesare. 𝐎 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰𝗮̆ 𝗮𝗿𝗲 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗼 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮̆ 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗮̆ 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰𝗮̆. Iar medicina legală merită respectul, susținerea și atenția pe care 𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹 𝘀𝗮̆𝘂 𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹 le impune.

Medicina legală: 𝘂𝗻 𝗽𝗶𝗹𝗼𝗻 𝗲𝘀𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗲𝗶 care nu mai poate fi ignorat!

𝐌𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗮̆ este una dintre acele instituții fără de care nici sănătatea publică, nici actul de justiție nu pot funcționa corect. Este domeniul care aduce 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮̆𝗿𝘂𝗹 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗳𝗶𝗰 în anchete, în instanțe și în cauzele care afectează viața oamenilor. Cu toate acestea, cei care poartă această 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘂𝗿𝗶𝗮𝘀̦𝗮̆ se confruntă astăzi cu probleme serioase, acumulate de ani de zile.

Am avut o discuție foarte aplicată cu doamna Adriana Francis, medic șef al Laboratorului Prosectură și Medicină Legală Clinică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, și cu domnul Gabriel Gorun, vicepreședinte al Societății de Medicină Legală din România, despre 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗼-𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹 și despre 𝘀𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗲 pentru a-l aduce la nivelul responsabilităților pe care le are.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că 𝘁𝗮𝗿𝗶𝗳𝗲𝗹𝗲 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁𝗶𝘇𝗲𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝘀𝗲𝗿𝘃𝗶𝗰𝗶𝗶𝗹𝗲 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗼-𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗲 sunt stabilite după valori care, în esență, au rămas la nivelul anului 2006. Între timp, 𝗰𝗼𝘀𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 reactivilor, consumabilelor, echipamentelor, energiei și tehnologiei au crescut de câteva ori, iar instituțiile sunt obligate să desfășoare activități mult mai complexe decât în urmă cu aproape două decenii. În aceste condiții, 𝘀𝘂𝗯𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̦𝗮𝗿𝗲𝗮 afectează direct capacitatea sistemului de a răspunde eficient solicitărilor venite din partea justiției.

Am discutat și despre 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗺𝗼𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝘂𝗻𝗼𝗿 𝗽𝗿𝗲𝘃𝗲𝗱𝗲𝗿𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝗹𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 care tratează medicina legală într-un mod discriminatoriu față de alte instituții din sistemul sanitar, deși aceasta are 𝘂𝗻 𝗿𝗼𝗹 𝘂𝗻𝗶𝗰 𝘀̦𝗶 𝗶𝗻𝗱𝗶𝘀𝗽𝗲𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹 în societate.

O altă temă importantă a fost 𝗻𝗼𝘂𝗮 𝗹𝗲𝗴𝗲 𝗮 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮̆𝗿𝗶𝗶. Medicina legală nu poate fi privită exclusiv ca o simplă specialitate medicală. 𝐌𝗲𝗱𝗶𝗰𝘂𝗹 𝗹𝗲𝗴𝗶𝘀𝘁 este, în același timp, 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗶𝘀𝘁, 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁 𝗷𝘂𝗱𝗶𝗰𝗶𝗮𝗿 𝘀̦𝗶 𝗳𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮̆ 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮̆ pentru instanțe și parchete. Este firesc ca aceste 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝘀̦𝗶 𝗿𝗶𝘀𝗰𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 să fie recunoscute distinct în viitoarea lege a salarizării, inclusiv prin coeficienți corespunzători și prin reglementarea adecvată a gărzilor.

Într-o perioadă în care societatea se confruntă cu 𝗳𝗲𝗻𝗼𝗺𝗲𝗻𝗲 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘅𝗲, de la criminalitate și consum de droguri până la cazuri de malpraxis și expertize ADN tot mai sofisticate, 𝘀𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗲 𝘀𝗮̆ 𝗼𝗳𝗲𝗿𝗲 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗲𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗲 𝗿𝗲𝘀𝘂𝗿𝘀𝗲𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗰𝘂𝗻𝗼𝗮𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗲𝗮 pe care le merită.

Voi susține aceste demersuri și voi continua dialogul cu 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗶𝘀̦𝘁𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗼𝗺𝗲𝗻𝗶𝘂 pentru a identifica soluțiile legislative necesare. 𝐎 𝗷𝘂𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗶𝗲 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰𝗮̆ 𝗮𝗿𝗲 𝗻𝗲𝘃𝗼𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗼 𝗺𝗲𝗱𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮̆ 𝗹𝗲𝗴𝗮𝗹𝗮̆ 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗿𝗻𝗶𝗰𝗮̆. Iar medicina legală merită respectul, susținerea și atenția pe care 𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹 𝘀𝗮̆𝘂 𝗳𝘂𝗻𝗱𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹 le impune.

Alina Gorghiu, deputat PNL: O armă. Două ordine de protecție, fără brățară electronică. Și nimic nu l-a oprit.

Duminică, la Lupeni, în județul Hunedoara, un bărbat de 48 de ani a deschis focul în centrul orașului, asupra mașinii în care se aflau fosta lui soție, o femeie de 32 de ani aflată în divorț. În aceeași mașină erau fetița lor de 9 ani, noul partener al femeii și părinții ei. Cinci oameni — patru răniți, ajunși de urgență la spital. Singura nevătămată: copila de 9 ani, care a asistat la tot.

Asta este exact limita despre care vorbesc de luni de zile. Un ordin de protecție pe hârtie nu ridică o barieră fizică între agresor și victimă. Dacă agresorul decide să încalce ordinul, nimeni nu află până nu e prea târziu — uneori până nu se trag focuri de armă.

De aceea voi merge până la capăt, chiar dacă mulți se vor opune. Voi auzi argumente despre costuri, despre drepturi, despre proporționalitate. Le voi asculta. Dar nu mai accept ca o femeie cu două ordine de protecție să ajungă ținta unor gloanțe, în fața propriului copil, pentru că agresorul nu a fost monitorizat electronic.

Voi depune un proiect de lege prin care să găsim formula constituțională ca ordinul de protecție să poată fi însoțit de monitorizarea electronică a agresorului — brățara electronică — atunci când poliția sau instanța consideră că acesta reprezintă un pericol real. Monitorizarea înseamnă alertă în timp real când agresorul se apropie de victimă. Înseamnă secundele care fac diferența între o intervenție și o tragedie.

Sper ca până la finalul acestei sesiuni parlamentare să pot depune acest proiect.

O armă. Două ordine de protecție, fără brățară electronică. Și nimic nu l-a oprit.

Duminică, la Lupeni, în județul Hunedoara, un bărbat de 48 de ani a deschis focul în centrul orașului, asupra mașinii în care se aflau fosta lui soție, o femeie de 32 de ani aflată în divorț. În aceeași mașină erau fetița lor de 9 ani, noul partener al femeii și părinții ei. Cinci oameni — patru răniți, ajunși de urgență la spital. Singura nevătămată: copila de 9 ani, care a asistat la tot.

Asta este exact limita despre care vorbesc de luni de zile. Un ordin de protecție pe hârtie nu ridică o barieră fizică între agresor și victimă. Dacă agresorul decide să încalce ordinul, nimeni nu află până nu e prea târziu — uneori până nu se trag focuri de armă.

De aceea voi merge până la capăt, chiar dacă mulți se vor opune. Voi auzi argumente despre costuri, despre drepturi, despre proporționalitate. Le voi asculta. Dar nu mai accept ca o femeie cu două ordine de protecție să ajungă ținta unor gloanțe, în fața propriului copil, pentru că agresorul nu a fost monitorizat electronic.

Voi depune un proiect de lege prin care să găsim formula constituțională ca ordinul de protecție să poată fi însoțit de monitorizarea electronică a agresorului — brățara electronică — atunci când poliția sau instanța consideră că acesta reprezintă un pericol real. Monitorizarea înseamnă alertă în timp real când agresorul se apropie de victimă. Înseamnă secundele care fac diferența între o intervenție și o tragedie.

Sper ca până la finalul acestei sesiuni parlamentare să pot depune acest proiect.

Cotinescu Aurelian, deputat PNL: O nouă dronă, de această dată maritimă, a explodat pe teritoriul României, în Portul Constanța, la câteva sute de metri de Oil Terminal. Iată de ce este important ca Centrul Informațional pentru Marea Neagră să fie localizat în România. Am solicitat, zilele trecute, sprijin aliaților noștri italieni pentru înființarea unui astfel de centru pe teritoriul nostru.
🇷🇴🤝🇮🇹 În cadrul Comisiei pentru Apărare, am participat miercuri la întâlnirea cu delegația parlamentară italiană condusă de Fabrizio Comba, prilej cu care am evidențiat legăturile noastre istorice și am mulțumit partenerilor noștri italieni pentru sprijinul constant acordat României, inclusiv în domeniul securității și apărării.
✈️🛡️ Acest sprijin s-a văzut și după incidentul provocat de prăbușirea dronei rusești în zona Galați. Chiar în ziua întâlnirii noastre de la Parlament, patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și aproximativ 180 de militari italieni au sosit la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a participa, alături de militarii români, la misiunile NATO de Poliție Aeriană Întărită pe Flancul Estic.
🌊📡 În cadrul discuțiilor, am solicitat sprijinul delegației italiene pentru înființarea în România a Centrului Informațional pentru Marea Neagră, componentă importantă a inițiativei „Santinela Estică”. România se află în prima linie a provocărilor de securitate generate de agresivitatea Federației Ruse și dispune de experiența și expertiza necesare pentru a găzdui o astfel de structură.
🤝🔍 Un schimb mai eficient de informații și o cooperare mai strânsă între aliați înseamnă mai multă securitate pentru România, pentru regiunea Mării Negre și pentru întregul Flanc Estic al NATO. Consolidarea prezenței NATO și dezvoltarea unor centre regionale de analiză și coordonare reprezintă investiții directe în siguranța cetățenilor noștri și în stabilitatea regiunii.