Ambasada României în Regatul Danemarcei

https://www.facebook.com/share/p/1dziVVDhke/?mibextid=wwXIfr

https://www.facebook.com/share/18hiFPgU1N/

https://www.facebook.com/share/p/1EZYJiJsL2/

Am plecat cu mai multe întrebări decât aveam când am venit, a spus la finalul proiecției Fjord un domn din spatele meu, semn că îndemnul la dialog lansat de regizorul la finalul filmului este unul valid.

Fjord spune povestea unei familii de români stabilite în Norvegia căreia Protecția Copilului îi ia copiii din cauza unor suspiciuni că ar fi bătuți de părinți.

„Este o palmă dată de părinte un act educațional?”, se aude întrebarea reprezentantului Protecției Copilului în sala de tribunal, în timpul procesului care stabilea dacă cei mici vor fi lăsați în grija statului sau redați familiei. La această întrebare trebuie să răspundă jumătate dintre părinții acestei țări, care și-au lovit cel puțin o dată copiii, potrivit ultimului studiu realizat de Salvați Copiii România. Desi legea interzice și în România palma la fund, e totuși un gest acceptat de cei care încă mai cred ca “Bătaia e rupta din rai”.

În drum spre casă mi-au venit în minte o mulțime de secvențe pe care le-am decriptat împreună cu soțul meu și o dragă prietenă: steagul norvegian care flutură la geam când reprezentantele Barnevernet vin să anunțe mama că îi vor lua copiii, avalanșa de la final, mersul pe apă al Noorei și al Eliei, dar și bucata de Românie dusă de Mungiu în Norvegia, ca un îndemn să privim migrația diferit: oamenii pleacă în țările de adopție cu credințele și valorile locului în care s-au născut. Cum ne raportăm noi la cei veniți sau ei la cei plecați?


Mergeți să vedeți Fjord, nu pentru că a luat Palme d’Or, ci pentru că este un film excepțional.