Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia

https://www.unich.it/eventi/conferimento-del-titolo-di-membro-onorario-del-corpo-accademico-allo-scrittore-mircea

🇮🇹 Mostra di arte contemporanea: Paresthesia Series – Larisa Crunţeanu
Periodo: 15–26 giugno 2026
Apertura straordinaria per Art Night Venezia: 20 giugno 2026, ore 18:00–23:59, alla presenza dell’artista
Sede: Piccola Galleria dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia

L’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia presenta la mostra di arte contemporanea Paresthesia Series dell’artista Larisa Crunţeanu, aperta al pubblico nella Piccola Galleria dell’Istituto dal 15 al 26 giugno 2026. La mostra è realizzata in collaborazione con Art Night Venezia, manifestazione promossa dall’Università Ca’ Foscari Venezia e dal Comune di Venezia, ed è inserita nel programma ufficiale dell’edizione 2026.

L’inaugurazione della mostra si terrà mercoledì 17 giugno 2026 alle ore 17:00; la mostra sarà aperta al pubblico tutti i giorni, dalle ore 11:00 alle ore 15:00.

In occasione della partecipazione ad Art Night Venezia 2026, il 20 giugno 2026 lo spazio espositivo sarà aperto straordinariamente dalle ore 18:00 alle ore 23:59, alla presenza dell’artista.

Paresthesia Series propone un’esplorazione del rapporto tra corpo, immagine e percezione nello spazio espositivo. Il progetto riunisce un’installazione composta da opere di recente creazione, in cui la materia fotografica e gli elementi performativi entrano in dialogo. La ricerca artistica traccia un percorso tra visibile e invisibile, conscio e inconscio, memoria e oblio. Il pubblico è invitato a sperimentare un contesto in cui la percezione si trasforma in esperienza corporea e il rapporto con il tempo assume nuove dimensioni. Grazie all’inserimento nel programma ufficiale di Art Night Venezia 2026, la mostra beneficia della visibilità offerta da uno dei più importanti eventi culturali della città, contribuendo alla promozione dell’arte contemporanea romena in un contesto internazionale e al potenziamento della presenza culturale romena a Venezia.

Art Night Venezia è la più importante manifestazione dedicata alle arti che si svolge sull’intero territorio veneziano, coinvolgendo musei, gallerie, biblioteche, fondazioni culturali, librerie e altri spazi dedicati alla cultura nel centro storico, nelle isole e a Mestre. Organizzata annualmente dall’Università Ca’ Foscari Venezia e dal Comune di Venezia, è considerata l’equivalente delle «notti bianche» dell’arte e dei musei promosse nelle principali città europee, offrendo l’accesso gratuito e orari prolungati in una serata interamente dedicata alla cultura. Svolgendosi il sabato più vicino al solstizio d’estate, Art Night Venezia segna simbolicamente l’inizio della stagione estiva per gallerie e musei veneziani. L’edizione 2026 si terrà il 20 giugno e vedrà la partecipazione di prestigiose istituzioni culturali, tra cui Palazzo Ducale, la Biblioteca Nazionale Marciana, la Fondazione Giorgio Cini e la Peggy Guggenheim Collection. La manifestazione coinvolge la maggior parte delle istituzioni culturali di riferimento della città: dai musei e dalle fondazioni culturali alle gallerie, ai teatri e alle librerie.

🇷🇴 Expoziţie: Paresthesia Series – Larisa Crunţeanu
Perioada: 15–26 iunie 2026
Program special Art Night Venezia: 20 iunie 2026, 18:00–23:59, în prezenţa artistei
Spaţiu expoziţional: Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia prezintă expoziţia de artă contemporană „Paresthesia Series” a artistei Larisa Crunţeanu, găzduită în Mica Galerie a reprezentanţei în perioada 15–26 iunie 2026. Expoziţia este organizată în colaborare cu Art Night Venezia, eveniment realizat de Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia şi Primăria Veneţiei, fiind inclusă în programul oficial al ediţiei 2026.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 17 iunie 2026, începând cu ora 17:00.
Expoziţia va fi deschisă publicului zilnic, în intervalul orar 11:00–15:00.
Cu ocazia participării la Art Night Venezia 2026, în data de 20 iunie 2026, spaţiul expoziţional va avea un program special de vizitare, între orele 18:00–23:59, în prezenţa artistei.

Expoziţia „Paresthesia Series” propune o explorare a relaţiei dintre corp, imagine şi percepţie în spaţiul expoziţional. Proiectul reuneşte o instalaţie de lucrări noi în care materia fotografică şi elementele performative sunt puse în dialog. Demersul artistic urmăreşte configurarea unui parcurs între văzut şi nevăzut, conştient şi inconştient, memorie şi uitare. Publicul este invitat să experimenteze un cadru în care percepţia devine experienţă corporală, iar raportarea la timp capătă noi valenţe. Prin includerea în programul oficial Art Night Venezia 2026, expoziţia beneficiază de vizibilitatea oferită de unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Veneţia, contribuind la promovarea artei contemporane româneşti în context internaţional şi la consolidarea prezenţei culturale româneşti în spaţiul veneţian.

Art Night Venezia este cea mai amplă manifestare dedicată artelor organizată pe întreg teritoriul Veneţiei, reunind muzee, galerii, biblioteci, fundaţii culturale, librării şi alte spaţii dedicate culturii din centrul istoric, insule şi Mestre. Organizat anual de Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia şi Primăria Veneţiei, evenimentul este considerat echivalentul „nopţilor albe” dedicate artelor şi muzeelor din marile oraşe europene, oferind acces gratuit şi program prelungit într-o singură noapte consacrată culturii.

Desfăşurat în sâmbăta cea mai apropiată de solstiţiul de vară, Art Night Venezia marchează simbolic începutul sezonului estival pentru galeriile şi muzeele veneţiene. Ediţia din 2026 va avea loc la data de 20 iunie şi va reuni numeroase instituţii culturale de prestigiu, printre care Palazzo Ducale, Biblioteca Nazionale Marciana, Fondazione Giorgio Cini şi Peggy Guggenheim Collection. Evenimentul reuneşte majoritatea instituţiilor culturale de referinţă ale Veneţiei, de la muzee şi fundaţii culturale la galerii, teatre şi librării.

📣 Contribuția lui Dinu Adameșteanu la arheologia europeană – Zi de Studii la Roma

Vă invităm să participați vineri, 12 iunie 2026, începând cu ora 9.00, la Palazzo Altemps – Museo Nazionale Romano din Roma, la Ziua de Studii dedicată arheologului Dinu Adameșteanu, una dintre personalitățile marcante ale arheologiei italiene și europene din perioada postbelică.

Temele principale ale Zilei de Studii “Dinu Adameșteanu și arheologia peisajului în spațiul mediteranean” vor aborda contribuția științifică și umană a lui Dinu Adameșteanu, cu accent pe pionieratul său în utilizarea fotografiei aeriene și a cercetării de teren în arheologie, cercetările din Magna Graecia și Sicilia, precum și impactul metodologic asupra arheologiei contemporane.

Evenimentul este organizat de Dipartimento per la Valorizzazione del Patrimonio Culturale, Museo Nazionale Romano și Ambasada României în Italia, în cadrul Anului Cultural România–Italia 2026 și al Zilelor Europene ale Arheologiei.

Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, cu rezervare obligatorie la următorul link: https://convegno12giugno.eventbrite.it

Si è svolta giovedì 4 giugno 2026, in occasione della Giornata del Trattato del Trianon, la conferenza del Prof. Florin Müller, Il Trattato del Trianon – analisi della storiografia (1944–1989), ospitata nell’Aula 5 del Complesso Universitario Beato Pellegrino dell’Università degli Studi di Padova e organizzata congiuntamente dall’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e dal Dipartimento di Studi Linguistici e Letterari - Disll Unipd dell’Università degli Studi di Padova, in collaborazione con la Società di Studi Romeni «Miron Costin». La conferenza ha destato il vivo interesse dei presenti per l’analisi di lungo periodo della storiografia sul Trattato del Trianon, prendendo le mosse dagli studi risalenti al periodo staliniano e post-staliniano, spesso ideologizzati e distorsivi, dalla fine degli anni ‘40, passando per gli anni ‘50 e ‘60, fino alla produzione storiografica romena, da un lato rigorosamente scientifica e dall’altro apertamente ideologizzata, risalente agli anni ‘70 e ’80 del Novecento.

🇮🇹 Conferenza del Prof. Florin Müller, Il Trattato del Trianon – analisi della storiografia (1944–1989)
Giovedì 4 giugno 2026, ore 16:30
Aula 5 del Complesso Universitario Beato Pellegrino dell’Università degli Studi di Padova

In occasione della Giornata del Trattato del Trianon, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, il Dipartimento di Studi Linguistici e Letterari - Disll Unipd dell’Università degli Studi di Padova e la Società di Studi Romeni «Miron Costin» organizzano e promuovono la conferenza del Prof. Florin Müller, dal titolo Il Trattato del Trianon – analisi della storiografia (1944–1989), che si terrà giovedì 4 giugno 2026 alle ore 16:30, nell’Aula 5 del Complesso Universitario Beato Pellegrino dell’Università degli Studi di Padova, Via E. Vendramini 13.

Florin Müller, professore ordinario di Storia contemporanea presso la Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest, esaminerà da una prospettiva sociologica e di storia delle idee il modo in cui il tema del Trattato del Trianon (1920) è stato affrontato in Romania durante il periodo comunista. Pur non costituendo una mera appendice ideologica del regime comunista, la storiografia romena, a maggior ragione soffermandosi su un tema così delicato, si inserì in un più ampio processo di legittimazione identitaria dello Stato romeno, il cui progetto fondamentale si fondava sulla dimensione «nazionale–unitaria». I dettami ideologici e politici del regime comunista emergono in larga misura dalle analisi approfondite dedicate al tema del Trattato del Trianon, senza tuttavia configurare una sovrapposizione tra esse.

Sotto questa chiave di lettura, saranno analizzate le pubblicazioni risalenti al periodo staliniano e post-staliniano, spesso ideologizzate e distorsive, dalla fine degli anni ‘40, passando per gli anni ‘50, il cosiddetto «ossessivo decennio», e sino ai primi anni ‘60 del Novecento, fino alla produzione storiografica, da un lato più rigorosamente scientifica e dall’altro apertamente ideologizzata, risalente agli anni ‘70 e ‘80. Una parte di queste ultime pubblicazioni costituisce ciò che è generalmente noto in Romania come la corrente storiografica e ideologica del «nazionale–comunismo».

Il Trattato del Trianon fu, durante gli anni del regime autoritario in Romania, un tema affrontato dagli storici all’interno di un quadro d’insieme relativo alla fine della Prima Guerra Mondiale. La relazione analizzerà, pertanto, dal punto di vista metodologico e argomentativo, tanto l’approccio ideologizzato quanto quello positivista, entrambi molto diffusi nella storiografia romena antecedente al 1989 riguardo al Trattato del Trianon (1920), nonché la situazione geopolitica all’epoca e il contesto politico–diplomatico che portò alla stipula dell’accordo di pace che definì gli assetti postbellici nell’ambito della Conferenza di Parigi (1919–1920).

Florin Müller (n. 18 novembre 1967, Bucarest), ha conseguito la Laurea in Storia presso la Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest nel 1992. Nel 2001 ha conseguito il Dottorato di Ricerca in Storia contemporanea presso l’Università «Babeş–Bolyai» di Cluj-Napoca. Dal 1992 al 2001 è stato ricercatore presso l’Istituto di Storia «Nicolae Iorga» di Bucarest dell’Accademia Romena, quindi per concorso è entrato nel corpo docente della Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest, percorrendo tutti i gradini della carriera universitaria: Lecturer (2001), Professore associato (2005), Professore ordinario di Storia contemporanea (2008). È autore di alcuni volumi specialistici, di varie curatele e di numerosi articoli apparsi in riviste scientifiche in Romania e all’estero. I suoi temi di ricerca sono la storia contemporanea della Romania, la storia dell’intellighenzia del Novecento, la storia sociale e politica dello stesso periodo, i regimi dittatoriali in Romania e in Europa, con particolare attenzione agli anni ‘20–‘40 del Novecento. Opinionista di comprovata competenza accademica, è spesso invitato nei talk-show e nei programmi di approfondimento delle emittenti televisive nazionali romene. È ritenuto in Romania rinomato studioso dei diversi aspetti dell’influsso del fascismo italiano nella società romena tra il 1922 e il 1943. Le sue approfondite ricerche si basano su fonti primarie, con richiami agli insegnamenti di Renzo De Felice ed Emilio Gentile, accogliendo i principali temi della ricostruzione defeliciana del fascismo. Principali pubblicazioni: Politică şi istoriografie în România 1948–1964, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca 2003; Metamorfoze ale politicului românesc 1938–1944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2005 (2ª edizione Bucarest 2015); Elite parlamentare şi dinamică electorală în România 1919–1937, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2009 (coordinamento); Societate – Ideologie – Dictaturi, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucarest 2014; Statul naţional–legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941), Editura Corint, Bucarest 2025.

🇷🇴 Conferinţa Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989
Joi 4 iunie 2026, ora 16:30
Aula 5 a Complexului Universitar “Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova

Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova şi Societatea de Studii Româneşti “Miron Costin” vor organiza conferinţa domnului Prof. univ. dr. habil. Florin Müller, Tratatul de la Trianon – analiza istoriografică 1944–1989, joi 4 iunie 2026, la ora 16:30, în Aula 5 a Complexului Universitar “Beato Pellegrino” al Universităţii din Padova. Profesorul Florin Müller, cadru didactic universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, va analiza, dintr-o perspectivă sociologică şi de istorie a ideilor, modul în care a fost studiată, în perioada comunismului, problema Tratatului de la Trianon (1920). Fără a fi o simplă anexă ideologică a regimului comunist, istoriografia română, cu deosebire pe un astfel de subiect, s-a integrat într-un proces amplu de legitimare identitară a statului român, cu proiectul său fundamental reprezentat de dimensiunea „naţional–unitară” a acestuia. Presiunea ideologică şi politică a regimului comunist s-a regăsit, într-o mare măsură, în analizele istoriografice cu privire la tematica Tratatului de la Trianon, fără a exista o suprapunere mecanică între ele. Vor fi avute în vedere analizele staliniste şi poststaliniste ideologizate şi distorsionante de la sfârşitul anilor ‘40, din anii ‘50/„obsedantul deceniu” şi chiar de la începutul anilor ‘60 ai secolului XX, până la cele, pe de o parte, mai riguros ştiinţifice, cât şi, pe de altă parte, vizibil ideologizate din anii ‘70–‘80. O parte dintre acestea din urmă constituie ceea ce este îndeobşte cunoscut drept curentul istoriografic şi ideologic al „naţional–comunismului”. Tratatul de la Trianon a fost, inclusiv în anii regimului comunist, un subiect cercetat de către istorici prin integrarea în problematica mai largă a sfârşitului Primului Război Mondial. Comunicarea ştiinţifică va analiza, aşadar, din punct de vedere metodologic şi al argumentaţiei de specialitate, atât maniera ideologizantă, cât şi cea pozitivistă, atât de frecvente în contemporaneistica românească ante 1989, asupra Tratatului de la Trianon (1920), situaţiei geopolitice a vremii şi contextului politico–diplomatic ce au dus la încheierea acordului de pace ca parte a reglementărilor postbelice stabilite în cadrul Conferinţei de la Paris (1919–1920).

Florin Müller (n. 18 noiembrie 1967, Bucureşti) a obţinut licenţa în istorie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în 1992. În 2001 a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea “Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca. În răstimpul 1992–2001 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din Bucureşti al Academiei Române, apoi a intrat prin concurs în corpul didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, parcurgând toate etapele carierei universitare: lector (2001), conferenţiar (2005), profesor titular (2008), abilitarea în calitate de conducător de doctorat în istorie contemporană (2016). Este autorul mai multor lucrări de specialitate, editor şi coordonator de volume, precum şi autor a numeroase articole apărute în reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Temele sale de cercetare predilecte sunt istoria contemporană a României, istoria intelectualităţii secolului XX, istoria socială şi politică a aceleiaşi perioade, regimurile dictatoriale din România şi din Europa, cu atenţie specială asupra anilor 1920–1940. Comentator cu competenţă profesional–ştiinţifică recunoscută, este adesea invitat la talk-show-uri şi emisiuni de analiză politică sau cu tematică istorică ale posturilor de televiziune naţionale române. Este considerat un specialist de renume în privinţa diverselor aspecte ale influenţei fascismului italian asupra societăţii româneşti din perioada 1922–1943. Cercetările sale de specialitate se întemeiază pe sursele primare, mergând pe linia analizelor istoricilor italieni Renzo De Felice şi Emilio Gentile, însuşindu-şi principalele teorii ale reconstrucţiei defeliciene a fascismului ca ideologie şi regim dictatorial. Volume publicate: Politică şi istoriografie în România 1948–1964, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003; Metamorfoze ale politicului românesc 1938–1944, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005 (ediţia a II-a, 2015); Elite parlamentare şi dinamică electorală în România 1919–1937, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009 (coordonator); Societate – Ideologie – Dictaturi, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2014; Statul naţional–legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941), Editura Corint, Bucureşti, 2025.

🇮🇹 Lunedì 25 maggio 2026, la Sala dei Giganti del Palazzo Liviano dell’Università degli Studi di Padova ha ospitato il recital di musica da camera “Hommage à Brâncuşi”, interpretato dagli artisti Petru Pane (clarinetto) e Oxana Corjos (pianoforte).

L’evento, dedicato al 150° anniversario della nascita di Constantin Brâncuşi, ha proposto al pubblico un percorso artistico nell’universo sonoro ispirato all’idea del volo, dell’essenzializzazione e della trascendenza della forma, temi fondamentali tanto per l’opera del grande scultore romeno quanto per la musica moderna e contemporanea.

Il programma del recital ha riunito composizioni di Erik Satie, Olivier Messiaen, Darius Milhaud, Fazıl Say e Tiberiu Olah, in un dialogo sensibile tra musica, simbolo ed espressione artistica. Un momento particolarmente significativo della serata è stato l’ascolto di “Pasărea Măiastră” di Tiberiu Olah, opera ispirata al celebre universo del grande scultore Constantin Brâncuşi e alla mitologia dell’uccello magico della tradizione popolare romena.

Ringraziamo tutti i presenti per la partecipazione e per l’atmosfera che ha trasformato questo recital in una celebrazione dell’arte e della cultura romena.

🇷🇴 Luni, 25 mai 2026, Sala dei Giganti din Palatul Liviano al Universităţii din Padova a găzduit recitalul cameral de muzică clasică „Hommage à Brâncuşi”, susţinut de artiştii Petru Pane (clarinet) şi Oxana Corjos (pian).

Evenimentul, dedicat aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, a propus publicului o incursiune artistică în universul sonor inspirat de ideea de zbor, esenţializare şi transcendere a formei, teme definitorii atât pentru creaţia sculptorului român, cât şi pentru muzica modernă şi contemporană.

Programul recitalului a reunit lucrări semnate de Erik Satie, Olivier Messiaen, Darius Milhaud, Fazıl Say şi Tiberiu Olah, într-un dialog sensibil între muzică, simbol şi expresie artistică. Un moment deosebit al serii a fost interpretarea lucrării „Pasărea Măiastră” de Tiberiu Olah, inspirată de celebrul univers brâncuşian şi de mitologia păsării măiestre din folclorul românesc.

Mulţumim tuturor celor prezenţi pentru participare şi pentru atmosfera care a transformat acest recital într-o celebrare a artei şi culturii româneşti.

🇮🇹 IN MOTION
Sabina Elena Legănaru
27.05 – 7.06 | 2026
Piccola Galleria | Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia
Palazzo Correr, Cannaregio 2214, 30121 Venezia
Curatrice: Ana Negoiţă

L’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, in collaborazione con CESI – Centro di Eccellenza per lo Studio dell’Immagine dell’Università di Bucarest, organizza la mostra IN MOTION dell’artista Sabina Elena Legănaru, a cura di Ana Negoiţă. Per il CESI partecipano come assistenti curatrici le studentesse del master Ioana Ionaşcu e Maria Păşcut.

L’inaugurazione avverrà mercoledì 27 maggio 2026, alle ore 18:00, presso la Piccola Galleria dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia.

La mostra sarà aperta al pubblico tutti i giorni, dal 27 maggio al 7 giugno 2026, dalle 10:00 alle 14:00 e dalle 16:00 alle 20:00.

La mostra IN MOTION. Discorso sulla cinetica del colore esplora, attraverso installazioni di light-design, pittura figurativa e strutture ispirate alla calligrafia, modalità contemporanee di reinterpretazione dei linguaggi artistici e delle dinamiche quotidiane. Le opere di Sabina Legănaru portano in primo piano temi attuali come la sostenibilità, la critica sociale e il consumismo, in un contesto segnato dal rapporto tra arte e nuove tecno-logie digitali, inclusi l’intelligenza artificiale e la digitalizzazione dei prodotti culturali.

🇷🇴 IN MOTION
Sabina Elena Legănaru
27.05 – 7.06 | 2026
Mica Galerie | Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică
Palatul Correr, Cannaregio 2214, 30121 Veneţia
Curator: Ana Negoiţă

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu CESI – Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii din cadrul Universităţii din Bucureşti, organizează expoziţia IN MOTION, a artistei Sabina Elena Legănaru, curatoriată de Ana Negoiţă. Din partea CESI participă în calitate de asistenţi curatori masterandele: Ioana Ionaşcu şi Maria Păşcut.

Vernisajul va avea loc miercuri, 27 mai 2026, ora 18:00, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Expoziţia va putea fi vizitată zilnic, în perioada 27 mai–7 iunie 2026, între orele 10:00–14.00 şi 16.00–20:00.

Expoziţia IN MOTION. Discurs despre cinetica culorii explorează, prin instalaţii light-design, pictură figurativă şi structuri inspirate din caligrafie, modalităţi contemporane de reinterpretare a discursurilor artistice şi a dinamicii cotidiene. Lucrările Sabinei Legănaru aduc în prim-plan teme actuale precum sustenabilitatea, critica socială şi consumerismul, într-un context marcat de relaţia dintre artă şi noile tehnologii digitale, inclusiv AI şi digitalizarea produselor culturale.

🇮🇹 Recital concertistico «Hommage à Brâncuşi» eseguito dai musicisti Petru Pane al clarinetto e Oxana Corjos al pianoforte
Lunedì 25 maggio 2026, ore 18:00
Sala dei Giganti di Palazzo Liviano dell’Università degli Studi di Padova

L’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, in collaborazione con l’Associazione Culturale Culture JOY di Bucarest, il Dipartimento di Studi Linguistici e Letterari - Disll Unipd dell’Università degli Studi di Padova, l’Università Nazionale di Musica di Bucarest, Radio Romania Musicale e Radio Romania Culturale, presenta il recital concertistico «Hommage à Brâncuşi», interpretato dai musicisti Petru Pane al clarinetto e Oxana Corjos al pianoforte. L’evento avrà luogo lunedì 25 maggio 2026, alle ore 18:00, nella prestigiosa Sala dei Giganti di Palazzo Liviano dell’Università degli Studi di Padova, Piazza Capitaniato 5, rinomato spazio culturale della città, con una capienza di circa 200 posti. Ingresso libero fino ad esaurimento posti disponibili.

In occasione del 150° anniversario della nascita di Constantin Brâncuşi, il recital propone un percorso artistico volto a esplorare le intime connessioni tra musica e scultura, dando vita a un dialogo sottile tra suono, forma e simbolo.

Il programma della serata raccoglie significative opere del repertorio classico e contemporaneo:

Gymnopédie & Gnossienne di Erik Satie
L’abisso degli uccelli di Olivier Messiaen
Scaramouche di Darius Milhaud
Sonata per clarinetto e pianoforte di Fazıl Say
Maiastra (Sonata per clarinetto solo) di Tiberiu Olah

L’opera di Tiberiu Olah si inserisce in una serie di cinque composizioni ispirate alle sculture di Constantin Brâncuşi. Come lo stesso compositore ha dichiarato in un’intervista, il brano «rappresenta la melodia, la monodia come entità e tende alla creazione di analogie con il mondo degli uccelli magici», richiamando l’universo mitico dell’uccello benefico dalle piume lucenti tratto dal folklore romeno, fonte d’ispirazione per il celebre ciclo scultoreo di Brâncuşi.

Attraverso questo recital, Petru Pane e Oxana Corjos offrono una riflessione sonora sull’idea di volo, sull’essenzializzazione e sulla trascendenza della forma, elementi cardine tanto nella creazione brâncuşiana quanto nel linguaggio musicale contemporaneo.

🇷🇴 Recitalul cameral de muzică clasică „Hommage à Brâncuşi”, în interpretarea artiştilor Petru Pane (clarinet) şi Oxana Corjos (pian)
Luni, 25 mai 2026, ora 18:00
Sala dei Giganti din Palatul Liviano al Universităţii din Padova

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Culture JOY, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Radio România Muzical şi Radio România Cultural, organizează recitalul cameral de muzică clasică „Hommage à Brâncuşi”, în interpretarea artiştilor Petru Pane (clarinet) şi Oxana Corjos (pian). Evenimentul va avea loc luni, 25 mai 2026, începând cu ora 18:00, în Sala dei Giganti din Palatul Liviano al Universităţii din Padova, spaţiu cultural emblematic al centrului universitar italian, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri.

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, recitalul propune o incursiune artistică ce explorează conexiunile profunde dintre muzică şi arta sculpturală, într-un dialog între sunet, formă şi simbol.
Programul serii reuneşte lucrări semnificative ale repertoriului clasic şi contemporan:

Gymnopédie & Gnossienne de Erik Satie
Abîme des oiseaux (Abisul păsărilor) de Olivier Messiaen
Scaramouche de Darius Milhaud
Sonata pentru clarinet şi pian de Fazıl Say
Pasărea Măiastră (Sonata pentru clarinet solo) de Tiberiu Olah

Lucrarea lui Tiberiu Olah face parte dintr-un ciclu de cinci creaţii inspirate de sculpturile lui Constantin Brâncuşi. După cm afirma compozitorul într-un interviu, piesa „reprezintă melodia, monodia ca entitate şi tinde la crearea analogiilor cu zona păsărilor măiestre”, făcând referire la universul mitic al păsării măiestre din folclorul românesc, sursă de inspiraţie pentru celebrul ciclu sculptural al lui Brâncuşi.

Prin acest recital muzical, artiştii propun o reflecţie sonoră asupra ideii de zbor, esenţializare şi transcendere a formei, valori definitorii atât pentru creaţia brâncuşiană, cât şi pentru limbajul muzical contemporan.

Vincitrice della XXI edizione del Concorso letterario nazionale Lingua Madre, un progetto permanente della Regione Piemonte e del Salone Internazionale del Libro di Torino, è l’autrice romena Andreea Paula Danilescu che ha conseguito il Primo premio con il racconto «Le ferite delle madri, le cicatrici dei figli». Le hanno assegnato il premio, il 18 maggio 2026 presso l’Arena Piemonte al Lingotto Fiere di Torino, Cosmin Dumitrescu, Console Generale della Romania a Torino, insieme a Francesco Iannucci, Sindaco di Carolei (CS).

https://concorsolinguamadre.it/premiazione-xxi-clm/

La cultura romena alla # # edizione del Salone Internazionale del Libro di Torino (14–18 maggio 2026)

Si è chiusa con 254.000 visitatori complessivi l’edizione 2026 del Salone Internazionale del Libro di Torino, un numero più alto del 2025 quando erano stati 231.000. Nella # # edizione del Salone Internazionale del Libro, la cultura romena è stata presente con un ricco e variegato programma di incontri e presentazioni di libri. Gli organizzatori ringraziano davvero tutti coloro che hanno contribuito alla riuscita della presenza della cultura romena alla # # edizione del Salone Internazionale del Libro di Torino.

L’Istituto Culturale Romeno / Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute, attraverso il Centro Nazionale del Libro / Centrul Național al Cărţii, e l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia hanno organizzato e gestito lo Stand della Romania alla # # edizione del Salone Internazionale del Libro, che si svolta a Torino dal 14 al 18 maggio 2026, con una proposta editoriale variegata e un interessante programma di presentazioni di libri che ha visto la presenza di personalità del mondo culturale provenienti dalla Romania e dall’Italia. Giunto alla # # edizione, il Salone Internazionale del Libro di Torino è la più importante manifestazione italiana nel campo dell’editoria e un appuntamento fieristico di respiro internazionale.