Partidul Național Moldovenesc

09/10/2026

Vicepreședinta PNM, Tatiana Codreanu: „Unirea cu România este un proiect de țară, nu o momeală electorală!”

În ianuarie, președinta Maia Sandu declara public că ar vota pentru Unirea Republicii Moldova cu România. În octombrie, afirmă că Republica Moldova ar fi mai în siguranță împreună cu România. Două declarații importante, venite de la cel mai înalt nivel al conducerii țării. Dar între aceste declarații există o întrebare fundamentală. Ce a făcut concret Președinția pentru apropierea Reunirii?

Tatiana Codreanu, vicepreședinta Partidului Național Moldovenesc, solicită președintei Maia Sandu să explice dacă există o strategie politică și instituțională pentru realizarea Unirii, dacă au fost inițiate discuții oficiale cu autoritățile de la București și ce măsuri sunt întreprinse pentru informarea corectă a cetățenilor despre avantajele reunificării.

Totodată, vicepreședinta PNM atrage atenția asupra lipsei unui dialog real cu organizațiile și personalitățile care promovează activ idealul Unirii. Maia Sandu a fost invitată la Forumurile Femeilor Unioniste din 2025 și 2026, iar rezoluția adoptată la ultima ediție de peste 150 de femei, care conține propuneri concrete pentru reunificare, a fost transmisă oficial Președinției. Un răspuns nu a venit nici până astăzi.

Partidul Național Moldovenesc consideră că Unirea cu România trebuie tratată cu responsabilitate politică, prin acțiuni instituționale, dialog permanent cu Bucureștiul și pregătirea societății pentru acest obiectiv istoric. Declarațiile publice favorabile Unirii sunt binevenite, dar valoarea lor se măsoară în deciziile și acțiunile care le urmează.

„Doamnă președintă, am aflat ce ați vota. Acum am vrea să aflăm și ce sunteți dispusă să faceți.”, conchide Tatiana Codreanu, vicepreședinta PNM.

08/10/2026

Oamenii puși de PAS în funcții înalte nu primesc pur și simplu așa salarii exorbitante. O parte din bani se întorc ca donații pentru partidul de guvernare. Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA se întâmplă practic în toate întreprinderile de stat.

07/10/2026

Președintele PNM, Dragoș Galbur, l-a acționat în judecată pe fostul prim-ministru Dorin Recean și solicită dezmințirea publică a acuzațiilor lansate la adresa sa.

06/10/2026

Formula prin care sunt finanțate școlile din Republica Moldova nu ține cont de situația socioeconomică a elevului, deși diferențele de rezultate dintre copiii dezavantajați și cei avantajați rămân semnificative. Asupra acestui fapt atrage atenția colegul nostru, Ion Faina, într-o analiză a finanțării și inegalităților din sistemul educațional.

Formula prin care sunt finanțate școlile din Republica Moldova nu ține cont de situația socioeconomică a elevului, deși diferențele de rezultate dintre copiii dezavantajați și…

05/10/2026

STATUL PLĂTEȘTE SĂ ÎNCHIDĂ FEREASTRA PROPAGANDEI RUSE, DAR LASĂ UȘA CULTURALĂ LARG DESCHISĂ.

Guvernarea investește bani publici, creează instituții și anunță strategii pentru combaterea propagandei ruse. Între timp, după ora 18:00, 89% dintre proiecțiile cinematografelor monitorizate erau accesibile în limba rusă și numai 11% în limba română.

Asta nu mai este o simplă preferință comercială. Este rezultatul unei rusificări tolerate de stat, în care limba română este împinsă spre orele slabe, iar limba rusă rămâne alegerea dominantă oferită publicului.

PNM a documentat situația și a cerut Ministerului Culturii măsuri concrete: proiecții accesibile în română la ore de maximă audiență, subtitrare sau dublare, cote minime, transparență și sancțiuni.

Secretara de stat Marcela Nistor nu a răspuns acestor propuneri. A inventat, în schimb, că am fi cerut dublarea tuturor filmelor și ne-a explicat cât de scump ar fi. Fals. Am solicitat dublare în română sau versiunea originală cu subtitrare în română.

Apoi ne-a anunțat că Ministerul va cunoaște „situația reală” abia în 2027. Noi am aflat-o într-o săptămână din programele publice ale cinematografelor.

Pentru ce plătim secretari de stat, dacă la o problemă documentată astăzi răspund că vor începe s-o înțeleagă anul viitor?

Nu orice film în limba rusă este propagandă. Dar un stat care pretinde că luptă cu influența rusă și acceptă ca propria limbă să primească doar 11% din programul de seară își sabotează singur politica. Propaganda nu intră numai prin știri. Intră și prin spațiul cultural pe care statul îl abandonează.

Limba română se apără prin decizii și fapte concrete, iar demnitarii Ministerului Culturii au obligația să transforme saluturile protocolare în politici reale.
În Constituție, româna este limba de stat, în cinematografe, primește doar 11% din proiecțiile de seară, iar la Ministerul Culturii, soluția a fost amânată până în 2027.

02/10/2026

Reforma administrativ-teritorială propusă de Guvern prevede împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni administrative, Nord, Centru și Sud.

Partidul Național Moldovenesc vorbește încă de la înființare, acum trei ani, despre necesitatea reformării actualului sistem cu 32 de raioane. PNM propune trecerea la 9 județe, cu descentralizarea competențelor și resurselor și dezvoltarea mai multor centre regionale puternice.

În modelul propus de PNM, orașe precum Orhei, Soroca, Ungheni, Edineț, Cahul, Hîncești și Căușeni ar deveni centre județene și poli regionali de dezvoltare. Concentrarea administrației în doar trei regiuni riscă să transforme multe dintre aceste orașe în periferii administrative ale unor structuri teritoriale foarte mari.

Trecerea la județe ar apropia totodată organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova de sistemul din România și ar crea condiții mai bune pentru cooperarea directă dintre județe de pe ambele maluri ale Prutului. Prin înfrățiri și parteneriate interjudețene pot fi dezvoltate proiecte comune și accesate în parteneriat fonduri pentru infrastructură, sănătate, educație sau dezvoltare regională.

Reforma trebuie să însemne mai mult decât redesenarea hărții. PNM a propus inclusiv transferarea unor instituții și agenții guvernamentale din Chișinău în teritoriu, astfel încât odată cu competențele să fie mutate mai aproape de comunități și instituțiile, investițiile și locurile de muncă.

Sistemul județelor nu este străin Republicii Moldova. El a fost introdus prin reforma administrativ-teritorială din 1998 și a funcționat până la revenirea la raioane, decisă după venirea Partidului Comuniștilor la putere.

PNM susține lichidarea actualului sistem raional și o reformă administrativ-teritorială profundă. Numărul județelor, hotarele, competențele și mecanismul de finanțare pot fi discutate. Poziția noastră este clară. Republica Moldova are nevoie de județe și de mai multe centre regionale puternice, cu resurse și competențe reale, în locul concentrării administrației în trei regiuni uriașe.

01/10/2026

Președintele PNM, Dragoș Galbur: „Cinci ani de guvernare PAS, miliarde de euro veniți din exterior și datorii tot mai mari, iar acum ni se spune că nu sunt bani nici măcar pentru profesori. PAS a consumat resurse, dar n-a construit aproape nimic care să producă bani pentru Moldova. Turismul medical putea deveni o industrie profitabilă, dar n-a existat nicio viziune, nicio creativitate. S-a guvernat prin improvizație și de pe azi pe mâine.”

30/09/2026

Președintele PNM, Dragoș Galbur, despre unirea Republicii Moldova cu România.

28/09/2026

Pentru a doua oară în ultima lună, ANRE majorează tariful la gazele naturale pentru populație, de la 20,30 la 26,14 lei/m³, după ce la 1 septembrie acesta fusese deja ridicat de la 14,42 la 20,30 lei/m³.

Partidul Național Moldovenesc consideră că asemenea șocuri tarifare în pragul sezonului rece trebuie atenuate prin măsuri concrete și propune două soluții:

🔹 Prima este scutirea temporară de TVA cu drept de deducere pentru gazele naturale consumate de populație în perioada rece. În prezent se aplică TVA de 8%, iar eliminarea temporară a acesteia ar reduce noul preț de la 26,14 la aproximativ 24,20 lei/m³, adică aproape 2 lei mai puțin pentru fiecare metru cub.

🔹 A doua măsură este modificarea mecanismului de recuperare a devierilor tarifare, astfel încât pierderile acumulate să fie eșalonate pe o perioadă mai lungă și să existe o limită a sumelor care pot fi transferate în facturile populației în lunile de iarnă. Oamenii nu pot fi puși în situația de a absorbi, într-un interval de câteva săptămâni, fiecare dezechilibru apărut pe piața gazelor.

Scumpirile de pe piețele externe sunt reale, însă modul în care această povară este distribuită și cât din ea ajunge imediat în facturile oamenilor depinde și de deciziile luate aici, acasă.

26/09/2026

Transparența începe cu fiecare dintre noi.

În perioada iunie–august 2026, PNM a documentat numiri fără concurs, salarii și cheltuieli publice greu de justificat, a depus sesizări și denunțuri și a prezentat soluții concrete în domenii precum salarizarea, educația și energia.

Am cerut transparență de la guvernare, dar am aplicat același standard și propriei conduceri: Dragoș Galbur a acceptat public un test la poligraf.

Acesta este Raportul de activitate PNM | iunie–august 2026. Control public fără mandat parlamentar, dar cu documente, demersuri și rezultate.