BP Văratic, Rîșcani

Zilele Creangă cu genericul: „Ion Creangă, scriitorul copilăriei”
Zilele lui Mărțișor cu genericul: „Martie și mărțișor”

24 februarie – ziua dragostei și bunăvoinței

Azi e despre iubire și despre poveștile care o descriu cel mai frumos...
Expoziție de carte: „Dragostea – sentimentul care dă un sens real vieții".

14 februarie – 91 ani de la nașterea poetului basarabean Grigore Vieru

„Mi-e dor de tine, mamă"
Grigore Vieru
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!

Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!

Vânt hulpav pom cuprinde
Şi frunză o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.

Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.

O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.

Pe 27 ianuarie comemorăm victimele Holocaustului – o tragedie a cărei amintire ne umple și astăzi de groază. Șase milioane de evrei au fost uciși doar pentru că erau evrei, alături de romi, persoane cu dizabilități și alți oameni omorâți doar pentru că erau considerați diferiți. O tragedie care a început cu ura, cu excluderea și cu tăcerea complice în fața suferinței.

În 2026 se împlinesc 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul țării noastre. Nu avem dreptul să uităm că și la noi în localitate au fost comise crime cumplite, că și aici au fost oameni deportați, umiliți, împușcați sau lăsați să moară de foame și de frig.

Mihai Eminescu nu a murit.
El respiră de fiecare dată când un copil rostește „Somnoroase păsărele”, când un îndrăgostit șoptește „Luceafărul”, când o țară își amintește cine este.

Și poate că acesta este destinul adevăraților oameni mari: să plece devreme,
dar să rămână pentru totdeauna.