Alba Regalis

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨 - 𝐆𝐚𝐫𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐞𝐢𝐮ș
În octombrie 1925, regii României Mari au poposit în gara din Teiuș în contextul vizitei oficiale prilejuită de organizarea la Timișoara a expoziției zootehnice a Banatului. Regii au plecat de la Sinaia în 3 octombrie 1925, programul oficial începând din ziua următoare, de la 9.30 dimineața până la 19.30 după amiaza. La întoarcere, trenul regal a oprit în gara din Teiuș, staționând aici peste noapte. În jurnalul său, regina menționează această scurtă ședere, în contextul deplasării de la Galda de Jos, desfășurată în acea zi: „Luni, 5 octombrie 1925. O dimineață frumoasă, dar mai rece. Ne-am oprit la o gara numită Teiuș”.
Fără a fi menționată în programul anunțat de casa regală, staționarea trenului regal în gara Teiuș nu a scăpat ziariștilor ziarului albaiulian Vestea, care relatează în ediția din 10 octombrie 1925: „M.M. R. R. și A.A.R.R. au plecat spre Timișoara unde au ajuns Duminică dim[ineața], luând parte la expoziția din acel oraș, iar seara la ora 21 s-au reîntors și s-au oprit la gara Teiuș, unde au dormit până dimineața”.
Firește, autoritățile locale s-au pregătit pentru această scurtă staționare, gara fiind „frumos provăzută cu verdeață și drapele tricolore”.



𝙄𝙢𝙖𝙜𝙞𝙣𝙞 𝙫𝙚𝙘𝙝𝙞 𝙨̗𝙞 𝙖𝙘𝙩𝙪𝙖𝙡𝙚 𝙘𝙪 𝙜𝙖𝙧𝙖 𝙙𝙞𝙣 𝙏𝙚𝙞𝙪𝙨̗ (sursa foto Primăria Teiuș)

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨 - 𝐔𝐳𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐮𝐠𝐢𝐫
În anul 1933, în contextul dezvoltării industriei din întreaga țară, implicit și a celei de armament, M.S. Regele Carol al II – lea însoțit de Principele Mihai I (pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia), primul ministru Alexandru Vaida Voevod și ministrul armatei, gen. Nicolae Samsonovici au vizitat Uzinele de la Cugir. Suveranul împreună cu întreaga suită a venit cu trenul (în noaptea de marți, 27 iunie), iar după această vizită au mers și la Uzinele de la Hunedoara. Cu acest prilej au fost probate armele produse aici, în presa vremii fiind publicate fotografii cu momente ale vizitei, inclusiv executarea unor salve de tun cu pușca Ma**er și două mitraliere, una model Schwarlose pe trepied și alta Maxim pe afet cu roți.
După coborârea din tren și primirea cu ovații de către populația locală, traseul urmat în cadrul vizitei oficiale a atins vechea turnătorie de oțel aflată în partea de sus a orașului (care la acel moment era depășită din punct de vedere tehnologic, dar păstra ambele cuptoare Martin), loc în care era amenajat un atelier pentru vopsit, uzina electrică (dotată cu două motoare Schulzer și turbine Reșița), uzinele noi ( a căror construcție începuse în 1927), apoi noua forjă, grupul fabricii pentru prelucrarea lemnului și confecționarea paturilor pentru arme (gaterele, uscătoria și tâmplăria mecanică).
La ora 10 au părăsit localitatea și s-au îndreptat spre Hunedoara. La acea dată Cugirul producea arme pentru infanterie, iar Copșa Mică pentru cavalerie. Unul din punctele despre care suveranul s-a interesat a fost capacitatea de producție, dotările și mai ales explicația pentru care cele două uzine (de la Cugir și Copșa Mică) se află în același consorțiu, deși distanța dintre ele e apreciabilă. Răspunsul oferit de către reprezentanții Societății Copșa Mică – Cugir a fost legat de resursele pe care cele două localități le aveau: gazul și cărbunele.
Vizita a reprezentat pentru locuitorii Cugirului un moment de euforie, manifestat prin arborarea drapelelor și împodobirea ferestrelor cu țesături tradiționale.
(sursa Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir )



𝑰𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒑𝒓𝒆𝒔𝒂 𝒗𝒓𝒆𝒎𝒊𝒊 : 𝑼𝒏𝒊𝒗𝒆𝒓𝒔𝒖𝒍, 𝑹𝒆𝒈𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝑰𝒍𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒕𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝑪𝒆𝒍𝒆 𝑻𝒓𝒆𝒊 𝑪𝒓𝒊𝒔̗𝒖𝒓𝒊 𝒔̗𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 Muzeul de Istorie a Tehnicii Cugir

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨 - 𝗥𝗼ș𝗶𝗮 𝗠𝗼𝗻𝘁𝗮𝗻ă
La Roșia Montană familia regală a poposit în 29 mai 1919, localitatea aflându-se pe ruta stabilită pentru prima vizită a familiei regale a României Mari în Transilvania. Au fost întâmpinați aici de localnici, dar și de directorul minelor de aur, fiica acestuia fiind cea care a susținut un discurs în fața regilor. Momentul este surprins de fotografii care au însoțit suita regală. Regina a descris în jurnalul său popasul scurt de la Roșia Montană:
„Întreaga după amiază a fost ocupată de un drum lung și foarte frumos pe jos spre un loc unde se scoate aurul din munți, se spală și se colectează. Aici ei le numesc uzine sau stampa. Acolo era o nefericită tânără nemțoaică al cărei tată era director și care a obligat-o să ne țină un discurs în franceză! Ni s-a oferit o foarte frumoasă piesă de aur. După aceea, m-am dus la tânăra fată și i-am vorbit nemțește, ceea ce i-a produs o mare ușurare”.



𝑰𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 Muzeul Național al Unirii Alba Iulia 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝒗𝒊𝒛𝒊𝒕𝒂 𝑭𝒂𝒎𝒊𝒍𝒊𝒆𝒊 𝑹𝒆𝒈𝒂𝒍𝒆 𝒊̂𝒏 𝑹𝒐𝒔̗𝒊𝒂 𝑴𝒐𝒏𝒕𝒂𝒏𝒂̆

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨– 𝐒𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐏𝐧𝐞𝐮𝐦𝐨𝐟𝐭𝐢𝐳𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐀𝐢𝐮𝐝

Spitalul din Aiud a fost vizitat de regina Maria în 14 iulie 1923. A venit însoțită de principele Carol și principesa Elena.
Inaugurarea spitalului a fost descrisă de regină în jurnalul său:
„Aiud este un orășel curat, cu o frumoasă biserică veche și cu un zid vechi cu turnuri, cazărmi frumoase construite sub Maria Tereza și o enormă închisoare model. Am avut de inaugurat un sanatoriu de tuberculoși, un foarte frumos și curat spital cu o priveliște încântătoare și pavilioane corespunzătoare pentru bolnavi, dar, din păcate, prea mici pentru cerințele prea mari. Am avut obișnuitul serviciu religios pentru sfințirea clădirii [...]. I-am vizitat pe bolnavii care arătau bine în paturile lor curate sau în șezlongurile din galerie”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. V, București, 2006, p. 208-209)



𝑰𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒊 𝒄𝒖 𝑺𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝑷𝒏𝒆𝒖𝒎𝒐𝒇𝒕𝒊𝒛𝒊𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 𝑨𝒊𝒖𝒅, 𝒅𝒖𝒑𝒂̆ 𝒓𝒆𝒄𝒆𝒏𝒕𝒂 𝒓𝒆𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒔̗𝒊 𝒅𝒐𝒕𝒂𝒓𝒆

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨 – 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐒𝐭𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫/ 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞

La sfârșitul lunii mai a anului 1923 la Teatrul Caragiale din Alba Iulia (astăzi Casa de Cultură a Studenților) s-a desfășurat Congresul Uniunii Femeilor Române, la care au fost invitate Regina Maria și Principesa Elena. Evenimentul a fost considerat de presa locală ca unul foarte important, orașul Unirii și al Încoronării fiind cu această ocazie gazda primitoarea a „elitei doamnelor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și cele mai demne reprezentante a femeilor din București și Iași” (Vestea, nr. 21, 26 mai 1923). Regina și principesa au ajuns la Alba Iulia în 27 mai 1923, au participat la slujba de la Catedrala Încoronării, au vizitat orfelinatul din oraș, dar și Palatul Justiției, apoi au asistat la deschiderea congresului de la Sala Teatrului „Ion Luca Caragiale”. Regina și principesa au venit îmbrăcate în costume naționale, conformându-se și ele, asemenea celorlalte membre ale congresului, regulamentului impus de organizatoarele evenimentului.
Revenirea la Alba Iulia, la doar câteva luni de la încoronarea din 15 octombrie 1922, și participarea la congresul desfășurat în clădirea care a fost renovată cu prilejul ceremoniilor de încoronare a fost descris în jurnalul reginei:
„După o noapte odihnitoare, ne-am sculat în tihnă, având timp să citesc și să scriu, iar la 10 eram primiți extraordinar cu onoruri militare regale, autorități civile și toate doamnele care veniseră pentru congres. Era o dimineață însorită, cu tendința de a deveni caniculară. Sitta [Elena, principesa moștenitoare] și cu mine eram amândouă în costume naționale, ea foarte sobră, într-unul negru-argintiu, pe care i-l împrumutasem eu, ea fiind în doliu, iar eu, într-unul cu catrințe roșii și legătură pe cap. Amândouă eram numai zâmbete, hotărâte să ne facem bine datoria, indiferent dacă ne place sau nu. [...]



𝑰𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 Muzeul Național al Unirii Alba Iulia 𝒄𝒖 𝑻𝒆𝒂𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑰𝒐𝒏 𝑳𝒖𝒄𝒂 𝑪𝒂𝒓𝒂𝒈𝒊𝒂𝒍𝒆, 𝒂𝒛𝒊 𝑪𝒂𝒔𝒂 𝒅𝒆 𝑪𝒖𝒍𝒕𝒖𝒓𝒂̆ 𝒂 𝑺𝒕𝒖𝒅𝒆𝒏𝒕̗𝒊𝒍𝒐𝒓

𝘼𝙡𝙗𝙖 𝙍𝙚𝙜𝙖𝙡𝙞𝙨 – 𝐂𝐚𝐬𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐛𝐚𝐫𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐊𝐞𝐦𝐞̀𝐧𝐲 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐆𝐚𝐥𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐉𝐨𝐬 - 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞 𝐑𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐑𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐍𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐚𝐭𝐫𝐢𝐜𝐚̆
Regii României Mari au ajuns la Galda de Jos într-o vizită neoficială, consemnată în jurnalul reginei din anul 1925, dar și de presa locală (ziarul Vestea, numărul 112 din 10 octombrie 1925). Familia regală intenționa să cumpere castelul baronului Kemèny de la Galda de Jos (actualul Centru de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică), care fusese vizitat anterior de Karel Liman, arhitectul curții regale. Spre castel a plecat din gara Teiuș, cu automobilele, o suită numeroasă, alături de regele Ferdinand și de regina Maria aflându-se principii moștenitori Carol și Elena, dar și Romulus Voinescu, directorul general al Siguranței Statului, maestrul de ceremonii al palatului Nicolae Drossu, ministrul Palatului Constantin Hiott, mareșalul palatului, generalul Paul Angelescu, adjutanții regali Scheleti și Darvari, dar și una dintre doamnele de onoare ale reginei, Simona Lahovary. Dintre autoritățile locale s-au aflat alături de regi Cornel Sava, șeful siguranței din Alba și Camil Velican, prefectul județului. Regina consemnează greșit în jurnal numele proprietarului „un frumos vechi castel care aparține unui conte Teleki”, dar este încântată de faptul că acesta i-a așteptat, le-a oferit vin din viile locale și că le-a dezvăluit toate detaliile referitoare la proprietatea sa. Reporterii ziarului Vestea amintesc și ei ospitalitatea contelui, impresia plăcută care a făcut reginei acest castel, dar și că dorința suveranilor era de a oferi domeniul de la Galda de Jos lui Carol, pe atunci principe moștenitor al coroanei României.
De fapt, reginei Maria i-a plăcut locul, priveliștea, dar nu a mulțumit-o modul în care acesta a fost întreținut, nici prețul prea mare cerut de proprietar:
„Casa, în sine, este mare, dar nu foarte atractivă, pentru că toate camerele sunt mult înșiruite, dar sunt terase frumoase și va fi mult spațiu pentru grădinărit.
Este, firește, un frumos Herrensitz [castel], dar va necesita foarte mulți bani ca să fie reparat, mobilat și restaurat, tot atât de mult cât cred că ar costa clădirea unei case noi pe care să o construiești după gustul tău. Hotărât lucru că nu cred că acest loc este de cumpărat, întrucât prețul este mare și nu are nici lumină electrică. Nu cred că este un loc care mi-ar plăcea în mod deosebit, pentru că avem deja locuri pe care le iubim” (Regina Maria a României, Însemnări zilnice (1 ianuarie- 31 decembrie 1925), București, Editura Historia, 2008, p. 273).
Impresiile negative ale reginei, pretențiile financiare prea mari ale proprietarului, dar și lipsa electricității au ratat transformarea castelului construit în secolul al XVIII-lea într-o reședință regală


𝑰𝒎𝒂𝒈𝒊𝒏𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒄𝒐𝒍𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒂 Muzeul Național al Unirii Alba Iulia 𝒄𝒖 𝑪𝒂𝒔𝒕𝒆𝒍𝒖𝒍 𝒃𝒂𝒓𝒐𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑲𝒆𝒎𝒆̀𝒏𝒚 𝒅𝒆 𝒍𝒂 𝑮𝒂𝒍𝒅𝒂 𝒅𝒆 𝑱𝒐𝒔 - 𝒂𝒄𝒕𝒖𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒅𝒆 𝑹𝒆𝒄𝒖𝒑𝒆𝒓𝒂𝒓𝒆 𝒔̗𝒊 𝑹𝒆𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒆 𝑵𝒆𝒖𝒓𝒐𝒑𝒔𝒊𝒉𝒊𝒂𝒕𝒓𝒊𝒄𝒂̆

Nu rataţi reconstituirea istorică de mâine, „𝑹𝒆𝒈𝒊𝒊 𝒔𝒖𝒃 𝒃𝒂𝒍𝒅𝒂𝒄𝒉𝒊𝒏𝒖𝒍 𝑰̂𝒏𝒄𝒐𝒓𝒐𝒏𝒂̆𝒓𝒊𝒊❞, când vom retrăi un moment inedit din 1922, prin aducerea baldachinului în locul unde s-a înfăptuit Încoronarea în urmă cu 101 ani.

Vă aşteptăm pe esplanada Catedralei Încoronării începând cu ora 16.30!

Vă aşteptăm 𝐦𝐚̂𝐢𝐧𝐞, 15 octombrie, pe 𝐞𝐬𝐩𝐥𝐚𝐧𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐞𝐢 𝐈̂𝐧𝐜𝐨𝐫𝐨𝐧𝐨𝐫𝐢𝐢 începând cu 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟔.𝟑𝟎 pentru a fi primii care veţi descoperi 𝒈𝒉𝒊𝒅𝒖𝒍 𝒕𝒖𝒓𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒈𝒊𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒕̧𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑨𝒍𝒃𝒂 pe un infochiosc dar şi pentru detalii despre cm va putea fi accesat!

Nu ştim câţi dintre dumneavoastră aţi răsfoit 𝐺ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 𝑎𝑙 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̧𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑙𝑏𝑎, dar cu siguranţă începând de duminică, 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 accesul la acesta va fi mult mai facil, prin intermediul tehnologiei.

Avem plăcerea să vă anunţăm 𝒍𝒂𝒏𝒔𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒈𝒉𝒊𝒅 𝒕𝒖𝒓𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒈𝒊𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒍 𝒋𝒖𝒅𝒆𝒕̧𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑨𝒍𝒃𝒂 care va putea fi consultat online, dar şi prin intermediul unei aplicaţii.

Vă aşteptăm pe 𝐞𝐬𝐩𝐥𝐚𝐧𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐞𝐢 𝐈̂𝐧𝐜𝐨𝐫𝐨𝐧𝐨𝐫𝐢𝐢 începând cu 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟔.𝟑𝟎!

Cu prilejul a 101 ani de la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca regi ai României Mari la Alba Iulia, vă invităm să descoperiţi 𝑹𝒆𝒈𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒊̂𝒏 𝒂𝒓𝒕𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒆𝒎𝒑𝒐𝒓𝒂𝒏𝒂̆ la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Începând de duminică, 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟓:𝟑𝟎, veţi putea admira lucrarea „𝑹𝒆𝒈𝒊𝒏𝒂 𝑴𝒂𝒓𝒊𝒂❞ realizată printr-o tehnică inedită de ţesere a metalului de către sculptorul 𝑫𝒂𝒓𝒊𝒖𝒔 𝑯𝒖𝒍𝒆𝒂 din Cluj-Napoca.

Lucrarea reprezintă un portret contemporan al Reginei Maria realizat cu măiestrie din mii de bucăţi de sârmă care conturează în orizont impresia unui detaliu uman, astfel încât fiecare privitor să pună fragmentul impus într-un puzzle al subconştientului său.

Foto: www.instagram.com/darius.hulea/

Momentul istoric al încoronării Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca regi ai României Mari la Alba Iulia, va fi reconstituit anul acesta printr-un moment inedit.

După 101 ani, 𝒃𝒂𝒍𝒅𝒂𝒄𝒉𝒊𝒏𝒖𝒍 va fi adus la 𝑪𝒂𝒕𝒆𝒅𝒓𝒂𝒍𝒂 𝑰̂𝒏𝒄𝒐𝒓𝒐𝒏𝒂̆𝒓𝒊𝒊, iar istoria va putea fi retrăită cu toată bucuria şi emoţia înaintaşilor noştri.

Aşadar, nu rataţi „𝑹𝒆𝒈𝒊𝒊 𝒔𝒖𝒃 𝒃𝒂𝒍𝒅𝒂𝒄𝒉𝒊𝒏𝒖𝒍 𝑰̂𝒏𝒄𝒐𝒓𝒐𝒏𝒂̆𝒓𝒊𝒊” de duminică, 15 octombrie, începând cu ora 16.30!