Casa de Asigurări de Sănătate Arad

Spitalele arădene au nevoie de optimizarea schemei de personal pentru reducerea cheltuielilor administrative Știri online din Arad | Ultimele știri din Arad

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐍𝐀𝐒: „𝐀𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 „𝐬𝐩𝐚𝐫𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐩𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐍𝐀𝐒”, 𝐜𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚̆ 𝐚 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢”

„Nu mi-a plăcut niciodată să îmi contrazic public colegii, cu atât mai puțin pe cei cu care avem obiective și realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spațiul public idei periculoase pentru pacient.

Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cm o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale.

Sistemul actual, bazat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern.

Am două observații esențiale legate de direcția acestei reforme.

Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plătește pensii, gestionează sistemul public de pensii și asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populație. Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Așadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cm nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.

A doua observație: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației. Dar tocmai aici este locul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse.

Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației.

Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat.

Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului.

Pe de altă parte, trebuie să fim onești: sistemul actual nu este perfect. Avem:

birocrație excesivă;
rezistență la schimbare;
control insuficient al risipei și al fraudelor;
un sistem informatic depășit.
Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem. Am făcut în ultimele 10 luni și continuăm să facem pași importanți pentru a le remedia și a echilibra astfel sistemul.

Mai mult, există o problemă structural-funcțională: lipsa de autonomie reală a CNAS. În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății.

De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante.

Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie.

O reformă reală ar însemna:

ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților;
să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente;
să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă.
În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:

digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici și privați deopotrivă;
achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare;
finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți;
control real al fraudelor și stoparea risipei;
dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative.
Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcționează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm și să îl facem mai eficient.

Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficiență economică. Vorbim despre viețile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect și sigur la tratament pentru toți pacienții.

Dacă ne uităm atent la modelele europene, vedem că nu toate reformele înseamnă fragmentarea fondului social de sănătate. Avem și modelul francez, unul dintre cele mai stabile și respectate sisteme din Europa, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare în zona asigurărilor complementare, așa-numitele „mutuelle”.

Acest model păstrează esența solidarității: fondul social rămâne public, universal și orientat către nevoile tuturor cetățenilor, nu către profit. În același timp, permite concurență și opțiuni suplimentare acolo unde este firesc, adică în zona serviciilor complementare, nu în pachetul de bază.

Pentru România, o astfel de direcție ar fi mai realistă și mai sigură decât “spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă. Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient, iar concurența să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale.

În același timp, trebuie să spunem clar unde sunt problemele reale. O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, vedem achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate. Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc.

O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil.

Dacă rezolvăm aceste probleme de management, control și organizare, vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcțional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate.

Să ne focusăm, așadar, pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, și nu în ultimul rând, empatie, respect și predictibilitate!”

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan

Președintele CNAS

https://www.facebook.com/share/1CGsf3JwAm/

🎗️Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces la nivel global și continuă să provoace suferință imensă indivizilor și familiilor. În România au fost estimate 95.649 de cazuri noi de cancer și 52.841 decese.

În pofida progreselor în știință și îngrijire, povara cancerului continuă să crească, iar numărul de cazuri noi este prognozat să crească cu aproape 8% până în anul 2040.

🤝 De Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, INSP își reafirmă angajamentul pentru o abordare centrată pe oameni, plasând indivizii, familiile și comunitățile în centrul eforturilor noastre. Uniți prin unicitate, putem schimba cursul cancerului și putem construi un viitor mai sănătos și mai echitabil, fără suferință evitabilă.

Tema din acest an a Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului – Uniți prin unicitate – ne reamintește că, deși cancerul reprezintă o amenințare globală, fiecare țară, fiecare comunitate și fiecare persoană afectată de cancer se confruntă cu realități distincte. Prin urmare, răspunsurile eficiente trebuie construite în mod colectiv și implementate la nivel local.

Obținerea unor progrese substanțiale și durabile necesită angajament politic continuu și investiții pe termen lung. Accelerarea progresului în controlul cancerului necesită:
• investiții predictibile și sustenabile în controlul cancerului;
• consolidarea diagnosticării precoce și asigurarea tratamentului accesibil;
• dezvoltarea capacității și îmbunătățirea calității îngrijirii;
• promovarea accesului echitabil la serviciile esențiale de prevenție, diagnostic și tratament al cancerului.

🛡️ Institutul Național de Sănătate Publică reamintește că prevenția, depistarea precoce și accesul echitabil la servicii de sănătate pot salva vieți.

Peste 40% din cazurile de cancer ar putea fi prevenite prin:
• adoptarea unui stil de viață sănătos;
• reducerea factorilor de risc precum fumatul și consumul nociv de alcool;
• vaccinare (inclusiv împotriva HPV);
• participarea la programele de screening.

Depistarea timpurie crește semnificativ șansele de vindecare și contribuie la reducerea mortalității prin cancer.

Astăzi și în fiecare zi, este esențial să punem oamenii în centrul politicilor de sănătate și să susținem intervențiile bazate pe dovezi, pentru un viitor mai sănătos.

https://insp.gov.ro/2026/02/04/133044/

𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 (𝐏𝐍𝐒) 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢.


𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 au intrat în vigoare 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞, care afectează în mod direct 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 (𝐏𝐍𝐒) care 𝐧𝐮 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐚 𝐥𝐚 𝐅𝐨𝐧𝐝𝐮𝐥 𝐀𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 (𝐂𝐀𝐒𝐒) și reglementează modul în care aceștia au acces la pachetul de servicii medicale.

𝟏. 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐚̆: 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞

Anterior datei de 1 ianuarie 2026, 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 incluse în diverse PNS dobândeau 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭 în sistemul de asigurări sociale de sănătate și beneficiau de 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐂𝐍𝐀𝐒, pe perioada tratamentului în cadrul programului respectiv.

𝐃𝐮𝐩𝐚̆ 𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔:

𝐃𝐨𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐜𝐫𝐨𝐧𝐢𝐜𝐢 care nu realizează venituri și sunt incluși în PNS rămân exceptați de la plata CASS și au acces nelimitat la pachetul de servicii medicale decontate de CNAS:

• 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐧𝐜𝐞𝐫,
• 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐇𝐈𝐕/𝐒𝐈𝐃𝐀,
• 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐭𝐮𝐛𝐞𝐫𝐜𝐮𝐥𝐨𝐳𝐚̆.

Pentru 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞𝐥𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞, persoanele fără venituri 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐨𝐛𝐚̂𝐧𝐝𝐞𝐬𝐜 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭 pentru întregul sistem și în consecință:
- pot beneficia de 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞, dar
- 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐚𝐳𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐚𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 (de exemplu, consultații, investigații sau spitalizare nelegate de programul respectiv) fără plata CASS.

𝟐. 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢

Pacienții fără venituri incluși în programe precum:

• boli cardiovasculare
• diabet zaharat
• boli endocrine
• ortopedie
• sănătate mintală
• dializă
• transplant
• boli neurologice
• hemofilie și talasemie
• tratament pentru surditate
• boli rare
𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐳𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐢 𝐂𝐀𝐒𝐒, în afara tratamentului din programul căruia îi aparțin.

𝟑. 𝐂𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭

Dacă o persoană fără venituri dorește să beneficieze de întregul pachet de servicii medicale decontate de CNAS și 𝐢̂𝐧 𝐚𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐚̆, trebuie să:
- 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐂𝐀𝐒𝐒 ca persoană fără venituri – o sumă fixă anuală stabilită pentru astfel de situații de 𝟐.𝟒𝟑𝟎 𝐥𝐞𝐢/𝐚𝐧 – pentru a dobândi calitatea de asigurat pentru pachetul de bază al sistemului de sănătate, nu doar pentru programul PNS.

𝟒. 𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥

Scopul acestor modificări este 𝐫𝐞𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐜𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 la finanțarea serviciilor de sănătate, prin:

• reducerea excepțiilor de la plata CASS,
• clarificarea legăturii dintre calitatea de asigurat și plata contribuției.

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1185319067123054&id=100069349143702&sfnsn=wa