PES Activists Brasov

17/10/2026

Sunt oameni care nu așteaptă să se schimbe lucrurile de la sine. Se implică, muncesc, construiesc și fac bine în comunitățile lor. Oameni care merită să fie cunoscuți, apreciați și susținuți.

❤️ Astăzi, la Alba Iulia, am organizat cea de-a treia ediție a Galei „Omul potrivit la locul potrivit”, un proiect în care cred foarte mult și pe care l-am inițiat din dorința de a aduce în prim-plan oamenii valoroși din județul Alba.

Am premiat oameni și inițiative din educație, sănătate, antreprenoriat, sport, cultură și societatea civilă. Profesioniști, tineri talentați și oameni care, de multe ori fără prea multă vizibilitate, schimbă în bine viața celor din jur.

Anul acesta am avut și un premiu special pentru un demers legislativ despre care cred că poate schimba în bine viața oamenilor. Pentru că ideile bune și proiectele care ajută oamenii merită recunoscute și susținute.

Cred că avem nevoie să vorbim mai mult despre oamenii care fac lucruri bune. Să promovăm competența, seriozitatea și implicarea. Să arătăm că performanța este posibilă în România.

Pentru mine, această gală este și un mod de a spune mulțumesc. De a arăta că munca, profesionalismul și grija față de ceilalți contează.

Le mulțumesc tuturor celor premiați, invitaților și colegilor care au făcut posibilă această ediție. Mulțumiri speciale moderatoarei din acest an a galei noastre.

Felicitări tuturor! Mă bucur că avem atât de mulți oameni de valoare în județul Alba.

O comunitate puternică se construiește cu oameni potriviți, care fac lucrurile așa cm trebuie. Iar acești oameni sunt printre noi.



Mai multe: https://tinyurl.com/OmulPotrivit

15/10/2026

Bătălia pentru viitorul buget european este și bătălia pentru banii României. Iar România trebuie să fie bine reprezentată la masa negocierilor.

Înaintea Consiliului European, am făcut două demersuri importante pentru protejarea fondurilor europene și pentru un buget care să răspundă nevoilor reale ale oamenilor.

🇷🇴 Am mobilizat peste 50 de eurodeputați din 13 state membre, care au semnat o scrisoare comună prin care solicităm protejarea politicii de coeziune și a agriculturii în viitorul buget european 2028–2034. Sunt fonduri esențiale pentru România, pentru dezvoltarea comunităților locale, sprijinirea fermierilor, modernizarea infrastructurii și reducerea decalajelor dintre regiuni.

🇪🇺 Liderii social-democrați europeni au aprobat o rezoluție pe care am coordonat-o, în calitate de vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni și responsabil pentru negocierile privind viitorul buget european. Susținem un buget european mai ambițios, care să protejeze agricultura și coeziunea, să investească mai mult în educație, sănătate, locuințe și competitivitate și să ofere sprijin adecvat regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Aceste demersuri vin într-un moment decisiv. Noua propunere de buget european prevede reduceri de 141 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Nu putem accepta diminuarea investițiilor de care depind milioane de cetățeni.

Pentru România, miza este uriașă. Banii europeni înseamnă drumuri, școli, spitale, sprijin pentru agricultori, investiții în sate și orașe, locuri de muncă și oportunități pentru tineri.

Voi continua să susțin convergența subvențiilor agricole, finanțarea distinctă a dezvoltării rurale, protejarea fondurilor pentru regiunile mai puțin dezvoltate și alocări corecte pentru România.

Europa nu poate face mai mult cu mai puțini bani. Iar România nu își permite să piardă oportunități de dezvoltare.

De aceea, construim alianțe, mobilizăm sprijin și venim cu propuneri concrete. Pentru că interesele României se apără prin muncă, negocieri și rezultate, nu doar prin declarații.

15/10/2026

După o viață de muncă, nimeni nu ar trebui să fie nevoit să aleagă între plata facturilor și cumpărarea medicamentelor. Fiecare om merită să trăiască decent și să știe că are pe cine se baza atunci când are nevoie de ajutor. Ne dorim mai multe fonduri europene pentru seniori, servicii medicale și sociale mai accesibile și locuințe adaptate nevoilor persoanelor vârstnice.

Am discutat despre aceste priorități în Parlamentul European alături de reprezentanți ai seniorilor din toată țara, în cadrul unui eveniment organizat alături de colegii eurodeputați din delegația Partidului Social Democrat în legislativul european, cu sprijinul Grupului S&D.

Printre cei care ne-au fost alături s-au numărat și veterani de război, din teatrele de operații sau cu dizabilități. Oameni cărora le datorăm respect și recunoștință pentru sacrificiile făcute. Prezența lor ne-a reamintit cât de important este să avem grijă de generațiile care au contribuit la construirea României și la apărarea libertății și păcii.

Pregătim propuneri concrete pentru viitorul buget european 2028-2034:
🔴 Finanțări europene dedicate seniorilor, inclusiv pentru îngrijire la domiciliu, servicii medicale, centre comunitare și combaterea singurătății.
🔴 Extinderea la nivel european a programului „Lift pentru viață”, pentru instalarea de lifturi și adaptarea locuințelor persoanelor vârstnice și cu mobilitate redusă. Am prezentat deja această propunere Comisiei Europene.
🔴 Protejarea veniturilor și a drepturilor pensionarilor, prin măsuri care să combată sărăcia, discriminarea și excluziunea socială.

Pentru un pensionar care locuiește la etajul patru, într-un bloc fără lift, chiar și o vizită la medic poate deveni o problemă. Pentru cineva care trăiește singur într-un sat, accesul la îngrijire poate fi la fel de dificil. Acestea sunt probleme reale pentru care trebuie să găsim soluții și finanțare.

Nu trebuie să alegem între tineri și seniori. Avem nevoie de o Europă care investește în fiecare generație. Respectul pentru cei care au construit și apărat România trebuie să se vadă în condițiile lor de viață, nu doar în discursuri.

Le mulțumesc tuturor colegilor mei din Delegația PSD în Parlamentul European pentru sprijin în co-organizarea acestei dezbateri și în mod special eurodeputaților care au intervenit în cadrul conferinței: Gabriela Firea, Maria Grapini, Vasile Dâncu, Andi Cristea și Ștefan Mușoiu.

14/10/2026

România are nevoie de un guvern stabil, cu o majoritate parlamentară clară și asumată, nu de o soluție de conjunctură care să prelungească incertitudinea politică.

Românii au dreptul să știe cine își asumă guvernarea, cu ce program și cu ce majoritate parlamentară. Nu este suficient un vot pentru învestirea unui guvern. Este nevoie de o majoritate care să susțină deciziile importante și să ofere predictibilitate țării.

Pentru Partidul Social Democrat, două lucruri sunt esențiale: relansarea economică a României și o majoritate parlamentară transparentă. Nu putem continua politicile de austeritate care afectează veniturile oamenilor, consumul și perspectivele de dezvoltare. Avem nevoie de măsuri care să protejeze puterea de cumpărare, să susțină economia și să stimuleze investițiile.

România trebuie să adopte bugetul pentru anul viitor, să atragă fondurile europene disponibile și să își consolideze credibilitatea în fața partenerilor internaționali. Aceste obiective nu pot depinde de negocieri politice permanente și de majorități care se schimbă de la un vot la altul.

PSD și-a prezentat propunerile și este pregătit să contribuie la o soluție responsabilă. Așteptăm aceeași claritate și asumare din partea celorlalte partide parlamentare. Apreciem dialogul constructiv purtat cu premierul desemnat Luca Niculescu.

România nu mai are timp de pierdut cu jocuri politice. Oamenii au nevoie de stabilitate, de un guvern care să lucreze pentru ei și de rezultate concrete.

14/10/2026

14/10/2026

Ziua Mondială a Sănătății Mintale este un moment în care trebuie să vorbim clar despre o realitate care afectează milioane de oameni: sănătatea mintală nu este un subiect secundar și nu poate fi tratată doar prin campanii sau declarații. Este o problemă concretă, care are nevoie de soluții și sprijin accesibil pentru toți.

Potrivit datelor OCDE, în România, prevalența estimată a tulburărilor de sănătate mintală era de 16,6% în 2023. Vorbim despre oameni care se confruntă cu anxietate, depresie, dependențe sau epuizare și care, de multe ori, nu primesc ajutorul necesar. Nu este normal ca accesul la un psiholog sau psihiatru să depindă de veniturile familiei ori de localitatea în care trăiește cel care are nevoie de ajutor. Nu este normal ca problemele de sănătate mintală să fie în continuare însoțite de prejudecăți și stigmatizare. De aceea, am făcut din sănătatea mintală una dintre prioritățile activității mele în Comisia pentru Sănătate Publică din Parlamentul European.

În calitate de negociator-șef al bugetului european, am obținut zeci de milioane de euro suplimentare pentru sprijin psihologic, consiliere și prevenție. Am susținut dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală în școli și comunități, protejarea angajaților împotriva epuizării profesionale și măsuri de sprijin pentru personalul medical.

Pentru viitorul buget european, aferent perioadei 2028–2034, am obținut sprijinul Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European pentru un capitol dedicat sănătății și alocarea a minimum 20 de miliarde de euro pentru investiții în acest domeniu, inclusiv în serviciile de sănătate mintală. Am propus, de asemenea, ca marile platforme de jocuri de noroc și pariuri online să contribuie la bugetul european, iar o parte din aceste resurse să fie folosite pentru prevenirea și tratarea dependențelor.

Dar banii și strategiile europene trebuie să producă rezultate concrete și în România. Avem nevoie de mai mulți specialiști, de consiliere psihologică accesibilă în școli, de servicii de sănătate mintală în comunitățile rurale și de programe de prevenție eficiente.

De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, mesajul meu este simplu: nimeni nu trebuie să se simtă singur în fața acestor probleme și nimeni nu trebuie să renunțe la ajutor pentru că nu și-l permite. Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Iar accesul la îngrijire trebuie să fie un drept real, nu un privilegiu.

14/10/2026

România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă un semnal de alarmă serios.

Bugetul propus, de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Este o reducere de 8%, într-un moment în care statele membre și oamenii se confruntă cu prețuri ridicate, venituri insuficiente și nevoi tot mai mari.

Pentru România, miza este uriașă. Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene.

În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeași piață europeană și trebuie să beneficieze de condiții echitabile. România trebuie să susțină convergența deplină a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorități.

În educație, Erasmus+ pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de nivelul cerut de Parlamentul European. Vorbim despre riscul de a avea mai puține burse și oportunități reduse pentru elevi, studenți, profesori și tineri. Accesul la educație și mobilitate europeană nu trebuie să depindă de veniturile familiei.

În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună prevăzută pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Nu există o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health, și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale, pe care am susținut-o în Parlamentul European. România are nevoie de finanțări clare pentru spitale, prevenție, acces la tratamente și personal medical.

În digitalizare și inteligență artificială, finanțarea europeană scade cu peste 7 miliarde de euro, adică 13% față de propunerea Comisiei. În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare.

În plus, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, față de propunerea Comisiei. O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundații sau alte incidente cu impact major.

Există și un risc direct privind alocările României. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură.

Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. În plus, deși este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanțării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia și Belarus.

Nu putem accepta însă ideea că reducerea investițiilor este inevitabilă, cât timp nu sunt valorificate toate posibilitățile de finanțare. Președinția irlandeză propune noi resurse proprii europene estimate la 55 de miliarde de euro anual, dar nu include propunerile Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online (și combaterea platformelor ilegale) și a câștigurilor din criptomonede. Aceste soluții trebuie analizate și valorificate pentru a finanța investițiile de care oamenii au nevoie, fără să creștem povara asupra cetățenilor și fără să punem presiune suplimentară asupra bugetelor naționale.

Singurele vești bune sunt legate de menținerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pragurile de finanțare pentru mediul rural și obiectivele sociale, precum și posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina.

În acest context, România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă și cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte și să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, voi continua să susțin protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic. La propunerea mea, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorități.

Până la finalul anului se urmărește adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung care ne vor influența dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene.

14/10/2026

14/10/2026

România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic și social, ca urmare a unei guvernări neperformante. De aceea, după o analiză serioasă, Partidul Social Democrat a decis să pună pe primul loc interesul României și să susțină formarea unui nou guvern, pentru a pune capăt blocajului politic și pentru a răspunde problemelor reale ale românilor.

Nu este o situație ideală și nu există nicio soluție miraculoasă, dar România are nevoie de un executiv care să îi asculte mai mult pe oameni, să protejeze categoriile vulnerabile, să susțină mediul de afaceri și să folosească eficient fiecare euro disponibil. Premierul independent desemnat are responsabilitatea de a face acest lucru.

Nu este vorba despre funcții sau despre interese de partid. Dacă ar fi fost așa, nu s-ar fi acceptat această soluție de compromis. Este însă vorba despre o economie care trebuie să revină pe creștere, despre protejarea veniturilor românilor, despre facturile la energie, despre investițiile care nu mai pot aștepta și despre o rectificare bugetară necesară pentru funcționarea instituțiilor și a comunităților locale.

În același timp, România intră într-o etapă decisivă a negocierilor pentru viitorul buget european. Avem de apărat miliarde de euro pentru agricultură, dezvoltare regională, infrastructură, educație și sănătate. Nu ne putem permite să pierdem oportunități europene din cauza instabilității politice.

Îi felicit pe colegii desemnați să facă parte din viitorul guvern și le urez mult succes! Sunt convins că vor fi imediat atacați, dar acum este timpul pentru muncă, responsabilitate și rezultate. La aproape 20 de ani de la aderarea la UE, este timpul pentru un nou proiect de țară. România nu mai are timp de pierdut.