Comisia pentru cultură şi media - Senat

Raport de admitere pentru Înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România

Comisia pentru cultură și media a votat astăzi, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil pentru Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, inițiată de către domnul deputat Cătălin Zamfir Manea și semnată de 48 de senatori și deputați.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Agenției Naționale pentru Romi, organ de specialitate al administrației publice centrale și aflată în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului.
Rolul major al Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor va fi acela de a păstra nealterat patrimoniul cultural, istoric și identitar al minorității rome și de a promova drepturile lingvistice, culturale și religioase.
Înființarea unui Muzeu Național de Istorie și Cultură a Romilor, este o datorie morală a statutului român și poate reprezenta un pas extrem de important în procesul de reconcilierea istorică și simbolică, cu privire la atrocitățile și crimele comise la care au fost supuși romii de-a lungul secolelor.
Totodată acest muzeu va contribui la recunoașterea realităților istorice ale romilor, la promovarea multiculturalismului și diversității etnice, cu rol de educarea a generațiilor viitoare în spiritul promovării cunoașterii, a respectului reciproc și unei bune conviețuiri între populația majoritară și cetățenii români care aparțin minorității rome.

Mesajul de condoleanțe al președintelui Comisiei de cultură și media, senatorul Viorel Badea, la plecarea dintre noi a filosofului Mihai Șora

Filosoful Mihai Șora s-a stins din viață la vârsta de 106 ani! O viață dedicată culturii și trezirii conștiinței civice a conaționalilor noștri, un model de viețuire și implicare în viața cetății de care nu s-a dezis niciodată.
Mihai Şora, eseist şi filosof, s-a născut la 7 noiembrie 1916, la Timişoara, în familia preotului ortodox, Melentie Şora.
A urmat cursurile Liceului ”Constantin Diancovici-Loga” din Timişoara, pe care l-a absolvit în 1934.
A urmat Facultatea de Filosofie la Universitatea din Bucureşti (1934-1938), unde i-a avut ca profesori pe Nae lonescu, Mircea Vulcănescu şi Mircea Eliade.
A publicat „Sarea pământului” (1978, 2006), „A fi, a face, a avea” (1985, 2006), „Eu şi tu şi el şi ea... sau dialogul generalizat” (1990, 2007), „Despre dialogul interior” (1995), „Firul ierbii” (1998), „Filosoficale. Filosofia ca viaţă” şi „Câteva crochiuri şi evocări” (2000), „Mai avem un viitor? România la început de mileniu” (în dialog cu Sorin Antohi, 2001), „Locuri comune” (2004), „Clipa şi timpul” (2005), „Despre toate şi ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir” (2005).
A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumele „Sarea pământului” din 1978 şi „Firul ierbii” (1998).
Totodată a fost unul dintre întemeietorii Grupului pentru Dialog Social și lui i se datorează colecţia celebră „Biblioteca pentru toţi”.
Mihai Șora va rămâne în istorie drept modelul de implicare și conștiință civică indiferent de vârstă. Principiile care l-au călăuzit în viață au fost cele ale dialogului și dreptății arondate luptei pentru descoperirea și promovarea adevăratelor valori morale.
În numele colegilor mei din Comisia pentru cultură și media a Senatului, doresc să exprim, pe această cale, cele mai sincere sentimente de regret pentru această imensă pierdere pentru societatea românească!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Rugăciune

Crăiasa alegându-te,
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupra-ne coboară,
O, Maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului,
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată
Lumină dulce, clară,
O, Maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!

"Să ne rugăm, să citim, să ne educăm copiii și să realizăm că Mihai Eminescu, esența culturii și sufletului românesc de dintotdeauna și de pretutindeni nu este o întâmplare sau, cm zic unii, un "noroc" al nostru, ci un dar sfânt, o moștenire pe care am primit-o de la Dumnezeu pentru cei ce vor veni după noi.", senatorul Viorel Badea, președintele Comisiei pentru cultură și media.

La mulți ani, Radio România !

Întâlnirea președintelui Comisiei pentru cultură și media, senatorul Viorel-Riceard Badea, cu echipa de conducere a Institutului Cultural Român din Franța

,,Diplomația culturală românească are o reprezentanță profesionistă și dedicată în capitala statului francez. Echipa de conducere a ICR Franța, formată din Doina Marian, director, și Cezar Preda, director adjunct, este solidă, implicată și dedicată promovării artiștilor români și operelor acestora.
Există însă și câteva probleme de ordin birocratic, iar îmbunătățirea legislației în domeniu va fi un punct important în viitoarea sesiune parlamentară a membrilor Comisiei pentru cultură și media. Trebuie să înțelegem cu toții, factori decizionali și nu numai, că promovarea culturii române și dincolo de granițele României nu este un moft. Este responsabilitatea noastră, a tuturor. Iar această activitate trebuie sprijinită concret și consistent din punct de vedere al alocărilor bugetare de către statul român” a declarat președintele Comisiei pentru cultură și media, senatorul Viorel-Riceard Badea, în cadrul unei întâlniri care a avut loc marți, 5 iulie a.c., la Paris.

La întâlnirea de la ICR Paris a participat și Liviu Jicman, președintele ICR, iar din partea MAE a fost prezent Andrei Novac, secretar de stat.

Senatorul Viorel Badea, președintele Comisiei pentru cultură și media a avut o întrevedere marți, 7 iunie a.c., cu Reprezentantul pentru Libertatea Media al OSCE, Teresa Ribeiro, aflat într-o vizită de lucru în România.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate o serie de teme de interes, precum situația libertății de exprimare și a libertății mass-media în România și în regiune, inclusiv în contextul pandemiei și al războiului din Ucraina, necesitatea protejării jurnaliștilor în situații de conflict, importanța combaterii știrilor false și a dezinformărilor, inclusiv prin introducerea unor cursuri predate în școli, pentru a-i învăța pe tineri să identifice știrile false și acțiunile de dezinformare.

Senatorul Badea a reafirmat angajamentul Parlamentului României pentru protejarea drepturilor și a siguranței jurnaliștilor, precum și a libertății mass-media și a exprimat, cu acest prilej, apreciere față de activitatea Reprezentantului OSCE în acest domeniu.

Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să ne aducă în suflete și în inimi speranța vieții adevărate, dragostea care mută munții, bucuria care ne luminează sufletele și, mai cu seamă, pacea care ne face vrednici să ne numim fii ai lui Dumnezeu.

Să îl rugam, în aceste ceasuri de nemărginită bucurie, pe Biruitorul morții să își pogoare harul Său peste sufletele și casele noastre și să ne dea puterea de a fi demni de Jertfa Sa.

Hrstos a înviat !

Ieri, 20 aprilie, Comisia pentru cultură și media a organizat, în parteneriat cu Organizația Studenților Basarabeni din București, masa rotundă cu tema ”România și Republica Moldova: oportunități și provocări pentru tineri”.

La discuția cu studenții basarabeni au participat dl. senator Viorel Badea, președintele Comisiei pentru cultură și media, dl. senator Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă și dl. senator Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.

În cadrul dezbaterii au fost abordate o serie de aspecte de interes pentru studenți, precum integrarea tinerilor români de peste Prut în România, prin proiecte culturale și sociale; necesitatea implicării lor, după finalizarea studiilor, în societatea și politica din Republica Moldova, pentru un viitor democratic și pro-european al Basarabiei; rolul lor ca factori de întărire a coeziunii sociale în relația dintre cele două națiuni române; probleme cu care se confruntă tinerii basarabeni în sistemul educațional din România.

La finalul reuniunii, dl. senator Viorel Badea a reiterat necesitatea unei comunicări mai intense între București și Chișinău pentru împlinirea dezideratului de a avea un spațiu comun, fără frontiere: ”Apropierea trebuie să vină ca un lucru firesc și să fie dorită pe ambele maluri ale Prutului, dar acest lucru implică o asumare comună, un efort conjugat și muncă pe mai multe paliere. În primul rând, apropierea se poate face prin educație. În școlile din Republica Moldova trebuie să se studieze mai mult istoria românilor văzuți ca un tot unitar, trebuie să se studieze mai intens limba română. Trebuie să avem schimburi culturale mai intense, iar înfrățirile să funcționeze pentru crearea unui context favorabil unei vieţi mai bune pentru cetățeni.”

Joi, 14 aprilie 2022, în intervalul orar 15:00-17:00, Bilioteca Națională a României expune public, pentru prima dată, cele cinci manuscrise aparținând scriitorilor Emil Cioran și Mircea Eliade, care au fost achiziționate de către Ministerul Culturii şi urmează a intra în administrarea Bibliotecii Naționale a României.

Evenimentul va avea loc la sediul Bibliotecii din Bd. Unirii, nr. 22, în spațiul Atrium (parter), în prezența Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu și a Directorului general al Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu.

Cu această ocazie, se va marca Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autor, Ziua Bibliotecarului din România și, totodată, împlinirea a 10 ani de la inaugurarea sediului nou al Bibliotecii, din Bd. Unirii, nr. 22.

Manuscrisele originale cu care publicul se va întâlni pentru prima dată sunt: „Aveux et anathemes", autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic, „Note pentru 1935-1936", Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schițele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană", „Despre filosofia medievală", autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic, „Schițe și note asupra filosofiei yoga", autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic și „Povestea unui om nenorocit", autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinerețea autorului - lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală".

Expoziția va fi însoțită de un moment artistic, în care actrița Daniela Nane va citi câteva fragmente din opera celor doi scriitori, iar pianistul Andrei Racu de la Teatrul Muzical Ambasadorii va interpreta câteva piese clasice îndrăgite de publicul larg.

Ieri, 5 aprilie, membrii Comisiei pentru Cultură și Media din cadrul Senatului României, au adoptat un raport de admintere pentru propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 (L128/2022).

”După mai bine de 30 de ani de la revoluția care ne-a eliberat de sub jugul unei dictaturi comuniste, este mai mult decât necesar acest demers de inființare a unui Muzeu Național acolo unde a început totul, la Timișoara. Am votat pentru un raport favorabil cu speranța că acest proiect de suflet al timișorenilor va reprezenta un simbol al valorilor libertății și democrației și un omagiu adus celor care s-au sacrificat pentru aceste valori.”, Viorel Badea, președintele Comisiei.

Raportul dat de Comisia pentru Cultură și Media va fi supus votului plenului Senatului.

Începând cu luna aprilie Muzeul Național de Istorie a României va organiza vizite ghidate la expoziția permanentă pentru vizitatorii ucraineni, refugiați de război.

Ghidajul se va desfășura în limba engleză după următorul program:

miercuri, 6 aprilie – Tezaurul Istoric;
joi, 7 aprilie – Lapidarium;
miercuri, 20 aprilie – Tezaurul Istoric.

Traducerea consecutivă în limba rusă poate fi asigurată, la cerere, de voluntarii ESC ai MNIR.
Vizitele încep la orele 11, cei interesați fiind așteptați cu cinci minute înainte în Holul Central, zona intrării. Aceste întâlniri sunt gratuite.

Reamintim vizitatorilor că cetățenii ucraineni au acces gratuit în muzeu, pe baza unui act de identitate.
_____
In April The National History Museum Of Romania will organize guided tours of the permanent exhibition for Ukrainian visitors, war refugees. The guided tours will be conducted in English, according to the following schedule:

Wednesday, 6 April – Historical Treasury;
Thursday, 7 April – Lapidarium;
Wednesday, 20 April – Historical Treasury.
The consecutive translation into Russian can be provided, upon request, by the ESC volunteers at the museum. The tours start at 11 a.m., interested visitors are expected five minutes in advance in the central lobby, the entrance area. Access to all meetings is free of charge.

We remind visitors that Ukrainian citizens have free access to the museum with an ID.

https://www.mnir.ro/vizite-ghidate-in-expozitiile-permanente-ale-muzeului-national-de-istorie-a-romaniei-pentru-vizitatorii-ucraineni-refugiati-de-razboi-in-luna-aprilie-2022/?fbclid=IwAR3sxXziZ6bCoiaqCsUi8vqjirVM0Ff-_V1GR2XcL3vl_TR9Oq38vqiwFvQ

Astăzi, 4 aprilie, celebrăm 156 ani de la fondarea Academiei Române!

La mijlocul sec XIX, societatea și lumea culturală românească a cunoscut un amplu proces de modernizare care a accelerat progresul cultural și științific. În contextul Unirii Principatelor române de la 24 ianuarie 1859, intelectualii români își dădeau seama că unitatea politică nu era posibilă fără unitatea culturală. Aceste acțiuni au pus bazele unei instituții fundamentale pentru consolidarea statului român modern – astăzi numită Academia Română - cel mai înalt for de cultură al României.