Portul popular al bulgarilor catolici

Cum produsele gospodăriei țărănești sunt incomplete fără textilele din lână, torsul ocupa un rol principal în activitățile femeii. Furca de tors era pe lângă un instrument util și o ustensilă magică, ce asigura puntea simbolică între real și imaginar, între văzut și nevăzut.

O frumoasă furcă de tors, originală din Dudeștii Vechi se regăsește în Colecția Etnografică Megerle.

Furcă de tors cu talpă, folosită de etnicii bulgari din Dudeștii Vechi, jud. Timiș ❤️

Portul popular al bulgarilor catolici din diasporă a suscitat interes încă de la primele fotografii cu costumele somptuoase din Banat. Este unul dintre cele mai cunoscute și admirate tipologii de costume bulgare, fiind deopotrivă grandios prin materialele și tehnicile de lucru dar și "misterios" prin modul de purtare și încărcătura simbolică a fiecărei piese.

Până nu de mult, singurele referințe despre costumul bănățean erau regăsite doar în limba bulgară sau dialect pavlichian însă în urmă cu puțin timp, cartea "Portul popular bulgar din Cioplea și Popești Leordeni" reia prezentarea acestor costume, fiind disponibilă informația atât in limba română cât și în engleză.

Pentru prima dată, printr-o analiză comparativă, sunt prezentate și analizate costumele populare influențate de evoluțiile diferite ale celor 3 mari comunități catolice bulgare: Banat, București și nordul Bulgariei ( locul de origine). Este astfel prezentată fiecare comunitate, contextul așezării lor, evoluția distinctă influențată de locul așezarii dar mai ales elementele comune definitorii ce stau la baza costumelor originare. Sunt realizate prezentari ale mai puțin cunoscute costume ale bulgarilor catolici bucureșteni, precum și costumele comunitătilor bulgare originare din Belene, Tranciovița, Oresce, respectiv comunitățile mai nou înființatelor Dragomirovo, Bardanski Gheran si Assenovo (Bulgaria).

Un capitol aparte este dedicat celor 2 mari tipologii de costume bănățene: Dudeștii Vechi și Vinga care s-au păstrat sau au evoluat ușor diferit atât în Breștea sau alte localități din Banat or în Bulgaria (Bardanski Gheran și Dragomirovo- pentru cel de Dudeștii Vechi, respectiv Assenovo- pentru cel din Vinga).

Cartea este disponibilă pe site-ul Galeriei Kiliman- vezi link în comentariu

Colecția de costume bulgarești a dl. Emilian Madoșă, găzduită și organizată de Muzeul Țăranului Român, concept și prezentare dl. Horatiu Silviu Ilea poate fi vizitată începând de mâine în sala Noua Galerie.

O veste minunata! Una dintre cele mai frumoase colecții de costume bulgărești bănățene- Colecția Emilian Madoșă va fi vernisată la Muzeul Țăranului Român( București) începând cu 29 iulie.

O descoperire întâmplătoare la Târgul din Negreni, de către Arhiva de Fotografie, ne aduce în atenție evoluția unei tinere fete bulgăroaice de la statutul de logodnica la cea de tânără soție din Vinga.

Sursă: Arhiva de fotografie

https://www.facebook.com/share/p/15mKybxPRV/

Ambasada Republicii Bulgaria în România și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” au organizat sâmbătă, 24 mai 2025, un eveniment dedicat Zilei Culturii Bulgare și a Scrierii Slave și marcării Zilei Limbii Bulgare în România, sărbători importante care aduc în prim- plan patrimoniul lingvistic și cultural bulgar, comunitățile bulgare din România, precum și diversitatea costumelor populare bulgare din diaspora.
Evenimentul s-a desfășurat în spațiul pitoresc al Muzeuluu Național al Satului „Dimitrie Gusti” iar pe scena au evoluat ansamblurile etnicilor bulgari din Băleni- Sârbi Ansamblul Horo, județul Dambovita, Grupul Cucilor din Cucii din Branesti, judetul Ilfov și Grupul Vocal Starite Glasove din Izvoarele, jud. Teleorman

Alături de Expoziția foto „Bulgaria – Află ce poate nu știai” semnată de Cătălin POPA – Cadrilater, am prezentat două costume de sărbătoare ale bulgarilor catolici din Cioplea, astăzi cartier Dristor, Bucuresti.

Costumul vestimentar femeiesc este costumul de sarbătoare ce se utilizează preponderent la slujba de Craciun, când fetele tinere participa la sfânta liturghie. Costumul cuprinde cămașa cu poale, giubea numită chicimea, vâlnic numit sucnu, catrință în față numită prestâlcă. Pe cap se purta tulpan, peste care se lega o basma.

Costumul vestimentar bărbătesc este un costum de mire, cu cămașa cu poale și brâu numit colan.

Este o premieră absolută când două costume complete sunt prezentate împreună la un muzeu de anvergura Muzeului Satului " Dimitrie Gusti" si doresc să mulțumesc organizatorilor pentru această oportunitate.

Astăzi, Muzeul de etnografie și artă populară din Tulcea a găzduit Conferința națională "Sub semnul diversității - comunitățile bulgare din Romania între patrimoniu și revitalizare culturală", organizata de Institutul de Cercetări Eco- Muzeale "Gavrila Simion" Tulcea și UBBR. Evenimentul a fost onorat de prezența Excelenței Sale dl.Ambasador al Bulgariei la Bucuresți- Radko Vlaykov si oficialități locale.

Cu această ocazie am prezentat costumul popular bulgar din Cioplea și Popești Leordeni, fiind prezenți cu un costum de mireasă (1/4 sec XX) si un costum bărbătesc de sărbătoare cu "poes" si "colan". Expoziția de costume a cuprins piese de port si textile interioare din zona Munteniei (Izvoarele- Teleorman) si Dobrogea(Vișina și Cerna), precum și colecția de costume Iulian Mitran (Zestrea Dobrogeana).

Conferința deosebit de captivantă prin varietatea subiectelor, a conținut prezentări susținute de reprezentanți comunităților bulgare din Dobrogea alături de cercetări etnografice susținute de specialiști- dna Steluța Pârâu, dna Iuliana Titov, dl Chiselev despre comunitățile din Vișina, Cerna, colecția de pestelci prezentată de Iulian Mitran(Zestrea dobrogeana), materiale interesante despre tradițiile, istoricul și rețetarul bulgariilor din sudul Romaniei - Brăila, Brănești, Băleni Sârbi Izvoarele Teleorman, precum și Banat.