Curtea Constituțională a României

Participarea președintei Curții Constituționale a României la deschiderea celei de-a VII-a ediții a Zilelor Arbitrajului de la București

Președinta Curții Constituționale a României și președinta Asociației Curților Constituționale Francofone, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, a participat joi, 4 iunie, la deschiderea lucrărilor celei de-a VII-a ediții a Zilelor Arbitrajului de la București. Evenimentul a fost organizat de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României și a avut tema „Probele în arbitrajul internațional: principii și practici în evoluție”.

În intervenția sa, președinta Curții Constituționale a evidențiat relația de complementaritate dintre justiția constituțională și justiția arbitrală, subliniind că ambele servesc aceluiași obiectiv fundamental: soluționarea echitabilă a litigiilor, cu respectarea legii și a drepturilor fundamentale.

Totodată, a subliniat că, indiferent de evoluția instrumentelor și tehnologiilor utilizate în procesul de adjudecare, principiile fundamentale care garantează respectarea demnității și a drepturilor persoanelor trebuie să rămână neschimbate, acestea reprezentând temelia legitimității oricărui act de justiție.

Detalii în linkul din primul comentariu !

⚖Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 53 de deputați și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” - SAFE - prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

✅Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanță de urgență a unui “pachet de măsuri legislative” care vizează punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) în vederea accesării și folosirii împrumuturilor destinate achizițiilor publice de apărare, modificarea regimului unor componente de finanțare din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), consolidarea capacității administrative la nivel local prin reglementări aduse regimului juridic al autorităților administrației publice locale, aleșilor locali, funcției publice și altor modificări ale Codului administrativ, precum și derogări în materia legislației achizițiilor publice, pentru anul 2026, nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.1 alin.(4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art.1 alin.(5) privind principiul legalității, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.111 - Informarea Parlamentului, art.115 alin.(4) și (6) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, art.120 privind principiile de bază ale administrației publice locale, art.121 - Autorități comunale și orășenești, art.138 - Bugetul public național și art.148 alin.(2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

🔍Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate vizând procedura de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2026, formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5), și a art.115 alin.(4) și (6), art.120 și art.121 din Constituție, Curtea a constatat că:

- Guvernul a identificat în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026 situațiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată și a motivat urgența legiferării, adoptarea fiind justificată de scopurile legitime asumate de Guvern la nivelul anului 2026 cu privire la instrumentele de finanțare europene, precum: (i) maximizarea absorbției fondurilor europene alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României (PNRR) și Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei"(SAFE), (ii) sincronizarea calendarului și a măsurilor corelative în termenele stabilite la nivel european, (iii) consolidarea capacității administrative la nivel local prin eliminarea unor riscuri punctuale care determină blocaje de natură administrativă la nivelul unor UAT/comune sau la nivelul unor consilii locale/județene, pentru a putea implementa componentele finale ale PNRR, precum și noul instrument financiar SAFE, în aceeași perioadă de referință (anul 2026);

- atribuirea de competențe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare și implementare a Planului SAFE anumitor instituții fundamentale ale statului nu poate fi circumscrisă noțiunii de „afectare”, în sens negativ, al regimului acestora;

- întrucât unitățile administrativ-teritoriale sunt actori esențiali în implementarea PNRR (în special la componentele cu beneficiari locali: infrastructură, educație, renovare, servicii publice) și, indirect, în implementarea proiectelor SAFE care privesc infrastructura rutieră de interes național (exproprieri, avize, urbanism, utilități), măsurile reglementate la art.IV-V, într-o perspectivă funcțională, sunt măsuri de întărire a „infrastructurii administrative” comune atât PNRR, cât și SAFE, iar ordonanța criticată intervine pe toate verigile aceluiași lanț cauzal: finanțare UE – cadre naționale de implementare – capacitate funcțională administrativă.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) și (5) din perspectiva criticilor privind lipsa de unitate și coerență a reglementării, Curtea a constatat că:

- potrivit jurisprudenței sale, un act normativ poate cuprinde reglementări din alte materii conexe, în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. Or, toate dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene și a blocajelor instituționale administrative într-un interval temporal limitat.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate formulate în legătură cu încălcarea dispozițiilor art.61 alin.(1), art.111, art.138 și art.148 din Constituție, Curtea a constatat că:

- instituirea unui control parlamentar exercitat prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a imprima celeritate procedurii specifice, reglementate în domeniul specializat al proiectelor propuse în cadrul instrumentului de finanțare SAFE și nu semnifică diminuarea rolului constituțional al Parlamentului;

- adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui Regulament al Uniunii Europene este în deplin acord cu dispozițiile art.148 din Constituție privind integrarea în Uniunea Europeană.

*

❗Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.

Vizita participanților la Programul postuniversitar „Managementul Strategic al Afacerilor Interne” la Curtea Constituțională a României

Președinta Curții Constituționale a României și președinta Asociației Curților Constituționale Francofone, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, a primit miercuri, 3 iunie 2026, vizita participanților la Programul postuniversitar „Managementul Strategic al Afacerilor Interne”, organizat de Colegiul Național de Afaceri Interne.

Cu acest prilej, doamna președintă a susținut prezentarea intitulată „Curtea Constituțională – garant al supremației Constituției”, în cadrul căreia au fost evidențiate rolul și atribuțiile Curții Constituționale în arhitectura instituțională a statului, semnificația controlului de constituționalitate, precum și contribuția jurisdicției constituționale la protejarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale și la asigurarea respectării principiului supremației Constituției. Prezentarea a fost urmată de un dialog interactiv cu participanții, desfășurat într-o atmosferă de deschidere și interes profesional. Schimbul de idei a evidențiat interesul participanților pentru mecanismele constituționale care asigură funcționarea democratică a statului și respectarea principiului legalității.

Programul, desfășurat în perioada martie–iulie 2026, are ca obiectiv formarea competențelor manageriale de nivel strategic și include activități didactice itinerante organizate la instituții partenere cu atribuții relevante în domeniul afacerilor interne.

Detalii în linkul din primul comentariu !

⚖Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2018 pentru completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

✅Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că reglementarea distinctă a posibilității decontării în condițiile legii, a unor cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare efectuate în scopul exercitării mandatelor de către administratorii și directorii, în cazul sistemului unitar, respectiv de către membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului, în cazul sistemului dualist, fără ca acestea să fie considerate beneficii sau avantaje din categoria celor menționate la art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(5) privind principiul legalității, art.61 alin.(2) privind rolul Parlamentului, art.75 – Sesizarea Camerelor, art.135 alin.(2) lit.b) privind obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și art.147 alin.(4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale.

🔍Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, care au privit, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea a constatat că:

- Introducerea și a altor tipuri de cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea, care nu sunt asimilate beneficiilor sau avantajelor acordate de societate prin contractul de mandat, fiind distincte de cele reglementate în cuprinsul art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, nu are semnificația unei deturnări de la scopul inițial al legii, ci este în legătură directă cu acesta. Fiind realizate în scopul exercitării mandatelor, aceste cheltuieli sunt de fapt, decontări de cheltuieli prevăzute de lege, care fac parte din categoria de informații publice prevăzute la art.51 lit.l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011.

- Prin urmare, o atare normă juridică poate fi adoptată de forul decizional, în propria procedură parlamentară de legiferare, fiind expresia propriului aport, exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de însuși principiul bicameralismului. Întrucât Camera decizională a acționat în sfera sa de competență, iar modificările operate nu se abat de la scopul urmărit de inițiatorul propunerii legislative, ci constituie expresia unei reglementări corespunzătoare cu finalitatea legii, nu se poate reține încălcarea principiului constituțional al bicameralismului.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

- Reglementarea distinctă a cheltuielilor cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea care nu sunt beneficii în sensul celor instituite în art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, ci reprezintă decontări de cheltuieli efectuate în scopul exercitării mandatelor, potrivit legii, nu semnifică în mod automat faptul că aceste cheltuieli sunt nelimitate sau că se sustrag controlului și autorizării exercitate de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția va controla și autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, și va aprecia în legătură cu oportunitatea sau natura juridică a acestor cheltuieli, precum și cu privire la limitele/plafoanele acestora.

- Pe de altă parte, nu intră în competența Curții Constituționale stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în cadrul contractului de mandat și nici a criteriilor legale în funcție de care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje, astfel încât legea criticată exprimă o opțiune legislativă ce se circumscrie libertății constituționale a legiuitorului, consacrate de art.61 alin.(1) din Legea fundamentală, de a stabili condițiile și criteriile de acordare a unor drepturi.

*

❗Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Document neoficial, destinat mass-media, care nu angajează răspunderea Curții Constituționale.

Doamna prof.univ.dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU, președinta Curții Constituționale a României și președinta Asociației Curților Constituționale Francofone, a participat, în perioada 21-24 mai 2026, la masa rotundă cu tema „Militant Democracy and the Rule of Law” (Democrația militantă și statul de drept) - https://aristotleforum.auth.gr/events/militant-democracy-and-the-rule-of-law/, organizată de Universitatea Aristotel din Salonic, Republica Elenă, în cooperare cu Asociația Constituționaliștilor Eleni.

În cadrul evenimentului doamna prof.univ.dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU a susținut discursul principal, intitulat „Guarding democratic values: A judicial quest for equilibrium” și consacrat rolului pe care îl pot avea jurisdicțiile constituționale în protejarea valorilor democratice și menținerea echilibrului între apărarea ordinii constituționale și garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Conferința a reunit reprezentanți ai mediului academic din Europa și Canada, precum și ai unor instituții publice din Grecia, toți specialiști în drept constituțional, pentru a dezbate evoluția și limitele conceptului de democrație militantă, în contextul provocărilor actuale la adresa statului de drept și a integrității proceselor electorale.

Participarea evidențiază implicarea activă a Curții Constituționale a României în dialogul european și internațional privind consolidarea statului de drept și protejarea valorilor constituționale.

Detalii în linkul din primul comentariu !

Militant Democracy and the rule of law – Aristotle Innovation Forum Democratic systems have been subjected to growing pressures arising from political polarization, democratic backsliding, and declining trust in public institutions. In this context, the concept of militant democracy — understood as the right of a democratic order to defend itself against forces se...

Acord între Curtea Constituțională a României și Consiliul Superior al Magistraturii privind digitalizarea fluxului de informații

​ Președinta Curții Constituționale a României (CCR), dna. prof. univ. dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU, și președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dl. Gheorghe-Liviu ODAGIU, au semnat un acord privind digitalizarea fluxului de informații prin interconectarea sistemelor informatice și schimbul electronic de date în vederea degrevării sarcinilor administrative din sistemul judiciar.

Semnarea acestui acord reflectă angajamentul comun al instituțiilor implicate pentru adaptarea la noile tehnologii și modernizarea infrastructurii judiciare, în sensul eliminării circulației dosarului în format fizic și al optimizării proceselor interne, toate aceste demersuri fiind orientate către creșterea calității serviciului public de justiție, în beneficiul direct al cetățeanului, ca destinatar final al acestor reforme, prin reducerea duratei procedurilor și eficientizarea soluționării cauzelor.

Potrivit acordului, colaborarea se va realiza prin servicii web, constând în transmiterea, prin intermediul platformei ReJust, a încheierilor și hotărârilor judecătorești de sesizare a Curții Constituționale emise de instanțele judecătorești, printr-un mecanism de interconectare cu platforma SIGADOC. Simetric, Curtea Constituțională va avea acces, prin intermediul platformei ReJust, la documentele din dosarul electronic aferente cauzelor aflate pe rolul său, inclusiv la actele procedurale și înscrisurile relevante. De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale va fi pusă la dispoziția publicului în cadrul motorului de căutare disponibil pe rejust.ro.

Detalii în linkul din primul comentariu !