Muzeul National al Aviatiei Romane

INVITAȚIE EVENIMENT
DEZVELIRE BORNĂ VIA TRANSILVANICA
dedicată lui Dumitru-Dorin Prunariu, primul cosmonaut român
și
Hermann Oberth
părintele astronauticii moderne și vizionar al zborului spațial.

𝐃𝐚𝐭𝐚: 04 iunie 2026.
𝐎𝐫𝐚: 10:30.
𝐋𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢a: Casa Memorială ,,Hermann Oberth", Mediaș, jud. Sibiu (Secția Istorie și Muzeografie Rachete și Cercetări Spațiale „Hermann Oberth”/ Muzeul Național al Aviației Române)

Vă invităm să luați parte la acest eveniment deosebit!

Peste 36 000 de vizitatori au trecut pragul expoziției „ Pe aripi de legendă – 100 de ani de zbor pe cerul românesc”, deschisă la Castelul Cantacuzino – Bușteni. Expoziția organizată de Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov în parteneriat cu Muzeul Național al Aviației Române, având colaboratori Muzeul Aviației Puciosa, Asociația RoMilitaria din Brăila și Asociația Aviatorilor Brașoveni, a marcat aniversări importante din istoria aviației române.

Pentru cei care nu au reușit încă să ajungă, mai aveți timp până pe data de 9 iunie.

1 iunie - Ziua Copilului
La mulți ani, tuturor copiilor!

Sâmbătă 23 mai 2026 - Noaptea Muzeelor la Mediaș

Muzeul Naţional al Aviaţiei Române - Secția Istorie și Muzeografie Rachete și Cercetări Spațiale „Hermann Oberth” - Mediaș participă, în data de 23 mai 2026, la cea a XXII-a ediție a evenimentului european Noaptea Muzeelor.

Titlul evenimentului: „45 de ani de la zborul în spațiul cosmic al unui român, cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu”

Acces: gratuit

Program: 16.00-23.00 (ora anunţată pentru închidere reprezentând ora de intrare a ultimului vizitator)

Adresă: str. Strada Hermann Oberth 23, Mediaș

SMARANDA BRĂESCU ( 21 MAI 1897 - 2 FEBRUARIE 1948 )

,,Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării; Dar vreau să i-o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decît biruitoare. Pentru că eu cred în steaua mea. Şi Dumnezeu a ţinut cu mine şi cu steaua mea …”
( Declaraţie făcută în decembrie 1931, înaintea plecării în S.U.A.)

Spulberând concepţiile vremii cu privire la accesul femeilor într-un domeniu rezervat excusiv bărbaţilor, Smaranda Brăescu, născută la data de 21 mai 1897 într-o familie de răzeşi din satul Hănţeşti comuna Buciumeni, supranumită ,,Eroina cerului albastru” s-a dăruit total visului ei de a cucerii văzduhurile, lăsându-se antrenantă într-un domeniu nou, periculos şi spectaculos – saltul cu paraşuta, devenind prima femeie paraşutist cu brevet din România. Pentru Smaranda Brăescu, zborul a însemnat expresia propriei vieţi iar paraşutismul, o parte din caracterul său prin care îşi etala curajul, pentru a arăta lumii că şi femeile dovedesc o putere colosală cu limite greu de mărginit.
În anul 1927 se documentează purtând o corespondenţă cu inginerul german Otto Heinecke. Cu o sumă de bani adunaţi cu dificultate pleacă la Berlin, unde cumpără o paraşută Schroeder. Otto Heinecke, proiectantul paraşutei i-a făcut instructajul iar la data de 5 iulie 1928, realizează primul salt cu paraşuta de la înălţimea de 600 de metri, pe aerodromul Staaken, devenind prima femeie paraşutist cu brevet din România.
Revenind în ţară se îndreaptă spre o primă performanţă şi anume stabilirea recordului european la paraşutism, realizând la 2 octombrie 1931 saltul cu paraşuta de la înălţimea de 6 000 de metri. După această realizare Smaranda Brăescu îşi doreşte recordul mondial absolut, cu lansare de la cea mai mare altitudine, salt care urma să fie executat în S.U.A.
La 14 decembrie 1931, părăseşte ţara cu intenţia de a ajunge în Statele Unite. Prima oprire a făcut-o la Berlin unde şi-a verificat paraşuta, a stat o zi apoi a plecat la Paris. Pe 19 decembrie, s-a îmbarcat la Cherbourg în nordul Franţei, pe transatlanticul Leviathan. Astfel a ajuns la New York, iar de acolo a plecat la Washington, unde a întîmpinat Anul Nou. La 1 ianuarie 1931 a luat trenul spre Florida, coborând la Miami. Toată luna ianuarie a căutat un avion care să o ridice la altitudinea de 7 000 de metri. Într-un final a primit o telegramă care o anunţa ca la Sacramento în California există o locaţie care îndeplineşte toate condiţiile pentru a executa un salt cu paraşuta de la înălţimea dorită. Astfel, la data de 19 mai 1932, după a şasea tentativă de a stabili un record mondial de înălţime, a decolat de pe aerodromul Byrne de lângă Alameda, la bordul unui avion Cesna, realizând un salt cu paraşuta de la înălţimea de 24 000 de picioare, respectiv 7233 de metri stabilind astfel, un nou record mondial. Recordul mondial absolut la saltul cu paraşuta a reprezentat un moment unic în istoria aeronauticii române şi un simbol pentru generaţiile de mai târziu. Personalitatea Smarandei Brăescu a fost conturată în adevărata ei lumină mult mai târziu. Activitatea ei de o reală valoare, mai întâi ca paraşutistă apoi ca aviatoare, a fost însoţită de-a lungul întregii sale vieţi de cele mai curate şi intense sentimente patriotice.

BIBLIOGRAFIE:
1. Antoniu Dan, Eroina cerului, Mit şi adevăr despre aviatoarea Smaranda Brăescu ( 1897 – 1948), Editura Host Models, Braşov, 2021, 400 p.
2. Becherete-Vădeni, Ionel, Paraşutista – pilot Smaranda Brăescu, Hunedoara, 1997. 43 p.
3. Stancu – Buciumeni Neculai, Anii de glorie ai Smarandei Brăescu, Editura ,,Vasile Cârlova”, 1998, 43 p.
4. Crăciunoiu Cristian, Jean -Louis Roba, Escadrila Albă, Editura Modelism, 2001, 173 p.
5. Turturică Sorin, Aviatoarele României, Din înaltul cerului albastru în beciurile securităţii, Editura militară, Bucureşti 2013.

Text: muzeograf Micuţa Jianu

- EROII NU MOR NICIODATĂ -
21 mai 2026 – Ziua Eroilor
În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de ţările beligerante în anul 1919, prevedea printre altele obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor căzuţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a comemorărilor dedicate acestora.
În România, prevederile tratatului s-au concretizat prin Decretul - lege 1693 din 4 mai 1920, prin care s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălţării Domnului. În timpul comunismului, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost schimbată la data de 9 mai. După 1990 s-a revenit la data iniţială, proclamându-se ce-a de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - ziua Înălţarii Domnului – ZIUA EROILOR, prin Legea nr.48/1995, actul fiind fost amendat prin Legea 379/2003.
Marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea că un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii. Fără apartenenţa la un neam şi la o istorie devenim mai săraci spiritual. Patria ne face să ne simţim că aparţinem unui popor şi că avem obârşii. Apărându-ne identitatea, ne apărăm pe noi înşine şi pe eroii noştri, al căror sânge ne curge prin vene.
Astăzi în zi de mare sărbătoare, reînvăţăm să ne cinstim Eroii, adăugând aducerilor aminte, recunoştinţa noastră şi iubirea faţă de tot ceea ce este românesc, frumos şi curat. Şi de aceea aducem în memoria colectivă un moment emoţionant cu o deosebită rezonanţă în istorie:
- POVESTEA ,,EROULUI NECUNOSCUT” -
În ziua de14 mai 1923, în cadrul unui ceremonial religios impresionant, elevul Amilcar Săndulescu, orfan de război, ţinut de mână de generalul Gheorghe Măldărescu, ministrul de război de atunci, a ales dintre cele 10 sicrie expuse care conțineau osemintele eroilor din prima mare conflagraţie mondială, pe cel de-al patrulea din primul rând, rostind simbolic în numele atâtor orfani de război, emoţionantele şi dureroasele cuvinte: ,,Acesta este tătăl meu!”.
În data de 15 mai 1923, Eroul Necunoscut, a fost adus la Bucureşti şi depus la Biserica Radu Vodă iar în ziua de 17 mai, ultima zi de pelerinaj, în prezenţa regelui Ferdinand I, a numeroaselor oficialităţi militare şi civile din ţară şi străinătate, Eroul Necunoscut a fost înhumat în Parcul Carol, pe terasa din faţa Muzeului Militar Naţional. În anul 1958, Eroul Necunoscut a fost strămutat în parcul din faţa Mausoleului Eroilor Neamului din Mărăseşti. Prefacerile democratice din anii de după evenimentele din 22 decembrie 1989 au dat posibilitatea readucerii Eroului Necunoscut în capitala ţării. În baza H.G. nr. 666 din septembrie 1991, la 26 septembrie, Eroul Necunoscut a fost exhumat şi pentru o lună de zile a fost depus în înteriorul mausoleului lângă sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, perioadă în care ansamblul arhitectonic a fost reamplasat în Parcul Carol.
SURSE:
1. Loghin Leonida, Lupăşan Aurel, Ucrain Constantin, Bărbaţi ai datoriei: 23 august 1944-12 mai 1945. Mic dicţionar, Editura Militară, Bucureşti, 1985.
2. Marciuc Cornel, Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985.
3. ro.m.wikipedia.org.
4. Institutul Naţional pentru Cultul Eroilor ,,Regina Maria”.
Text: muzeograf Micuţa Jianu
Foto: https://www.spooker.ro/index.php?pag=foto&p=4

IN MEMORIAM ...
CĂPITAN AVIATOR ALEXANDRU ŞERBĂNESCU (17.05.1920 – 18.08.1944)
Eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu, ,,Alecu”, s-a născut la data de 17 mai 1912 în satul Vlaici comuna Coloneşti, judeţul Olt. De remarcat este faptul că a ajuns să-şi îndeplinească visul, acela de a deveni pilot de vânătoare, provenind de la vânătorii de munte, mai precis Batalionul 3 Vânători de Munte, Braşov. Aleexandru Șerbănescu a devenit un pilot de vânătoare excepţional şi face parte din elita piloţilor de vânătoare, ,,Aşii aviaţiei. A luptat pe Frontul de Est şi în apărarea Teritoriului Naţional, având la activ după unii autori, 590 de misiuni de luptă, 237 de lupte aeriene cu peste 50 de victorii omologate. S-a format ca pilot pe IAR-ul 80 apoi a trecut pe avionul Meserschmitt Bf 109 G (Gustav), cu care a obţinut majoritatea victoriilor şi cu care şi-a găsit sfârşitul. În fatidica zi de 18 august 1944, într-o bătălie inegală, la care au participat 370 de bombardiere americane B-24 ,,Liberator”, escortate de avioane de vânătoare Mustang, Alexandru Şerbănescu a fost doborît într-o zonă muntoasă a judeţului Buzău, la Ruşavăţ-Vipereşti

Pentru faptele de arme, curajul, capacitatea sa strategică, şi onoarea dovedită în luptă, a fost decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” clasa a III-a, Ordinul ,,Virtutea Aeronautică” clasa Crucea de Aur cu două barete, Ordinul ,,Virtutea Aeronautică” clasa Cavaler cu două barete, Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa Ofiţer, ,,Coroana României” clasa a IV-a cu spade şi panglică de Virtute militară şi medaliat cu ,,Crucea de Fier” germană, decoraţie acordată străinilor pentru merite deosebite.
Eroul aviator Alexandru Şerbănescu, a rămas în memoria colectivă, o legendă şi un simbol al aviaţiei de vânătoare, un model de lider demn de urmat. A slujit ţara cu demnitate şi curaj până la sacrificiul suprem fiind întotdeauna corect, demn şi întotdeauna primul în luptă.
Ca însemn de înaltă cinstire numele său este purtat de Baza 95 Aeriană Bacău.

BIBLIOGRAFIE:
1. Aripi româneşti, Contribuţii la istoricul aeronauticii, Editura militară, Bucureşti, 1966;
2. Cdor. Dan Stoian, Eroica promoţie 1941 (partea a IV-a) în “Orizont Aviatic”, nr. 7, mai 2013;
3. rom.wikipedia.org.
Text: muzeograf Jianu Micuţa