CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Și în această săptămână am făcut pași concreți pentru eficientizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Sunt măsuri pe care mi le-am asumat la începutul mandatului și care se adaugă reformelor promovate în ultimul an la nivelul CNAS, de la extinderea accesului pacienților la tratamente și servicii medicale, la simplificarea procedurilor administrative, digitalizare, creșterea transparenței și utilizarea mai eficientă a resurselor publice în beneficiul asiguraților.

✅ 1. Înființarea Departamentului de Farmaco-Economie în cadrul CNAS

Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie, organizat la nivel de serviciu în subordinea președintelui CNAS, o structură cu personal contractual de specialitate - medici, farmaciști și economiști. Mulțumesc membrilor Consiliului de Administrație și colegilor din conducerea CNAS pentru sprijinul acordat acestei inițiative.

Necesitatea Departamentului de farmacoeconomie rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din creșterea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide.

Noul departament va contribui la utilizarea mai eficientă a fondurilor publice, la optimizarea mecanismelor de rambursare și negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, precum și la dezvoltarea unor politici de sănătate moderne, bazate pe date și rezultate reale.

Invit profesioniști dedicați, cu experiență și expertiză în aceste domenii, să se alăture echipei CNAS și să contribuie la dezvoltarea unei structuri care poate avea un rol esențial în modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

✅ 2. Înființarea unei Direcții Naționale de Audit Public Intern în cadrul CNAS

Tot cu aprobarea Consiliului de Administrație al CNAS, a fost înființată Direcția de Audit Public Intern în cadrul CNAS, prin reorganizarea și consolidarea actualei structuri de audit, o măsură extrem de importantă pentru consolidarea instituțională a CNAS.

Într-un sistem care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro din fonduri publice destinate sănătății, funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate.

✅ 3. Modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea complementarității dintre sistemul public și cel privat, pentru programele naționale de sănătate

Am publicat în transparență decizională proiectul Ordinului președintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă și transparentă pentru evaluarea situațiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depășită în cadrul programelor naționale de sănătate.

Scopul acestei inițiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public și cel privat, pe baza unor criterii clare și verificabile, și nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări.

Atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților, mecanismele de colaborare cu furnizorii privați trebuie să poată fi activate transparent și predictibil, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS.

Vorbim despre programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT și multe altele. Obiectivul este ca pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie și de comunitatea în care trăiesc.

La nivel strategic, această măsură contribuie atât la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți, cât și la valorificarea eficientă a capacităților existente în sistemul de sănătate, în beneficiul direct al celor care au nevoie de servicii medicale esențiale.

Aceste măsuri reprezintă elemente concrete de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare decizională și modernizare a CNAS. Dincolo de modificările organizatorice, ele urmăresc să consolideze capacitatea instituției de a lua decizii mai bine fundamentate, de a utiliza mai eficient resursele publice și de a asigura pacienților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate.

Sistemul de asigurări sociale de sănătate continuă procesul de eficientizare. De această dată, vorbim despre eficientizarea resurselor umane și despre consolidarea unui management profesionist la nivelul celor 43 de case de asigurări de sănătate.

Continuăm creșterea transparenței acestei instituții, pentru că un sistem de sănătate modern se bazează pe încredere între toți actorii implicați: pacient, medic și instituții.

CNAS are obligația să continue drumul eficientizării și al transparenței. După echilibrarea balanței dintre venituri și cheltuieli, dintre numărul celor care contribuie și al celor care beneficiază de servicii medicale, este nevoie de stabilitate și de implicarea totală a managerilor de sistem de la nivelul caselor de asigurări de sănătate.

Va fi un concurs corect, fără ingerințe politice sau de altă natură. Sistemul de asigurări de sănătate are nevoie de directori competenți, care pot fi evaluați obiectiv, pe criterii de performanță — singurele criterii după care vor răspunde în fața CNAS pe durata mandatelor lor.

Accesul în sălile de concurs va fi securizat cu sprijinul instituțiilor specializate în acest domeniu, interviurile vor fi înregistrate audio-video, iar societatea civilă — asociații de pacienți, asociații profesionale sau orice entitate interesată de respectarea regulilor — va putea participa în calitate de observator independent.

În etapa următoare vom continua eficientizarea resurselor umane și la nivelul eșaloanelor inferioare, astfel încât statutul de funcționar public să nu mai fie folosit ca mijloc de a deține o funcție de conducere pe viață. Vom deschide accesul profesioniștilor în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Un sistem modern de asigurări de sănătate are nevoie de medici, farmaciști, economiști și specialiști IT experimentați, dedicați serviciului public. Nu mai putem avea pretenția ca un funcționar public „care se pricepe la toate” să facă de toate într-un sistem atât de complex.

Avem nevoie de întărirea serviciului medical, de consolidarea departamentului IT care gestionează unul dintre cele mai complexe sisteme informatice ale statului român, precum și de întărirea structurilor de audit, control și prevenire a fraudelor din sistem, precum și de înființarea unui departament de farmacoeconomie.

CNAS are nevoie de specialiști, dar în egală măsură are nevoie de oameni cu empatie, cu viziune, cu spirit proactiv, dispuși să audă nevoile pacienților și să propună soluții. Avem nevoie de oameni care nu trăiesc într-o bulă profesională, atenți la ceea ce se întâmplă la nivel internațional în domeniul în care activează, capabili să lucreze în condiții deseori stresante și să gestioneze eficient bugetele pe care le administrează.

CNAS are nevoie de oameni care caută soluții la probleme, nu probleme la soluții.

Îi încurajez pe toți profesioniștii care își doresc să contribuie la modernizarea sistemului sanitar să se înscrie și să pună umărul la dezvoltarea unui sistem de asigurări sociale de sănătate mai eficient, mai transparent și mai apropiat de nevoile oamenilor.

Extindem accesul pacienților la tratamente esențiale prin programele naționale de sănătate

Astăzi am lansat în transparență decizională un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Acest demers are un obiectiv clar: creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu. Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave. 

📊 Ce înseamnă concret acest lucru pentru pacienți?
Am extins programele naționale prin includerea de noi spitale și activități, astfel:

❤️ Programul național de boli cardiovasculare: + 9 spitale
➤ activități: proceduri de cardiologie intervențională, electrofiziologie și ablație pentru aritmii, implantare de defibrilatoare interne, tratamentul insuficienței cardiace severe (inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung) 

🎗️ Programul național de oncologie – Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice: + 5 spitale
➤ activități: radioterapie modernă (IMRT), radioterapie stereotactică (SBRT) pentru adulți și copii, brahiterapie 3D, iradiere corporală totală 

🧬 Programul național de tratament pentru boli rare: + 12 spitale
➤ activități: tratamente medicamentoase inovatoare pentru boli rare (ex. amiloidoză cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic, purpură trombocitopenică), precum și facilitarea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu 

🍬 Programul național de diabet zaharat: + 2 spitale
➤ activități: asigurarea dispozitivelor moderne pentru monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei (senzori, pompe de insulină, sisteme automate) 

🦴 Programul național de ortopedie: + 1 spital
➤ activități: tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne pentru refacerea stabilității articulare 

👉 În total, vorbim despre peste 25 de unități sanitare nou incluse, ceea ce înseamnă acces mai rapid la tratament și mai aproape de casă pentru mii de pacienți.

Este important să subliniez că acest ordin vine într-un moment esențial:
avem, în sfârșit, resurse suplimentare în bugetul FNUASS pentru extinderea programelor de sănătate.

Acest lucru este rezultatul direct al măsurilor de eficientizare a cheltuielilor implementate în ultimul an, dar și al creșterii numărului de contributori la sistem.

🔎 În același timp, acest proiect reflectă un principiu fundamental:
contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi.

În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate.
Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață.

Prin măsurile propuse:
- creștem accesul pacienților la tratamente în proximitate
- reducem timpii de așteptare
- utilizăm mai eficient resursele
- introducem terapii inovatoare

➡️ Este important de menționat că toate unitățile sanitare incluse prin acest ordin sunt spitale publice.

➡️ În perioada următoare, vom continua acest proces prin includerea unei serii de spitale private. În acest sens, vom publica în transparență decizională criterii clare și obiective de includere în programele naționale, astfel încât acestea să fie în interesul asiguraților și să contribuie la creșterea accesului la servicii medicale.

Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților.

Vom continua să dezvoltăm programele naționale de sănătate și să construim un sistem echitabil, sustenabil și orientat către pacient

Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar și inevitabil.

În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cm și unde o facem.

Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.

Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară.

Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică, să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate.

Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor.

👉 În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”. Această afirmație nu reflectă realitatea.

Datele arată clar:
• la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei
• la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei
• la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile
• la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei

În plus, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.

Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele.

📊 Analiza pe care o realizăm la nivel național are la bază indicatori clari și obiectivi, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ:

• gradul de ocupare al paturilor
• durata medie de spitalizare
• numărul de cazuri externate
• indicele de complexitate al cazurilor (case-mix)
• rata de utilizare a capacității spitalului
• raportul internări/număr de paturi
• structura pe specialități și necesarul real din teritoriu
• distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate
• eficiența utilizării fondurilor contractate
• corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate

Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.

Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare.

În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.

Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România.

Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot astepta prea mult!

COMUNICAT - Poziția CNAS privind situația internărilor și execuția bugetară a spitalelor

În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:
• nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
• pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
• acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:
• aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:
• indicatorii de activitate;
• performanța financiară;
• costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului.

Biroul de presă

COMUNICAT - CNAS intensifică acțiunile de control pentru stoparea practicilor ilegale din Sănătate și protejarea fondurilor publice pentru pacienți

După ce, în octombrie 2025, a activat standardul „ZERO toleranță la FRAUDĂ!”, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) continuă demersurile de analiză și control a activității furnizorilor de servicii medicale publici și privați, în vederea depistării cazurilor de deturnare a fondurilor publice.

„Ne-am angajat să stopăm practicile ilegale și să consolidăm transparența și responsabilitatea în fiecare structură, în fiecare echipă, în fiecare decizie. La nivelul CNAS, monitorizăm în permanență modul în care furnizorii de servicii medicale, atât cei publici, cât și cei privați, respectă legea și aplică regulile în relația cu pacienții și casele de asigurări de sănătate, pentru a ne asigura că fondurile publice sunt utilizate corect și că banii ajung la pacienții care au nevoie cu adevărat de sprijin pentru a-și păstra sănătatea.

Prioritatea mea și a colegilor din structurile de control este să descurajăm astfel de practici nesănătoase și să oprim fenomenul decontărilor fictive, care nu doar că îi lasă pe mulți asigurați fără fonduri, dar le și poate pune viața în pericol. Am avut mai multe acțiuni de control, iar în județele unde am constatat nereguli, cm sunt Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Ialomița și Prahova, am sesizat organele de urmărire penală în funcție de caz.

Pe măsură ce identificăm situații – problemă, demarăm acțiuni de verificare în colaborare cu autoritățile competente. Pentru fiecare astfel de situație, concluziile vor fi comunicate în spațiul public. De asemenea, în condițiile în care CNAS poate propune proiecte de acte normative doar cu avizul conform al Ministerului Sănătății, în urmă cu două luni am transmis către minister – autoritatea care, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate din punctul de vedere al aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar – o inițiativă legislativă pentru susținerea eforturilor antifraudă.

Este o propunere a CNAS de completare și actualizare a Legii nr. 95/2006, care se referă la reorganizarea structurilor CNAS și CAS de monitorizare, control și antifraudă la nivel regional. În acest fel, nu doar că redefinim activitatea de control în sensul de a întări structurile noastre, ci le și oferim colegilor care sunt în prima linie în lupta cu frauda instrumente mai eficiente de intervenție.

Activitatea de control și consolidarea disciplinei financiare în sistemul de asigurări sociale de sănătate nu pot fi separate. Avem nevoie urgent de un mecanism unitar, orientat atât spre corectarea neregulilor, cât și spre descurajarea lor”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Moldovan.

Anul trecut, CNAS a derulat controale în 610 unități sanitare, iar sumele recuperate ca urmare a abaterilor constatate sunt de peste 109,6 milioane lei.

Menționăm că în cursul unei acțiuni tematice de control privind realitatea serviciilor medicale spitalicești raportate, desfășurate recent de structura specializată a Casei de Asigurări de Sănătate Dolj la nivelul unui furnizor privat aflat în relație contractuală cu aceasta, s-a constatat faptul că un număr mare de pacienți oncologici care se prezentau în policlinica furnizorului pentru verificarea și înlocuirea sondelor vezicale au fost raportați ca beneficiari ai unor ședințe de Litotriţie extracorporală cu unde de șoc - ESWL.

Prin raportul de control a fost sancționat contractual furnizorul cu suma totală de 3.490 lei, calculată prin aplicarea procentului de 0,5% la suma contractată pentru servicii medicale de tip spitalizare de zi pentru lunile verificate. Pentru verificarea realității decontării acestor servicii, au fost transmise chestionare către pacienți, iar unii dintre aceștia au răspuns că nu au beneficiat de procedurile medicale respective.

Totodată, la CAS Dolj a fost depusă o sesizare privind reținerea cardului de sănătate la nivelul furnizorului, acesta fiind ulterior returnat pacientului împreună cu biletul de externare, potrivit căruia i-au fost efectuate ședințe de litotriţie - ESWL care s-au dovedit fictive.

Având în vedere faptul că existau suficiente suspiciuni cu privire la raportarea și decontarea unor servicii medicale care nu ar fi fost efectiv realizate, CAS Dolj a sesizat Inspectoratul de Poliție Dolj - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, pentru a extinde cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale.

Conform informațiilor comunicate public de organele de poliție, în prezent cercetările vizează patru angajați ai unității medicale în cauză, pentru săvârșirea de fapte care au legătură cu introducerea în sistemul informatic a unor date nereale pentru obținerea de decontări din fonduri publice, prejudiciul estimat de către organele de cercetare penală fiind în sumă de 285.120 lei.

CNAS încurajează pacienții să transmită toate suspiciunile cu privire la decontarea unor investigații fictive la adresa de e-mail [email protected], pentru că dreptul la sănătate nu se poate tranzacționa. Ca principal reprezentant al asiguraților, CNAS veghează la aplicarea corectă a legii, iar toate acțiunile de control au ca scop direcționarea corectă a fondurilor publice, astfel încât pacienții să beneficieze de serviciile medicale incluse în pachetul de bază.

Biroul de presă