Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania

❇️MAE marchează 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990 printr-o expoziție de documente diplomatice recent declasificate

↗️Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 13 -14 iunie 2026, la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE), o expoziție dedicată împlinirii a 36 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscute în memoria publică drept „Mineriada din iunie 1990”.

↗️Expoziția este organizată în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 1990.

➡️Publicul va avea acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care ilustrează modul în care evenimentele din București au fost reflectate și percepute pe plan internațional.

➡️Vor fi expuse instrucțiuni transmise de Centrala MAE către misiunile diplomatice ale României în străinătate cu privire la evoluțiile interne din acea perioadă, precum și telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care relevă preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România.

✅Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea față de consolidarea procesului democratic într-un moment deosebit de fragil al tranziției postcomuniste. Presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în numeroase capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor.

“Am avut astăzi ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și a populației din capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere” a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

❇️Expoziția poate fi vizitată în zilele de sâmbătă, 13 iunie, și duminică, 14 iunie 2026, în intervalul orar 11:30–19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE (Calea Victoriei nr 88).

ℹ️Invităm publicul să descopere, prin intermediul documentelor de arhivă și al mărturiilor vizuale ale epocii, una dintre cele mai importante și dificile etape ale începuturilor democrației românești, construite după decenii de dictatură comunistă.

🔹 România a preluat Președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, la Sofia 🇧🇬

Transferul Președinției Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) către România a avut loc miercuri, 10 iunie 2026, la Sofia, în timpul conferinței de presă comună susținută de Președinta Bulgariei🇧🇬, Iliana Iotova, Președintele Albaniei 🇦🇱, Bajram Begaj, și ministrul afacerilor externe al României 🇷🇴, Oana Țoiu - Troica formatului, reunind Președinția care își încheie mandatul, cea anterioară și cea care îl preia.
🔹 România va exercita Președinția-în-exercițiu a SEECP în perioada 1 iulie 2026 - 30 iunie 2027, preluând mandatul de la Sofia în anul în care forumul împlinește 30 de ani de la înființare.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la Summit în numele Președintelui României, Nicușor Dan.
„Viitorul Europei de Sud-Est este european, iar responsabilitatea noastră comună este să ne asigurăm că acest viitor este stabil, sigur, prosper și sustenabil și să devină, mult mai repede, clar tuturor cetățenilor care așteaptă asta. Dincolo de competiția economică, există și o competiție a planurilor de viitor. Pentru noi este foarte important ca planul de viitor european să fie planul câștigător. Ne asumăm acest mandat cu un puternic simț al responsabilității și cu ambiția de a continua și valorifica excelenta activitate desfășurată de partenerii noștri din Troică, Sofia și Tirana. Odată ce reușim să investim în proiecte strategice de conectivitate, vom vedea o mișcare mai rapidă a bunurilor, a energiei, a datelor și a oamenilor", a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, la conferința de presă a Troicii SEECP.
🔹 În intervențiile sale din cadrul reuniunilor de azi, ministrul român a felicitat partenerii din Podgorița și Tirana pentru progresele recente în negocierile de aderare la UE și a subliniat că integrarea europeană a Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova și a Ucrainei înseamnă completarea arhitecturii de stabilitate, securitate și prosperitate a întregului continent.
În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al intensificării amenințărilor hibride, cibernetice și de dezinformare, a pledat pentru o cooperare regională orientată către protejarea societăților democratice, a infrastructurii critice și a conectivității strategice.
Sub motto-ul „Rezilienți. Conectați. Europeni.", Președinția României se va concentra pe trei piloni:
⚫ Politic: sprijinirea extinderii UE și a integrării graduale a participanților în Piața Unică, inclusiv prin inițiative cu efect direct pentru cetățeni, precum integrarea în zona unică de plăți SEPA și extinderea sistemului „Roam Like at Home", precum și promovarea vocii regiunii la nivelul instituțiilor europene;
⚫ Securitate și stabilitate: consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, a dezinformării, a dezastrelor naturale și a urgențelor medicale;
⚫ Economic și social: dezvoltare durabilă prin conectivitate energetică, de transport și digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, cu accent pe tineret și societatea civilă.
🔹 Summit-ul s-a încheiat cu adoptarea Declarației SEECP de la Sofia, care reconfirmă angajamentul participanților pentru cooperare regională, conectivitate, competitivitate, dezvoltare durabilă și reziliență, și consemnează preluarea Președinției de către România.
La finalul mandatului, în iulie 2027, România va găzdui la București Summit-ul SEECP, cu participarea liderilor din întreaga regiune, precum și reuniunea miniștrilor afacerilor externe.

Textul integral, în limba română, al Declarației SEECP de la Sofia este disponibil la următorul link: https://www.mae.ro/node/68617
Transcriptul declarațiilor ministrului afacerilor externe, Oana Țoiu, în cadrul conferinței de presă a Troicii SEECP, este disponibil la următorul link: https://www.mae.ro/node/68618

⬇️ Informații suplimentare:
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este un format regional lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, fiind singurul forum de cooperare din Europa de Sud-Est creat și gestionat de participanții din regiune. SEECP reunește 13 participanți — Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb. România a mai exercitat această responsabilitate în mandatele 1999–2000, 2004–2005 și 2013–2014, iar documentul de referință al Procesului, Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare, a fost semnat la București, la 12 februarie 2000.

Consiliul Nord-Atlantic a avut miercuri, 10 iunie, la sediul NATO din Bruxelles, o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România.

Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României.

În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă.

România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor.

Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare.

Reuniunea de astăzi creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic.

Reuniunea a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Organizarea reuniunii dedicate acestui subiect la nivelul Consiliului Nord-Atlantic a avut loc la inițiativa României și face parte din demersurile susținute ale țării noastre, prin Delegația României la NATO, de a menține securitatea Mării Negre pe agenda Alianței.

📄 Ministerul Afacerilor Externe marchează astăzi împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie dintre România și Franța (Traité d'amitié entre la France et la Roumanie), la 10 iunie 1926, la Paris. Este primul mare acord franco-român de prietenie, neagresiune și consultare în domeniul securității europene și unul dintre cele mai importante instrumente politice bilaterale din istoria relațiilor dintre cele două state.

🖋️ Tratatul a fost semnat de Constantin Diamandy, ministrul plenipotențiar al României în Franța, și de Aristide Briand, ministrul francez al Afacerilor Externe. Documentul, încheiat inițial pentru zece ani, consacra convergența de viziune a celor două state în sprijinul păcii, stabilității și cooperării europene.

💬 „Tratatul semnat de Briand și Diamandy acum un secol a fost încheiat pentru zece ani. Prietenia pe care a consacrat-o durează încă. Cele două state își ofereau atunci, citez din textul tratatului, «noi garanții de pace, de înțelegere și de prietenie», convinse de «datoria guvernelor moderne de a evita întoarcerea războaielor». Un secol mai târziu, aceste cuvinte sunt de foarte mare actualitate. Pacea în Europa nu este un dat ci un angajament care trebuie reînnoit în fiecare zi. România și Franța fac acest lucru împreună: în Uniunea Europeană, pe flancul estic al NATO, unde militari francezi sunt prezenți pe teritoriul României, și prin Parteneriatul nostru Strategic. Briand și Diamandy au semnat pentru un deceniu. Noi scriem astăzi al doilea secol al acestei prietenii", declară ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

La un secol de la semnare, tratatul rămâne un simbol al profunzimii și continuității relației dintre România și Franța, o legătură politică, culturală și umană construită de generații de oameni de stat și diplomați din ambele țări, cărora aniversarea de astăzi le aduce un omagiu.

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă, în acest context aniversar, importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și angajamentul celor două state de a continua aprofundarea cooperării bilaterale, în beneficiul cetățenilor lor și în sprijinul unei Europe unite, prospere și sigure.

📢 Ministerul Afacerilor Externe anunță semnarea contractului de finanțare pentru proiectul Modernizarea oficiilor consulare ale României - Reamenajarea sediului secției consulare de la Havana, finanțat din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Național 2021-2027 - Managementul frontierelor și vize, gestionat de Direcția Fonduri Externe Nerambursabile.

🔗 Proiectul contribuie la realizarea Obiectivului Specific OS2 – Sprijinirea politicii comune a vizelor, prin asigurarea unei abordări armonizate privind eliberarea vizelor și facilitarea călătoriilor în scopuri legitime, contribuind în același timp la prevenirea riscurilor în materie de migrație și securitate, în cadrul Programului Național 2021–2027 „Managementul frontierelor și vize”, cofinanțat din Instrumentul de sprijin financiar pentru Managementul Frontierelor și politica de Vize (IMFV).

🎯 Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea capacității operaționale a Ministerul Afacerilor Externe în domeniul politicii de vize, prin modernizarea și extinderea spațiului dedicat secției consulare a Ambasadei României la Havana.
https://www.mae.ro/node/68479

Odată cu vara începe și sezonul albinuțelor 🐝 care își desfășoară neobosite activitatea. Le luăm drept exemplu și continuăm, chiar și în lunile de vară ☀️, seria consulatelor itinerante pentru a fi mai aproape de tine 🤝 și pentru a facilita accesul la serviciile consulare 📄.

📍 Pentru mai multe detalii, urmărește paginile de Facebook ale colegilor:

• 05–06 iunie – Swansea 🇬🇧 – Consulatul General al Romaniei la Birmingham
• 13–14 iunie – Graz 🇦🇹 – Ambasada Romaniei in Austria / Botschaft von Rumänien in Österreich
• 19–20 iunie – Corsica 🇫🇷 – Consulatul General al României la Marsilia
• 19–21 iunie – Lille 🇫🇷 – Consulatul General al României la Paris

✨ Dar țineți aproape… în iunie avem programate și alte deplasări! 😉🧳

✅ La 2 iunie 2026, la initiativa României, 14 state participante ale OSCE, membre ale grupurilor București 9 (B9) și Nordic-Baltic 8 (NB8), au solicitat o reuniune extraordinară comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și Consiliului Permanent de la nivelul , pentru a discuta implicațiile asupra securității regionale, ale încălcării spațiului aerian național al României din noaptea de 28-29 mai 2026, care a dus la o explozie soldată cu rănirea unor civili și la pagube materiale în orașul Galați.

🔹 România a evidențiat gravitatea deosebită a incidentului, care a avut loc ca urmare a atacurilor Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Incidentul s-a desfășurat în contextul mai larg al războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. România a prezentat dovezi solide care demonstrează că responsabilitatea pentru acest incident aparține exclusiv Federației Ruse.

🔹 În cadrul reuniunii, 43 de state participante au prezentat declarații de sprijin și solidaritate cu România, exprimând compasiune față de victimele afectate de acest eveniment. Partenerii României au condamnat în termeni fermi conduita agresivă și iresponsabilă a Federației Ruse, care afectează securitatea întregii regiuni OSCE. Pe lângă multiplele declarații naționale, statele membre UE și candidate, respectiv statele din formatul București 9 și Nordic-Baltic 8 au prezentat declarații comune.

🔹 În declarația comună (B9+NB8), sunt condamnate aceste incidente, arătându-se că acestea arată un model persistent de conduită iresponsabilă a Rusiei, care poartă întreaga responsabilitate atât pentru războiul său împotriva Ucrainei, cât și pentru aceste incidente care reprezintă o consecință directă a invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost respinse campaniile flagrante de dezinformare și intimidare ale Rusiei și exprimat angajamentul de a contracara activitățile maligne ale Rusiei, inclusiv amenințările cibernetice și acțiunile hibride ale acesteia.

🔹 Alături de partenerii săi, România a reiterat angajamentul ferm pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, inclusiv în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, în acord cu dreptul internațional și Actul Final de la Helsinki.

🔹 România va continua să susțină utilizarea instrumentelor OSCE pentru documentarea și tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru crimele comise împotriva Ucrainei.

Context:
ℹ️ OSCE este Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din 57 de state participante, fiind cea mai mare organizație regională de securitate. OSCE a fost creată pentru menținerea păcii, securității și stabilității în Europa, prin prevenirea, gestionarea și reducerea riscurilor.

Principalele structuri pentru consultări și decizii la nivelul organizației sunt Consiliul Permanent, care se ocupă de chestiuni politice, respectiv Forumul de Cooperare în domeniul Securității, care gestionează aspecte politico-militare. Organizarea unei reuniuni comune a celor două structuri survine în circumstanțe extraordinare, pentru discutarea unor situații marcate de o creștere a tensiunilor la nivel regional, precum și pentru a luat în calcul preocupări serioase de securitate pentru statele participante.

🔹 Cea mai recentă reuniune comună a celor două formate a avut loc la 26 mai 2026, la cererea Ucrainei, pentru a discuta consecințele atacului masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei din noaptea de 23-24 mai 2026, în care a fost utilizată inclusiv o rachetă balistică de tip Oreșnik.

Sursa foto: Micky Kroell