Consiliul Superior al Magistraturii

Call Directions Website Contact the organization

Consiliul Superior al Magistraturii Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este instituția cu rol de garant al independenței justiției

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei" (art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)

INFORMARE DE PRESĂ - Inteligenţa artificială şi progresul tehnologic în domeniul justiţiei trebuie să garanteze fundamen...
02/11/2026

INFORMARE DE PRESĂ - Inteligenţa artificială şi progresul tehnologic în domeniul justiţiei trebuie să garanteze fundamentele profesiilor juridice şi să protejeze drepturile cetăţenilor

Consiliul Superior al Magistraturii urmărește cu interes evoluțiile inteligenței artificiale și impactul acestora asupra justiției și profesiilor juridice, fiind implicat activ în identificarea oportunităților și provocărilor generate de noile tehnologii.

La nivel național, Consiliul participă la dialogul interinstituțional din cadrul Just.AI Forum, sub egida Administrației Prezidențiale, iar la nivel european contribuie la activitățile Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), prin Digital Justice Forum, precum și la dialogul cu Comisia Europeană în cadrul mecanismului privind statul de drept.

Consiliul salută implicarea celorlalte profesii juridice, în special a avocaturii, în această dezbatere, apreciind drept legitime și necesare preocupările privind protejarea garanțiilor specifice exercitării acestora.

Progresul tehnologic poate îmbunătăți semnificativ accesul la informația juridică. În același timp, noile tehnologii nu înlătură valoarea asistenței oferite de profesioniștii dreptului, întemeiată pe competență, independență, confidențialitate și răspundere profesională. Aceste garanții nu reprezintă simple prerogative profesionale, ci instrumente esențiale pentru protejarea drepturilor cetățenilor.

Obiectivul comun trebuie să rămână valorificarea progresului tehnologic, concomitent cu prezervarea fundamentelor profesiilor juridice și a garanțiilor pe care acestea le oferă cetățenilor.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

COMUNICAT DE PRESĂPrecizări privind veniturile judecătorilor și comparația la nivel european În contextul dezbaterilor p...
28/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Precizări privind veniturile judecătorilor și comparația la nivel european

În contextul dezbaterilor publice generate de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026, pronunțată în cauza Pușcașu și alții împotriva României, Consiliul Superior al Magistraturii prezintă datele actuale privind indemnizațiile judecătorilor din România și câteva repere de comparație europeană.

Potrivit grilelor salariale aferente lunii octombrie 2026, cu includerea sporurilor, indemnizațiile nete lunare ale judecătorilor variază în funcție de gradul profesional, vechime și gradație, astfel:

Grad / categorie Indemnizație lunară netă
•Judecător stagiar - 6.990 – 8.285 lei
•Judecător cu grad de judecătorie - 10.486 – 16.157 lei
• Judecător cu grad de tribunal - 14.390 – 17.948 lei
• Judecător cu grad de curte de apel - 16.309 – 20.346 lei

În privința structurii sistemului, din totalul celor 4.544 de judecători cuprinși în datele disponibile la 26 octombrie 2026, aproximativ 46% își desfășoară activitatea la judecătorii (2.076 de judecători – dintre care 1808 cu grad de judecătorie, 110 cu grad de tribunal şi 158 cu grad de curte de apel), 33% la tribunale (1.503 judecători – dintre care 556 cu grad de curte de apel) și 21% la curțile de apel (965 de judecători).

Pentru comparație, conform celor mai recente date disponibile ale Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu din România, în august 2026, era de 5.688 lei net și 9.497 lei brut.

Astfel, pentru un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale, în timp ce, pentru un judecător definitiv cu grad profesional de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, indemnizația brută reprezintă 1,89 câștiguri salariale medii brute naționale. Spre comparație, media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii Europene în EU Justice Scoreboard 2026, pe baza datelor CEPEJ din 2024, este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, România situându-se sub acest indicator.

Consiliul a publicat anterior, la 16 iulie 2025, și o analiză comparativă a cuantumurilor salariale la începutul carierei, în care România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net.

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale, care pot aduce câștiguri conjuncturale în plan intern, dar numai cu prețul afectării credibilității instituțiilor statului și, în ultimă instanță, a României.

*Comunicatul integral este disponibil din link în comentarii

Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal

25/10/2026

⚖️Justiția civilă reprezintă peste 80% din cauzele înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești.
Cu ocazia Zilei Europene a Justiției Civile, sărbătorită la data de 25 octombrie, recunoaștem efortul comun al tuturor profesioniștilor în domeniu!

COMUNICAT DE PRESĂ Executarea hotărârilor judecătorești definitive este obligatorie, inclusiv pentru stat În contextul d...
23/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Executarea hotărârilor judecătorești definitive este obligatorie, inclusiv pentru stat

În contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în cadrul procedurii, Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plății acestora, în considerarea dificultăților bugetare.

În aplicarea unei jurisprudențe constante, Curtea Europeană a reafirmat că statul nu poate invoca lipsa resurselor financiare pentru a refuza executarea hotărârilor judecătorești, dar că, în circumstanțe excepționale, inclusiv în situații economice și bugetare deosebit de dificile, poate adopta măsuri de eșalonare a plăților, cu respectarea unui just echilibru între interesele generale și drepturile creditorilor.

Posibilitatea eșalonării nu înlătură însă obligația executării. Odată stabilit un calendar de plată, autoritățile au obligația de a-l respecta. Tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente, potrivit propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Cele două cauze privesc, așadar, chestiuni juridice distincte.

Totodată, Consiliul atrage atenția că numeroasele litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele privind magistrații, au fost generate de deficiențele unui cadru legislativ insuficient de clar, coerent și predictibil, care a permis interpretări divergente și tratamente diferențiate. În acest context, Consiliul invită autoritățile legislative și executive la consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, neechivoc și nediscriminatoriu, care să elimine cauzele acestor litigii și să prevină apariția altora în viitor.

Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o chestiune de oportunitate bugetară, ci o obligație juridică fundamentală a statului, a cărei îndeplinire trebuie asigurată inclusiv atunci când, în condițiile permise de Convenție, executarea este eșalonată.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Concursurile de admitere la INM și de admitere în magistratură continuă cu a doua probă scrisă din cadrul primei etape e...
21/10/2026

Concursurile de admitere la INM și de admitere în magistratură continuă cu a doua probă scrisă din cadrul primei etape eliminatorii.

Au fost afișate rezultatele finale la testul grilă de verificare a cunoștințelor juridice, care reprezintă prima probă eliminatorie din cadrul primei etape a concursurilor de admitere în magistratură și la INM.

La concursul de admitere la INM, 486 de candidați vor participa la a doua probă scrisă din totalul de 1742 de candidați.
Iar la concursul de admitere în magistratură pentru persoanele cu 5 ani vechime în funcții de specialitate juridică, 344 de candidați vor participa la a doua probă scrisă din totalul de 1320 de candidați.

Le urăm tuturor candidaților mult succes în continuare la a doua probă de verificare a cunoștințelor juridice din cadrul primei etape scrise și eliminatorii!

Aceasta va fi susținută la data de 31 octombrie 2026 pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil și la data de 01 noiembrie 2026 pentru disciplinele drept penal și drept procesual penal.

COMUNICAT DE PRESĂCentralizarea răspunsurilor la Chestionarul privind gradul de satisfacţie al părţilor interesate imple...
05/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Centralizarea răspunsurilor la Chestionarul privind gradul de satisfacţie al părţilor interesate implementat în anul 2025 la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor ca mecanism de evaluare a percepţiei publice

În contextul Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2022, Consiliului Superior al Magistraturii a elaborat, încă din toamna anului 2023, Chestionarul privind evaluarea gradului de satisfacţie al părţilor interesate în cadrul procedurilor judiciare derulate de instanţele judecătoreşti.

Chestionarul a fost adoptat prin hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 2646/16.11.2023, publicată pe site-ul CSM, fiind diseminat și implementat la nivelul curţilor de apel şi al instanţelor arondate în anii 2024 şi 2025.

În cursul anului 2025, la nivelul curților de apel și al instanțelor arondate au fost completate 2170 de chestionare.
Din statistica materialelor centralizatoare, cu relevanță asupra evaluării satisfacției părților interesate și a percepției privind accesul la justiție la nivelul anului 2025, rezultă:

▪️Referitor la perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată, din analiza a 2125 de răspunsuri a rezultat că 72% dintre respondenţi au fost multumiți de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi primul termen de judecată.
▪️La întrebarea privind respectarea drepturilor în timpul procedurii în faţa instanţei de judecată, din analiza chestionarelor a rezultat că 82% dintre respondenți au răspuns că le-au fost respectate drepturile.
▪️În ceea ce privește înțelegerea procedurii care s-a derulat în sala de judecată, din 2151 de răspunsuri, 83% dintre respondenţi au apreciat că au înțeles procedura.
▪️Referitor la percepția judecătorului/judecătorilor ca fiind imparțial/imparțiali, pe o scară de la 1 la 5, unde 5 este calificativul maxim, din 2120 de răspunsuri, 53% au acordat calificativul 5, iar 29% au acordat calificativele 4 și 3.
▪️Referitor la modalitatea în care s-a derulat procedura judiciară, din analiza a 2165 de răspunsuri, a rezultat că 82% dintre respondenți au fost mulțumiți de procedură.
▪️La întrebarea nr. 17, referitoare la gradul de mulțumire cu privire la perioada de timp acordată între termenele de judecată, din analiza a 2127 de răspunsuri, 73% au răspuns că au fost mulțumiți.
▪️În ceea ce privește gradul de mulțumire față de perioada de timp dintre data înregistrării acţiunii şi data pronunţării hotărârii în dosar, din 2157 de respondenți, 71% au fost mulțumiți.
▪️Cu privire la soluţia pronunţată în cauza în care au participat, din 2070 de respondenți, 79% au fost mulțumiți de soluție.
▪️Referitor la timpul de comunicare al hotărârii judecătorești după pronunțarea soluției, din totalul de 2129 de respondenți, 75% au declarat că timpul de comunicare a fost cuprins între 30 și 90 de zile şi doar 25% dintre hotărâri au fost comunicate în termene cuprinse între 91 de zile și peste 180 de zile.
▪️Din totalul de 2110 respondenți, 85% au declarat că hotărârea judecătorească a fost clară și ușor de înțeles.
▪️Totodată, din 2142 de respondenți, 74% au răspuns că înainte de a participa la procedura judiciară au avut încredere în calitatea actului de justiţie, iar pentru 15% răspunsul a fost neutru.
▪️În ceea ce privește nivelul de încredere în calitatea actului de justiţie, după ce au participat la procedura judiciară, din 2110 de respondenți, 40% au răspuns că încrederea a crescut, iar 31% că încrederea a rămas la fel.

Numărul răspunsurilor a variat, în unele situaţii, de la o întrebare la alta, fiind diferit de numărul total al chestionarelor, întrucât unele întrebări nu au primit răspuns din partea respondenților sau aceștia au bifat mai multe variante de răspuns.

Respondenții la chestionar au fost atât justițiabili, cât și profesioniști ai dreptului care au participat la procedurile judiciare, în special avocați. În acest sens evidențiem răspunsul la întrebarea nr. 3 din chestionar care relevă că dintre respondenţi 38% erau parte într-un proces, 36% avocați, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvență, 3% martori, 14% având altă calitate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Mult succes și putere de concentrare tuturor candidaților care astăzi susțin prima probă în cadrul concursurilor de admi...
04/10/2026

Mult succes și putere de concentrare tuturor candidaților care astăzi susțin prima probă în cadrul concursurilor de admitere la INM și în magistratură pentru candidații cu 5 ani vechime în funcții de specialitate juridică! ⚖️

✍🏻 Astăzi se desfășoară prima probă din cadrul concursurilor de admitere la INM și admitere în magistratură, sesiunea iulie 2026 – aprilie 2027, constând într-un test grilă cu o sută de întrebări, câte 25 pentru fiecare din disciplinele: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal. Este o probă eliminatorie, trecând în etapa următoare candidații care au obținut minim 60 de puncte, în orinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri scoase la concurs.

🧑🏻‍⚖️👩🏼‍⚖️ Pentru cele 240 de locuri de auditor de justiție s-au înscris 1805 candidați, iar pentru cele 110 de posturi de judecător și 60 de posturi de procuror scoase la concurs s-au înscris 1431 de candidați.

📝 Cele două concursuri vor începe la ora 10 și se vor desfășura în București, în sălile universităților Nicolae Titulescu – pentru concursul de admitere la INM, respectiv Titu Maiorescu, pentru concursul de admitere în magistratură.

Accesul în sălile de concurs se va face pe baza actului de identitate (BI/CI sau pașaport), în intervalul 8:00 - 9:30.

⛔️ Pe parcursul desfășurării probei de concurs, se interzice candidaților să dețină orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. De asemenea, este interzis accesul în sala de concurs cu telefoane mobile, ceasuri (inclusiv mecanice) sau orice alte mijloace de comunicare sau de transmitere de date. Nerespectarea acestor reguli atrage eliminarea din concurs.

🤗 Vă dorim mult succes!

COMUNICAT DE PRESĂRaportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele Români...
02/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.

Astfel, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system is independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Totodată, documentul arată că România „has made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupției”) și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.

Raportul face referire și la percepția asupra corupției, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025.
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.

Raportul semnalează, în același timp, o serie de vulnerabilități care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.

În ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române.

Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
În ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.

Consiliul subliniază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România.

Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

AI și justiția: între oportunitate, responsabilitate și garantarea valorilor fundamentaleÎn perioada 24–25 septembrie 20...
30/09/2026

AI și justiția: între oportunitate, responsabilitate și garantarea valorilor fundamentale

În perioada 24–25 septembrie 2026, la Riga, Letonia, s-a desfășurat AI Summit – „The Impact of AI on the Judiciary”, eveniment organizat de European Judicial Training Network (EJTN) și găzduit de Judicial Academy din Letonia. Reuniunea a adus împreună judecători, procurori, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor profesionale, cercetători și experți în tehnologie, pentru a analiza impactul inteligenței artificiale asupra sistemelor judiciare europene.

Consiliul Superior al Magistraturii din România a fost reprezentat de domnul judecător Claudiu Drăgușin, membru ales CSM, participant în cadrul evenimentului din partea European Network of Councils for the Judiciary (ENCJ), rețea în cadrul căreia este desemnat să reprezinte Consiliul.

Domnul judecător și-a adus contribuția în cadrul panelului dedicat resurselor de formare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesioniștii din justiție, precum și la sesiunile de lucru privind integrarea garanțiilor statului de drept în utilizarea AI și gestionarea zonelor de incertitudine generate de fenomenul „Shadow AI”.

Pe parcursul celor două zile, dezbaterile au abordat atât oportunitățile oferite de inteligența artificială – eficientizarea activității judiciare, accesul rapid la informație și sprijinirea proceselor de lucru –, cât și provocările pe care utilizarea acesteia le ridică în materia independenței justiției, transparenței și protecției drepturilor fundamentale, imparțialității și responsabilității. Un accent important a fost pus pe identificarea nevoilor de formare ale profesioniștilor din justiție și pe schimbul de experiență și bune practici la nivel european, pe care România le integrează în sesiunile sale de formare a magistraților.

Într-un domeniu aflat într-o evoluție tehnologică extrem de rapidă, utilizarea inteligenței artificiale în justiție trebuie să rămână compatibilă cu valorile statului de drept și cu garanțiile fundamentale ale procesului judiciar. Utilizarea AI poate constitui un instrument de sprijin pentru judecător și poate contribui la creșterea eficienței sistemului, însă controlul și responsabilitatea asupra actului de justiție trebuie să rămână umane.

Participarea la astfel de reuniuni europene este o preocupare constantă a CSM și contribuie la conectarea sistemului judiciar român la dezbaterile și proiectele privind transformarea digitală a justiției și la dezvoltarea unei abordări comune, responsabile și adaptate provocărilor pe care inteligența artificială le aduce deja în activitatea judiciară.

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România continuă analiza c...
22/09/2026

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România continuă analiza comună şi în etapa implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare a instanţelor judecătoreşti


Astăzi, 22 septembrie 2026, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii Uniunii Naționale a Barourilor din România la o întâlnire de lucru pentru continuarea discuţiilor aplicate în relaţia cu corpul profesional al avocaţilor, în vederea evaluării implementării mecanismului de gestionare a cauzelor în primele șapte zile de aplicare.

A fost realizată o scurtă analiză, atât globală, cât şi punctuală pentru câteva instanţe mai aglomerate ori cu deficit major de personal, cu privire la gradul de preluare a cauzelor conform mecanismului de gestionare.

La nivel naţional, gradul de preluare a cauzelor asigură accesul la justiţie din perspectiva termenului de repartizare, gradul de preluare a cauzelor în ziua înregistrării fiind de 97,6% la curţile de apel, 88,3% la tribunale şi 94,3% la judecătorii.

Reprezentanţii UNBR au subliniat că mecanismul asigură o transparentizare necesară la nivel naţional a gestionării cauzelor, precum şi că aceasta ar putea fi îmbunătăţită pentru evidențierea timpului rămas până la repartizarea cauzei, atunci când repartizarea nu are loc chiar în ziua înregistrării. Secţia pentru judecători a arătat că vor fi luate măsuri în acest sens, prin dezvoltarea în continuare a mecanismului public de monitorizare a gradului de preluare şi repartizare a cauzelor.

De comun acord s-a decis constituirea unui grup de monitorizare din care să facă parte reprezentanţi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului şi reprezentanţi desemnaţi de președintele UNBR, care periodic să analizeze problemele semnalate în legătură cu funcţionarea sistemului de gestionare a cauzelor şi să propună Secției pentru judecători modalităţi de adaptare a acestuia pentru derularea optimă a procedurilor de înregistrare a cauzelor.

Au fost semnalate şi câteva aspecte exterioare funcţionării mecanismului de gestionare a cauzelor, precum situaţii în care termenele de judecată sunt mai lungi, sunt dispuse mai multe amânări succesive de pronunţare ori termenul de motivare a hotărârii judecătoreşti este prelungit.

Reprezentanţii UNBR şi ai CSM au subliniat că toate aceste aspecte sunt în atenţia comună a întregului sistem judiciar. Reducerea inflaţiei de cauze pe termen mediu şi lung poate fi asigurată prin măsuri legislative pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti şi asigurarea unor mijloace alternative de soluţionare a litigiilor, cu preluarea de către corpul profesional al avocaților a anumitor categorii de cauze. De asemenea, pentru eficientizarea activităţii instanţelor judecătoreşti este absolut necesară completarea în cel mai scurt timp a schemelor de personal auxiliar, respectiv grefieri şi asistenţi ai judecătorului.

Trebuie remarcate, încă o dată, implicarea şi deschiderea spre dialog a reprezentanţilor UNBR, care, în contextul situaţiei actuale a sistemului judiciar, caracterizată de un deficit major de personal şi volum foarte mare de activitate, susţin constant eforturile Consiliului pentru identificarea celor mai bune soluţii, care să faciliteze activitatea judiciară şi să degreveze instanţele judecătoreşti, cu respectarea exigenţelor privind accesul la justiţie şi dreptul la apărare.

În contextul dificil al ultimilor ani pentru sistemul judiciar, caracterizat de lipsă de personal – magistraţi şi personal auxiliar, volum foarte mare de activitate, în creştere constantă, şi subfinanţare, Consiliul a subliniat că mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare este absolut necesar pentru eficientizarea activităţii instanţelor, alături de modificări legislative pentru degrevare şi reducerea inflaţiei de cauze, astfel încât accesul la justiţie şi calitatea actului de justiţie să poată fi garantate tuturor cetăţenilor.

Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal

Address

Calea Plevnei
Bucharest
060011

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:00
Tuesday 08:00 - 16:00
Wednesday 08:00 - 16:00
Thursday 08:00 - 16:00
Friday 08:00 - 16:00

Telephone

+40213116901

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Consiliul Superior al Magistraturii posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Consiliul Superior al Magistraturii:

Shortcuts

Share

Nearby government services