Institutul de Psihologie Judiciară - România

PACE, CURAJ, CREDINȚĂ ȘI SPERANȚĂ!

Cu ocazia sărbătorilor pascale, Institutul de Psihologie Judiciară urează cursanților, absolvenților și formatorilor săi, ca Lumina Învierii să sădească în sufletele noastre iubire, armonie și solidaritate, întărindu-ne curajul, credința şi speranţa!
Totodată, pentru că suntem iubitori de pace și libertate, ne dorim ca, în această perioadă grea, in care conflictele armate iau viețile oamenilor nevinovați, să avem puterea și înțelepciunea de a ne păstra demnitatea umană, de a-i apăra pe cei fără apărare, de a ne afirma valorile și de a ne apăra propria conştiinţă, singurele garanții ale libertăţii noastre.

Hristos a înviat!

PRIMUL PROTOCOL PENTRU RECUNOAȘTEREA FENOMENULUI ALIENĂRII PARENTALE SEMNAT IN EUROPA

Data de 1 februarie 2016 va ramane un moment istoric important pentru protecția drepturilor copiilor in Europa.
Institutul de Psihologie Judiciara, reprezentat prin Stefan Iulian Laurentiu si Anca Gilda Radulescu, precum si Asociatia Romana pentru Custodie Comuna, reprezentata prin Catalin Bogdan si Iulia Mihaela Calin, au semnat primul Protocol din Europa vizând recunoașterea fenomenului alienării parentale si promovarea adoptării primelor măsuri pentru expertizarea psihologica a acestuia si eliminarea efectelor acestui fenomen grav pentru dezvoltarea armonioasa si echilibrata a copiilor din Romania si nu numai.

Decalajul intre reacția profesioniștilor din domeniul expertizei psihologice, care in urma cu zece ani au apreciat ca fiind oportun acest demers și instituțiile statului sau alte categorii profesionale, care nu au sprijinit demersul nostru, se traduce printr-o întârziere în înțelegerea fenomenului alienării parentale și în protecția drepturilor copiilor aflați în situații de abuz sau de risc.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/176118

Constituirea, la nivelul Ministerului Justiției, a unui grup de lucru, pentru a se analiza oportunitatea și necesitatea modificării legislației în privința răspunderii penale a minorilor, reprezintă un prilej pentru reevaluare conținutului și procedurii stabilirii discernământului.

Discernământul rămâne problema bazală a societății moderne, nu doar pentru cei care comit fapte penale, adulți sau minori, ci in fata oricărei decizii care afectează societatea umană, in substraturile sale existentiale, relationale si direcționale.

Scăderea nivelului maturizării socio-afective a indivizilor, favorizată de dezvoltarea tehnologică, a condus la o confuzie majora între funcționalitatea socială sau economică, dezvoltarea cognitiva și maturitatea sociala.

Primul semn al confuziei este dat de tendințele actuale de a atribui copiilor nivele de maturizare socio-afective pe care aceștia nu le poseda, dar, pe care, în anumite contexte, aparent, aceștia le-ar demonstra.

Astfel, in plan judiciar și juridic, acolo unde incidența normei sociale reglementate cu capacitatea psihica se manifestă mai des, din ce in ce mai multe voci din sfera politică cer scăderea vârstei răspunderii penale, audierea copilului la vârste fragede, scăderea vârstei pentru acordarea dreptului la vot, samd.

Toate aceste tendințe sunt intr-o totală contradicție cu creșterea procentului de analfabetism funcțional, cu scăderea indicatorilor funcționalității sociale și a nivelului educațional al populației, a interesului pentru cunoaștere (in mod antagonic, cu interesul pentru informație), precum și a responsabilității sociale a indivizilor, în general.

In aceste condiții, granița juridică dintre adult si copil se diluează, in sensul extinderii perioadei copilăriei la vârsta adultă, confirmată prin indicatorii imaturității socio-afective a adulților, astfel încât, indiferenta afectiva si instabilitatea emotionala o intalnim din ce in ce mai des la ambele categorii, la fel ca discursul pueril din spatiul public. Confuziile între valorile mijloc și valorile scop, respectiv între justiție si valorile umane, înlocuirea discernământului cu consimțământul sau a cunoașterii cu informarea, reprezintă o realitate prezentă la toate nivelele societății.

Intr-o societate în care ideile, informațiile, cunoașterea si adevarul tind sa se relativizeze, sub arbitrajul unor actori publici, politici, economici și sociali, care fascinează si seduc, având ca principale condiționări consumul și profitul, în ce fel ar trebui să evolueze un eventual proces de schimbare a paradigmei privind evaluarea discernământului?!

Constituirea, la nivelul Ministerului Justiției, a unui grup de lucru în privința răspunderii penale a minorilor

Astăzi, 26 ianuarie a.c., Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a dispus constituirea, la nivelul Ministerului Justiției, a unui grup de lucru pentru a se analiza oportunitatea și necesitatea modificării legislației în privința răspunderii penale a minorilor.

Grupul de lucru este compus din reprezentanți ai direcțiilor din Ministerul Justiției, astfel: Direcția Eleborare Acte Normative, Direcția de Prevenire a Criminalității, Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului, Direcția Națională de Probațiune, precum și reprezentați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Acesta are ca obiectiv evaluarea legislației actuale în ceea ce privește oportunitatea scăderii vârstei stabilite de lege pentru răspunderea penală a minorilor sau a utilizării sub vârsta prevăzută de lege a criteriului exclusiv al discernământului, stabilit pe baze științifice.

Grupul de lucru va adresa invitații de participare la lucrările sale și de transmitere a unor puncte de vedere către mai multe entități, între care: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul de Medicină Legală, Uniunea Națională a Barourilor din România, facultăților de drept, asociații ale psihiatrilor și psihologilor, criminaliștilor și ale altor specialiști, organizații non-guvernamentale, pentru identificarea celor mai bune soluții, în vederea îmbunătățirii și eficientizării legislației privind răspunderea penală a minorilor.

De Crăciun, vă urăm tuturor, colaboratori, absolvenți, cursanți și formatori ai Institutului de Psihologie Judiciară, multă sănătate, iubire și armonie! De asemenea, vă dorim să petreceți clipe minunate în armonia familiei, împărtășind cu generozitate bucuria acestei mari sărbători cu cei dragi, dar și cu cei care au cea mai mare nevoie de suportul nostru!
De asemenea, transmitem felicitări pentru efortul depus în anul 2025, cursanților și formatorilor din cadrul programului de formare, dar și experților psihologi, profesioniști care sunt mereu în slujba oamenilor și a adevărului!

Evenimentul de astăzi, susținut de către profesorul Tudorel Butoi și rezervat pasionaților interogatoriului psihanalitic, a readus în atenție obiectivul acestui instrument judiciar, care constă în identificarea comportamentului duplicitar, nesincer, simulat/disimulat, în funcție de etapa și scopul anchetei.

Celor prezenți le-au fost prezentate tehnici de interogatoriu psihanalitic, capabile să limpezească ancheta judiciară, care se poate afla în impas atunci când subiectul interogat reușește să mascheze sau a tăinuie unele stări sufleteşti, intenţii, acţiuni, fapte, date şi probe, cu scopul de a induce în eroare specialistul și de a direcționa anchetatorul pe piste greşite.

Interogatoriul psihanalitic supralicitează tensiunile dintre Eul conştient, care exprimă datele factuale cu conţinut infracţional şi structurile subconştiente energizate pulsional. În timp ce, fie datorită detenţiei sau relaxării induse, fie datorită oboselii şi slăbirii vigilenţei subiectului interogat, conflictul dintre pulsiunile inconştientului şi actul conştient, determinat de raportul Eu – realitatea delictuală/infracțională, se concretizează în manifestări care scapă cenzurii conştientului. Aceste manifestări dau specialistului motive întemeiate să introducă în tabloul analizei criminalistice elementele relatate de către subiectul interogat, fie ca încercări de a masca realitatea pentru inducerea în eroare, fie ca mărturisiri adevărate.

Despre valori, conștiință, training cognitiv și discernământ, cu următoarea generație, exigentă și deschisă către cunoaștere, dar și cu oamenii valoroși care o îndrumă și o sprijină, pe drumul acesteia către maturitate și responsabilitate.
Tinerii nu sunt concentrați doar pentru identificarea unor oportunități, profesionale sau relaționale, dintr-o perspectivă pragmatică asupra vieții sau fascinați de performanță, ci sunt în căutarea autenticității, a armoniei interumane și a propriei libertăți de voință, conștienți de presiunea socială și de capcanele distopice ale societății moderne.
Punctele de vedere, exprimate liber, însă atent nuanțate și argumentate, au făcut dovada achiziției unor resurse etice și intelectuale importante, dar și a dezvoltării personale, inclusiv prin exercițiul dezbaterilor, necenzurate artificial, prin complexe de autoritate, extrem de întâlnite la alte generații.

Profesorul Tudorel Butoi, în Parlamentul României…

Grup de formatori, pregătiți pentru o nouă generație…

Examene, la Institutul de Psihologie Judiciară

Nu sunt doar unii dintre puținii specialiști cu pregătire temeinică în domeniul expertizei psihologice, care cunosc procesul complex de investigare a dimensiunilor cognitive, emoționale, comportamentale și neuropsihologice ale unei persoane, într-un context judiciar, ci și oameni pentru care o expertiză este o responsabilitate umană și o probă etică.
Peste ani, fiecare își va reaminti aceste clipe, când profilul lui Raskolnikov, etapele, tulburările, psihodiagnosticul, structura raportului, discernământul, psihopatia, alienarea, capacitatea parentală sau fișele psihologice ale deținuților i-au adus la institut, pentru a trece împreună această poartă a cunoașterii.
Cursurile de la Institut și întâlnirea cu profesioniștii școlii românești de expertiză psihologică au modelat oameni, au deschis minți, au facilitat noi relații interumane și au generat noi oportunități pentru fiecare, cursanți și formatori, deopotrivă.
Succes tuturor cursanților sau absolvenților și inspirație formatorilor!