Biblioteca Academiei Române

INVITAȚIE LA LANSAREA VOLUMULUI ”CONSULII ROMÂNIEI ÎN CAREUL MARILOR PUTERI VEST-EUROPENE, 1919–1939”

Vă invităm să ne fiți alături miercuri, 29 aprilie 2026, la ora 11.00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, pentru a marca lansarea unui volum ce aduce în prim-plan file inedite din istoria diplomației românești din perioada 1919 - 1939.

Despre carte:
Volumul semnat de prof. dr. Elinor Danusia Popescu și apărut la Editura Cetatea de Scaun este rodul unei cercetări riguroase desfășurate în arhivele din România și Franța. Lucrarea ne propune o incursiune în lumea captivantă a diplomației interbelice, invitându-ne să descoperim istoria nu doar ca document, ci ca experiență umană vie.

Despre autoare:
Parcursul profesional al prof. dr. Elinor Danusia Popescu îmbină armonios cercetarea universitară cu educația și proiectele culturale. Excelența sa este confirmată de burse prestigioase la instituții precum FMSH Paris, Institutul Francez și CEREFREA Villa Noël. Expertiza sa istorică s-a extins și în cinematografia documentară internațională, oferind consultanță pentru producții precum „La vraie histoire de Vlad Țepeș” sau „Sofia Iancu – la femme cachée”. În prezent, este profesor la Colegiul Tehnic Carol I, fondatoare a platformei www.istoriecuelinor.ro și finalistă a campaniei naționale Liga Profesorilor Excepționali, ediția 2025.
Evenimentul va reuni istorici, diplomați și oameni de cultură, într-un dialog de înaltă ținută despre locul României în careul marilor puteri.

Detalii eveniment:
Loc de desfășurare: Aula Bibliotecii Academiei Române, București
Data și ora: Miercuri, 29 aprilie, ora 11.00
Vă așteptăm cu drag să descoperim împreună culisele diplomației interbelice.

EXPOZIȚIE ANIVERSARĂ PERMANENTĂ LA BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE

Expoziție aniversară permanentă la Biblioteca Academiei Române - TRINITAS TV Prin intermediul TRINITAS TV, o televiziune cultural-religioasa, Patriarhia Română informează opinia publică despre evenimentele bisericeşti, lucrarea pastoral-misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii, aducând în atenţia publicului istoria, cultura şi tezaurul de cred...

LANSARE DE CARTE: „CONSULII ROMÂNIEI ÎN CAREUL MARILOR PUTERI VEST-EUROPENE, 1919–1939”

Miercuri, 29 aprilie 2026, ora 11.00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, spațiu simbolic al dialogului istoric și academic, va avea loc lansarea volumului „Consulii României în careul marilor puteri vest-europene, 1919–1939”, semnat de prof. dr. Elinor Danusia Popescu. Publicată la editura Cetatea de Scaun, lucrarea va fi prezentată într-un cadru academic de înaltă ținută care reunește istorici, diplomați, cadre didactice și public interesat de istoria relațiilor internaționale.
Cartea propune o privire nuanțată asupra diplomației românești într-un context european marcat de entuziasmul reconstrucției din anii 1920 și de tensiunile sfârșitului anilor 1930 și aduce în atenție rolul, adesea discret, dar esențial, al consulilor României. Bazată pe o cercetare arhivistică riguroasă în România și în Franța și pe o analiză clară, lucrarea oferă o nouă cheie de înțelegere a interbelicului românesc.
Distinsă de Fundația Culturală „Magazin istoric” printre cele mai bune lucrări de cercetare istorică ale anului 2025, cartea se remarcă prin rigoare științifică și originalitate interpretativă.
Prin valorificarea unor surse inedite și a unui demers comparativ, volumul contribuie la reconfigurarea perspectivei asupra mecanismelor diplomației consulare românești.
Apreciată de istorici precum Dumitru Preda, Adrian Cioroianu și Christophe Gobert, cartea este considerată esențială pentru cercetători, studenți, jurnaliști și pasionați de istorie. Așa cm subliniază profesorii universitari Silviu Marian Miloiu și Traian Sandu, diversitatea tematică și importanța personalităților analizate îi sporesc atractivitatea.

Despre autoare:
Elinor Danusia Popescu privește istoria ca pe o poveste vie despre oameni, decizii și destine. Cu un doctorat în studii europene și relații internaționale, obținut în 2018 în cotutelă între Université de Paris III – Sorbonne Nouvelle și Universitatea „Valahia” din Târgoviște, autoarea îmbină rigoarea cercetării academice cu pasiunea pentru detaliile care dau viață trecutului.
Volumul „Consulii României în careul marilor puteri vest-europene, 1919–1939” este rodul unei cercetări pasionate desfășurate în arhivele din România și Franța, o incursiune în lumea complexă a diplomației românești interbelice și o invitație la înțelegerea istoriei ca experiență umană.

La multi ani, dragi bibliotecari!

Ziua de 23 aprilie este marcată în România ca Ziua Bibliotecarului și Ziua Cărții, prilej cu care adresăm un gând de recunoștință tuturor celor care slujesc, cu discreție și dăruire, cultura scrisă și patrimoniul intelectual al națiunii.
Bibliotecarii sunt, în mod esențial, păstrători ai memoriei și mediatori ai cunoașterii, contribuind zi de zi la formarea și educarea societății. Într-o lume aflată într-o continuă transformare, rolul bibliotecii trebuie să rămână fundamental: spațiu al dialogului, al reflecției și al accesului liber la informație.
Ziua Cărții ne oferă, totodată, prilejul de a reafirma importanța lecturii și a culturii în viața comunității. Manifestările expoziționale organizate de Biblioteca Academiei Române sunt și o reconectare la valorile autentice ale educației și spiritului.
Biblioteca Academiei Române își reafirmă angajamentul de a susține și dezvolta aceste direcții, precum și de a participa activ la promovarea cărții și a cercetării.
La mulți ani atât bibliotecarilor, cât și tuturor celor care iubesc cartea!

Începând cu ora 10
ÎN DIRECT, din Aula Academiei Române
𝐃𝐞𝐜𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐏𝐫𝐞𝐦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞

Colega noastră, 𝐎𝐚𝐧𝐚-𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚 𝐃𝐢𝐦𝐢𝐭𝐫𝐢𝐮, va primi Premiul „Timotei Cipariu” pentru lucrarea „Ilustrația cărții românești vechi din secolul al XVIII-lea în colecțiile Bibliotecii Academiei Române. Gravură”, vol. I-III

Premiile Academiei Române pentru anul 2023 - Ceremonie de decernare Premiile se acordă, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secții științifice ale Academiei Române, pentru cele mai valoroase creații științifice și arti...

𝐞-𝐀𝐜𝐚𝐝, 𝐛𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐢𝐢 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞

Pe 1 Decembrie 2025, de Ziua Națională, Biblioteca Academiei Române lansează 𝐞-𝐀𝐜𝐚𝐝, biblioteca sa digitală.

Cititorii pot explora cu ușurință, de oriunde și oricând, valoroase documente de patrimoniu din domenii și din epoci istorice diverse, relevante pentru evoluția culturii, artei și științei românești și universale.

🔹Ce oferă e-Acad?
Platforma este un proiect în dezvoltare.
În această etapă, include o selecție de publicații periodice din anii 1837-1950, digitizate în format pdf.
Periodicele sunt structurate pe:
 domenii de interes: Cultură-artă-civilizație; Economie; Educație-filosofie-etică; Interbelic; Istorie-politică-diplomație etc.
 colecții digitale: Fiecare titlu de ziar sau revistă reprezintă o colecție digitală, cuprinzând toate numerele digitizate ale periodicului.

🔹Ce permite e-Acad?
 consultarea unor titluri cu largă circulație, dar mai ales a unor publicații rare, mai puțin accesibile până acum;
 căutare rapidă și căutare avansată în interiorul colecțiilor;
 sortare și filtrare după an, număr sau subiecte;
 vizualizare online a fiecărui document, într-un format prietenos și ușor de parcurs.

🔹De ce e-Acad?
 Prin e-Acad poți răsfoi online reviste vechi și rare, fără restricții;
 Prin e-Acad ai acces la resurse care până acum puteau fi consultate doar în sala de lectură;
 Prin e-Acad o parte a patrimoniului Bibliotecii Academiei Române este disponibil online pentru documentare și cercetare.

🔹Ce urmează?
În timp, vor fi adăugate:
 colecții de periodice
 cărți rare, manuscrise, fotografii și alte colecții speciale;
 resurse din ce în ce mai diverse.

Amintim că Biblioteca Academiei Române are contribuții semnificative atât la biblioteca digitală a Bucureștilor, 𝐃𝐢𝐠𝐢𝐛𝐮𝐜, cât și la biblioteca digitală a Europei, 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚

𝐞-𝐀𝐜𝐚𝐝 este disponibilă la adresa: https://biblacad.ro/lista-documente-digitizate/

LANSARE DE CARTE
𝐀𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. 𝐎 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐗𝐗 – 3 volume
Autor: arhitect Mariana Croitoru

Joi, 27 noiembrie 2025, ora 11
Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”

Vor lua cuvântul
- prof.ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director al Bibliotecii
- arhitect dr. Sorin Vasilescu, profesor emerit la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
- arhitect dr. Mariana Croitoru, conferențiar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆

Cele trei volume tratează evoluția arhitecturii de interior în România perioadei 1850-1950 și creează, cu rigoare și echilibru, o frescă secvențială a unui întreg veac de modernitate românească în acest domeniu. Autoarea a vrut și a reușit să (re)descopere și să înfățișeze arhitectura noastră de interior, cu dorința de a putea fi apreciată la adevărata ei valoare.

Stau la baza acestei lucrări demersuri documentare temeinice și minuțioase, în care principala sursă de informații o constituie arhivele, cele oficiale, cm sunt Arhivele Naționale, cele din primării sau din diferite muzee, dar și fondurile documentare conservate de moștenitori, în special în cazul proprietăților private sau naționalizate.

Cartea demonstrează că evoluția arhitecturii de interior din România este o înlănțuire logică a manifestării, succesive sau simultane, a unor curente mai mult sau mai puțin antagonice, care își găsesc justificarea atât în evoluția societății românești în ansamblul ei, cât și în conexiunea artelor din țara noastră cu viziunea artistică și culturală manifestată la nivelul întregii Europe.

𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐈, intitulat „Estetism, academism francez”, și-a propus să recreeze atmosfera arhitecturii de interior din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe baza documentelor vremii, și să analizeze modificările stilistice suportate de interioarele analizate, în raport cu principiile academismului francez adoptat de către arhitecții români.

𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐈𝐈-𝐥𝐞𝐚, tratează, cm arată și titlul său, „Arta 1900”, marcată de apariția stilului național. Volumul demonstrează că stilul neoromânesc care se impune acum găsește ca teren propice de manifestare locuințele de dimensiuni mai mici. Acestea sunt incompatibile cu denumirea de „palat”, care în accepția publicului de la începutul secolului XX presupunea un anumit grad de lux și o decorație abundentă, iar termenul utilizat cu precădere înainte de 1900 este parțial abandonat.

𝐕𝐨𝐥𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐈𝐈𝐈-𝐥𝐞𝐚, „Arhitectura interbelică” este dedicat unui perioade de maturitate a arhitecturii de interior, dominată și direcționată de specialiști reputați, formați în mari centre europene. Autoarea apreciază că această etapă artistică a condus la înscrierea arhitecturii românești „pe orbita raționalismului” și a permis evitarea „alunecării spre extreme”. În mod inevitabil, volumul consacră spații generoase unei galerii selecte a arhitecților români, între care o figură majoră este arhitectul Duiliu Marcu, membru titular al Academiei Române și autor al planurilor pentru sediul interbelic al Bibliotecii Academiei Române, situată în epocă între cele mai frumoase zece edificii bucureștene și între cele mai moderne biblioteci din Europa.

𝐂𝐨𝐧𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐚𝐫𝐡. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐂𝐫𝐨𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮
Este absolventă a Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (1985) și doctor în arhitectură (2012) cu o teză susținută la aceeași universitate. Este membru al Uniunii Arhitecților din România (din 1985) și al Ordinului Arhitecților din România (din 2001) și cadru didactic universitar (din 2006). A fost colaborator și șef de proiect la Institutul „Carpați Proiect” din București (1987-2006), unde a participat la elaborarea unor lucrări complexe precum Palatul Parlamentului, Casa Academiei, Biblioteca Națională.

A participat la proiecte culturale ale Uniunii Arhitecților din România (Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C, fiind menționată la litera C; 2012) și ale 2012 (5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană, cu două tururi ghidate și cu broșura de autor Traseu urban București. Arhitect Duiliu Marcu; 2013).

Este autor al expoziției de fotografie „Un veac de arhitectură bucureșteană (1850-1950)”, în cadrul manifestărilor „BUCUREȘTI 550” (2009) și al expoziției permanente „Arhitectul Duiliu Marcu”, în cadrul Muzeului de Artă al Orașului Calafat (localitatea natală a arhitectului), inaugurată cu ocazia manifestărilor „Zilele orașului Calafat” (mai 2015).

NICHIFOR CRAINIC ȘI DREPTUL LA MEMORIE

În contextul împlinirii a 30 de ani de la decizia Prezidiului Academiei Române, din noiembrie 1995, de repunere în drepturi a lui Nichifor Crainic ca membru al Academiei Române, vă invităm să ne fiți alături la un moment de reflecție și recunoaștere a valorilor culturii și spiritualității românești.
Invitați:
• acad. Valeriu Matei, director general al Editurii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române
• prof. univ. dr. Ilie Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române
• prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române
• pr. dr. Teofan Popescu, Mănăstirea Antim
• prof. dr. Florin Duțu, Colegiul Tehnic „Carol I”
• drd. Vlad Bilevsky, Biblioteca Academiei Române.

Simpozionul va avea loc joi, 13 noiembrie, începând cu ora 10.00, în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române.
Vă așteptăm!

Expoziția „𝐑𝐞𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 – 𝟏𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞”, deschisă până pe 24 octombrie 2025, prilejuiește publicului întâlnirea cu o latură mai puțin cunoscută a Reginei Maria: cea artistică.

🔻Dedicate unui cerc închis al familiei și prietenilor, ilustrațiile sale, în special florale – o delicată atenție față de interesul regelui Ferdinand pentru botanică – înfrumusețau marginile diverselor sale manuscrise.

🔻Publicul va avea ocazia să admire o serie de albume scrise și ilustrate de regina Maria, alături de o bogată selecție de fotografii, manuscrise și scrisori olografe, care o prezintă pe Regină în multiplele sale ipostaze: de soție, tânără mamă, infirmieră a Crucii Roșii și factor activ în lupta împotriva holerei, mecena pentru tinerii artiști români, susținătoare a unui stil național susținut bazat pe un fond de continuitate tradițională, sprijin pentru Ferdinand cel Loial pe frontul Primului Război Mondial, exponentă a diplomației României prin vizitele sale făcute în Statele Unite ale Americii sau la Liga Națiunilor Unite, dar și de gazdă pentru vizitatori regali și imperiali, regină-mamă și ajutor pentru fiul său Carol al II-lea.

🔻Sala de expoziții „Theodor Pallady”, Calea Victoriei, nr. 125.
Program de vizitare: luni-vineri, între orele 9-14.

𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆.