Biblioteca Academiei Române

Directions Website Contact the organization

Biblioteca Academiei Române Biblioteca Academiei Române De asemenea, Biblioteca Academiei Române este biblioteca depozitară a publicaţiilor ONU.

Înfiinţată la 6 august 1867, un an dupa fondarea Societaţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut dintru început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală. Colecţiile speciale, aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, îi asigură acesteia un loc de frunte printre instituţiile de acest fel din România. Dintre ele, colecţia de manuscrise este cea mai bogată din ţară, iar colecţiile Cabinetului de Stampe, cele ale Cabinetului de Numismatică, Cabinetului de Muzica şi Cabinetului de Hărţi sunt adevarate puncte de referinţă în domeniu. Biblioteca Academiei efectuează schimburi de publicaţii cu alte academii, instituţii ştiinţifice, de învăţământ superior şi biblioteci din străinatate şi coordonează activitatea schimbului de publicaţii a altor unităţi ale Academiei Române, fiind în acelaşi timp nucleul unei vaste reţele formată din bibliotecile filialelor Academiei Române şi ale institutelor de cercetare ale acesteia. Din 2011, Biblioteca Academiei face parte din familia bibliotecilor europene participante la biblioteca virtuala Europeana: http://www.theeuropeanlibrary.org/tel4/

Știai că elevii, studenții, masteranzii și doctoranzii beneficiază de permise gratuite la Biblioteca Academiei Române?Vi...
05/11/2026

Știai că elevii, studenții, masteranzii și doctoranzii beneficiază de permise gratuite la Biblioteca Academiei Române?

Vino cu legitimația, carnetul sau adeverința de elev/student și primești permisul imediat.

Acesta îți oferă acces la toate sălile de lectură și la întregul fond de documente al Bibliotecii Academiei Române.

„Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filozofia vieții.” (Mihai Eminescu)

În 1891 apărea „Amicul Copiilor”, una dintre primele reviste românești dedicate celor mici.Avându-l coordonator pe Bogda...
04/11/2026

În 1891 apărea „Amicul Copiilor”, una dintre primele reviste românești dedicate celor mici.

Avându-l coordonator pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, aceasta a apărut până în anul 1895, fiind considerată prima revistă care a adus banda desenată (sub formă de „povești în imagini”) în România.

Revista apărea lunar, iar numărul din noiembrie 1891 a fost dedicat operei literare pentru copii „Domnișoara Ursuza” („Mademoiselle Maussade”) scrisă de Iulia Hasdeu.

Textul bilingv (română-franceză) a fost publicat între anii 1891–1894, traducerea în limba română fiind realizată de tatăl său, Bogdan Petriceicu-Hașdeu.

Povestea o prezintă pe Eliza, fiica Doamnei Duhé, o fetiță răsfățată și veșnic nemulțumită (poreclită „Domnișoara-nu-vroi”). Ultimul ei moft este să aibă o soră, moment în care în poveste apare Paula, o fetiță orfană, dar mereu veselă.
Cartea a fost reeditată de-a lungul timpului în ediții bilingve de referință.

Edițiile aceastei publicații pentru copii se regăsesc în colecțiile digitizate ale Bibliotecii Academiei Române.

În data de 3 noiembrie 1854, la București, trecea la cele veșnice Anton Pann.Profesor de muzică religioasă, protopsalt, ...
03/11/2026

În data de 3 noiembrie 1854, la București, trecea la cele veșnice Anton Pann.

Profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist, supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu și care avea să devină, peste timp, Imnul României.

În imagini, „Versuri muziceşti ce să cântă la Naşterea Mântuitoriului nostru Isus Hristos şi în alte sărbători ale anului”, compuse de Anton Pan, profesorul de muzică al Şcolii Naţionale din Bucureşti, tipărite în 1830, provenind din Colecția Mitropolitului Iosif Naniescu și păstrate în Colecțiile Bibliotecii Academiei Române.
Cota: I 99958

În data de 2 noiembrie 1784 a izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan.Gr...
02/11/2026

În data de 2 noiembrie 1784 a izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan.

Gravura păstrată la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române îl reprezintă pe unul din capii răsculaţilor de la 1748 - Horia.

Este semnată pe lucru în partea dreapta, jos şi intitulată: Orden de Hor[i] / Hor[i]a Anführer awelcherder walachischen Rebellen welcherden 30-ten X-ten 1784 in der Radaker waldung gefangen genomen worden.

Portretul în picioare al lui Horia este însoţit de o aşa-zisă decoraţie a lui Horia, formată din două cercuri concentrice şi în jurul insignei, la exterior, de inscripția „Hora bibit et quiescit, provincia luget et solvit”. În exergă este scris cu litere chirilice: „Hora be şi hodineşte ţara plinje şi ple[te]şte”. În interiorul primului cerc este o cruce cu două braţe sus şi două jos, iar la mijloc este o inimă străpunsă de o sabie care formează cu braţele crucii un Z.

Horia este văzut în picioare, cu faţa spre stânga, pe cap are căciulă de blană, este îmbrăcat cu cojoc fără mâneci prins la gât cu un şnur, la brâu are două pistoale, iar cu mâna dreaptă ţine o halebardă; are cioareci şi opinci în picioare.

Autor: Adam, Jakob (1748-1811)
Titlul: Hor[i]a Anführer der walachischen Rebellen
Gravură austriacă--Şcoală austriacă

Cota: Daco-roman./GA18I/930

Felicitare în versuri frantuzești, trimisă de trei fii din București, mamei lor, la PizaFelicitările pe mătase reprezent...
01/11/2026

Felicitare în versuri frantuzești, trimisă de trei fii din București, mamei lor, la Piza

Felicitările pe mătase reprezentau, în secolul al XIX-lea, unul dintre cele mai luxoase și rafinate suveniruri ale epocii. Decorate cu minuțiozitate, imprimate astfel încât să poată fi admirate pe ambele părți, având adesea inserții textile unicat, felicitările pe mătase au transformat simplul gest de a trimite urări într-o adevărată demonstrație de rafinament social.
O astfel de felicitare, „în versuri franțuzești” este și cea trimisă de trei fii din București, Constantin, Basil și Leonidas, mamei lor, la Piza.

Datată 25 noiembrie 1855, felicitarea aflată în fondul de Foi Volante al Bibliotecii Academiei Române și expusă în Expoziția Permanentă reprezintă o mică operă de artă textilă și tipografică.

Din colecția de Foi Volante a Bibliotecii Academiei RomâneAfiș pe mătase la deschiderea Universității din IașiPrima univ...
31/10/2026

Din colecția de Foi Volante a Bibliotecii Academiei Române

Afiș pe mătase la deschiderea Universității din Iași

Prima universitate modernă a țării s-a deschis la Iași, în data de 26 octombrie 1860, în casele Moruzzi, printr-o inaugurare solemnă. Ceremonia a avut loc în Aula Universității, iar facultățile inițiale erau cele de Drept, Filosofie/ Știițe și Teologie.

În timp, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” avea să devină un veritabil centru cultural, bazat pe tradiție, prestigiu și istorie.

Afișul pe mătase, datat 26 octombrie 1860 și păstrat în Colecția de Foi Volante a Bibliotecii Academiei Române, imortalizează, în versurile lui Ioan Ivanov, deschiderea Universității și poate fi admirat în cadrul Expoziției Permanente.

La 30 octombrie 1858 se năștea Duiliu ZamfirescuScriitor, politician, membru titular din 1908 și, ulterior, vicepreședin...
30/10/2026

La 30 octombrie 1858 se năștea Duiliu Zamfirescu

Scriitor, politician, membru titular din 1908 și, ulterior, vicepreședinte al Academiei Române, Zamfirescu a scris versuri, proză scurtă și piese de teatru.

Cea mai importantă contribuție a sa la literatura română o reprezintă romanele din Ciclul Comăneștenilor („Viața la țară”, „Tănase Scatiu”, „În război”, „Îndreptări” și „Anna”).

Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un impo...
30/10/2026

Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un important donator al Bibliotecii Academiei Române, dăruind mii de cărți, manuscrise vechi, hărți și documente valoroase pentru patrimoniul cultural național.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Oana Mădălina Popescu, bibliotecar - arhivist, Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.

https://radiouzpr.podbean.com/e/mitropolitul-iosif-naniescu-donator-al-bibliotecii-academiei-romane-ii/

La 29 octombrie 1875, se năștea o viitoare reginăAlteţa Sa Regală Principesa Maria Alexandra Victoria s-a născut la 29 o...
29/10/2026

La 29 octombrie 1875, se năștea o viitoare regină

Alteţa Sa Regală Principesa Maria Alexandra Victoria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia, fiind fiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh (1844–1900) şi a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920).

Era, deci, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii (1819–1901) şi a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (1818–1881).

La 10 ianuarie 1893 s-a măritat cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand, cu care a avut şase copii, reușind să se integreze națiunii care o adoptase ca principesă și, din 1914, ca regină.

În timpul Primului Război Mondial s-a opus intrării României de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta.

În perioada Conferinței de Pace de la Paris (1919), dar și după încoronarea, alături de Regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a militat pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, organizând adevărate campanii diplomatice.

După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), regina a trăit mai mult la reședințele sale de la Balcic și la Bran.

La 18 iulie 1938, în vârstă de şaizeci şi doi de ani, după o suferinţă teribilă, regina trecea „pragul Tăcerii veşnice”, intrând, pentru totdeauna, în istorie.

Biblioteca Academiei Române deține, la Cabinetul de Stampe, o vastă colecție de fotografii realizate de fotografi renumiți ai acelor vremuri, înfățisând-o pe Regina Maria a României în diverse momente ale vieții.

Viața pe frontÎn timpul Primului Război Mondial, viața însemna mult mai mult decât marșuri și lupte în tranșee. Frizerii...
28/10/2026

Viața pe front

În timpul Primului Război Mondial, viața însemna mult mai mult decât marșuri și lupte în tranșee.

Frizeriile improvizate, momentele în care muzica îi însoțea pe soldați funcționând ca un instrument de menținere a moralului, organizarea serviciului sanitar, au reprezentat aspecte ale vieții cotidiene pe front.

Foto: Fotografii realizate de Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei aflate la Cabinetul de Stampe al B.A.R.

Address

Calea Victoriei Nr. 125, Sect. 1
Bucharest
010071

Opening Hours

Monday 08:00 - 20:00
Tuesday 08:00 - 20:00
Wednesday 08:00 - 20:00
Thursday 08:00 - 20:00
Friday 08:00 - 14:00
Saturday 08:00 - 14:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Biblioteca Academiei Române posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Biblioteca Academiei Române:

Shortcuts

Share

Category

Nearby government services