Autoritatea Națională pentru Cercetare - România

❗️Organul uitat care ar putea decide cât trăim

Timp de aproape un secol, medicina a considerat timusul drept unul dintre organele esențiale pentru dezvoltarea sistemului imunitar în copilărie. Ascuns în spatele sternului, acest mic organ este responsabil de maturarea limfocitelor T, celulele care coordonează răspunsul imun adaptativ. Odată cu înaintarea în vârstă, timusul își reduce treptat dimensiunea și activitatea, iar implicațiile biologice ale acestui proces au rămas mult timp insuficient înțelese.

✔️ Astăzi, această perspectivă capătă o dimensiune cu totul nouă.

Două studii publicate simultan în revista Nature propun una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă din biologia îmbătrânirii și medicina imunitară a ultimilor ani. Analizând cu ajutorul inteligenței artificiale peste 27.000 de investigații imagistice și baze de date clinice urmărite pe termen lung, cercetătorii au descoperit că starea de sănătate a timusului este strâns asociată cu durata vieții, riscul de cancer, bolile cardiovasculare și eficiența celor mai avansate terapii oncologice disponibile în prezent.

Rezultatele sunt remarcabile. Persoanele cu un timus conservat și funcțional au prezentat un risc de mortalitate generală cu aproximativ 50% mai redus, un risc de deces cardiovascular cu 63% mai mic și o probabilitate semnificativ redusă de dezvoltare a cancerului pulmonar. Asocierile au rămas robuste chiar și după ajustarea pentru vârstă, s*x, fumat și alți factori majori de risc.

Într-un al doilea studiu, aceeași echipă a demonstrat că pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular tratați prin imunoterapie răspund mult mai bine atunci când timusul își păstrează funcționalitatea. Riscul de progresie a bolii a fost substanțial mai redus, iar supraviețuirea globală a crescut semnificativ. Tendințe similare au fost observate și pentru alte tipuri de cancer analizate, sugerând că starea de sănătate a timusului ar putea reprezenta un determinant important al eficienței răspunsului imun antitumoral. Descoperirea este deosebit de importantă într-o eră în care imunoterapia redefinește tratamentul cancerului, dar continuă să producă răspunsuri extrem de diferite de la un pacient la altul.

Semnificația științifică depășește însă oncologia. ❗️Timusul este locul în care se formează și sunt „antrenate” celulele T, una dintre cele mai sofisticate componente ale sistemului imunitar. Dacă acest organ își pierde capacitatea de a genera diversitate imunologică, organismul devine treptat mai vulnerabil în fața infecțiilor, a bolilor cardiovasculare, a proceselor inflamatorii cronice și a cancerului. În această interpretare, îmbătrânirea nu mai apare exclusiv ca o degradare a organelor individuale, ci ca o diminuare progresivă a capacității sistemului imunitar de a recunoaște și controla amenințările biologice.

Poate cea mai fascinantă concluzie este că cercetătorii nu au privit sângele pentru a evalua sistemul imunitar. Au analizat însăși sursa acestuia. Cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, au cuantificat dimensiunea, structura și compoziția timusului pe imagini CT de rutină, construind pentru prima dată un indicator obiectiv al sănătății acestui organ. Timusul se conturează astfel drept un posibil biomarker al longevității și al rezilienței biologice.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate în studiile viitoare, consecințele pot fi profunde. Medicina ar putea începe să monitorizeze sănătatea timusului la fel de atent cm urmărește astăzi tensiunea arterială, colesterolul sau densitatea osoasă. Strategiile de prevenție ar putea fi regândite în jurul conservării funcției imunitare. Iar cercetarea biomedicală ar putea deschide un nou front: nu doar tratarea bolilor asociate vârstei, ci încetinirea proceselor biologice care le fac posibile.

Uneori, marile revoluții nu apar odată cu descoperirea unui organ nou. Apar atunci când înțelegem, în sfârșit, importanța unuia pe care l-am avut mereu în fața ochilor.

Referințe: Bernatz S., Prudente V., Pai S. et al. Thymic health consequences in adults. Nature 652, 986–994 (2026). DOI: 10.1038/s41586-026-10242-y.

Bernatz S., Prudente V., Pai S. et al. Thymic health and immunotherapy outcomes in patients with cancer. Nature 652, 995–1003 (2026). DOI: 10.1038/s41586-026-10243-x.

✔️

Foto: Exemple reprezentative de timus cu sănătate ridicată, medie și redusă, identificate prin analiza imaginilor CT cu ajutorul inteligenței artificiale. Starea acestui organ al sistemului imunitar s-a asociat semnificativ cu longevitatea, riscul de cancer și bolile cardiovasculare.

❗️MedFEST 2026: unde medicina întâlnește inginería pentru soluții reale

A început cea de-a treia ediție a Medfest, evenimentul care reunește medici, ingineri, cercetători, farmaciști și reprezentanți ai industriei în jurul unor provocări concrete din sănătate. ✔️ Organizat de Universitatea POLITEHNICA din București, în parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din București, MedFEST propune un spațiu de dialog între științele medicale și inginerie, cu accent pe aplicații practice care pot îmbunătăți prevenția, diagnosticul, tratamentul și îngrijirea pacienților.

În centrul discuțiilor se află tehnologii precum exoscheletele pentru recuperarea mobilității, sisteme avansate de diagnostic imagistic, soluții de tratament personalizat și instrumente biomedicale dezvoltate prin colaborare strânsă între ingineri și clinicieni. ❗️Workshop-urile și prezentările arată cm transferul de cunoștințe între cele două domenii permite trecerea de la idee la prototip și, ulterior, la utilizare clinică. Este un model de colaborare care răspunde nevoilor reale ale sistemului medical românesc și ale pacienților.

Deschiderea oficială, moderată de Sorin Ion Jinga, decanul Facultății de Inginerie Medicală din POLITEHNICA, a reunit figuri cheie ale mediului academic și instituțional: Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, rectorul Universității POLITEHNICA București, Valentina Uivarosi, prorector al UMF „Carol Davila”, Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și Dragoș Vinereanu, președintele Senatului Universitar al UMF „Carol Davila”.

Evenimentul se desfășoară în perioada 4–6 iunie 2026 la Rectoratul POLITEHNICA București. Prin inițiative de acest tip, comunitatea științifică 🇷🇴 românească demonstrează capacitatea de a genera soluții inovatoare la intersecția dintre medicină și inginerie – domenii esențiale pentru progresul sănătății publice.

Mai multe informații despre program și sesiunile MedFEST 2026 sunt disponibile pe site-ul oficial: events.upb.ro/medfest.

✔️

Foto credit: MedFEST

❗️Două competiții noi pentru susținerea cercetătorilor și menținerea talentelor în România

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), în calitate de autoritate finanțatoare a Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027, a lansat astăzi, prin intermediul UEFISCDI, două competiții destinate susținerii performanței științifice românești. Este vorba despre Proiecte de Cercetare Exploratorie ( ) din Programul 5.1 – IDEI și Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente ( ) din Programul 5.2 – Resurse Umane, Subprogramul 5.2.1 – Start în Cercetare.

Prima competiție, PCE, are un buget alocat de maximum 80 de milioane de lei, cu finanțare de până la 1,2 milioane de lei per proiect, și vizează cercetarea fundamentală și exploratorie de calitate înaltă. Cea de-a doua, TE, dispune de un buget de maximum 52 de milioane de lei, cu finanțare de până la 600.000 de lei per proiect, și își propune să sprijine tinerii cercetători doctori în constituirea sau consolidarea unor echipe independente. ✔️ Ambele competiții se adresează cercetătorilor din 🇷🇴 România și din străinătate cu rezultate recunoscute internațional, care depun propuneri prin organizații de cercetare publice sau private, în 13 domenii științifice: de la Matematică și Fizică la Medicină, Biotehnologie, Științe Sociale și Umaniste.

Prin aceste inițiative, ANC urmărește menținerea în țară a cercetătorilor de valoare și stimularea producției de cunoaștere cu impact atât academic, cât și socio-economic. Competițiile oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea carierelor independente, consolidarea echipelor de cercetare și creșterea vizibilității internaționale a științei românești.

„Anul 2026 va fi unul al competițiilor. Am lansat astăzi două competiții prin care susținem atât tinerii cercetători cât și cercetătorii seniori să obțină rezultate de excelență în domeniile lor de activitate. Ne dorim menținerea în țară a resursei umane înalt specializate și susținerea performanței academice. Mulțumesc domnului ministru Mihai Dimian și echipei MEC (Ministerul Educației - România) și ANC pentru suport. Mulțumesc partenerilor de la UEFISCDI care vor derula aceste competiții sub coordonarea ANC. Urez tuturor mult succes”, a declarat Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.

Detalii complete, ghiduri și anexe ale celor două competiții sunt disponibile în primul comentariu.

✔️

❗️Marile provocări ale agriculturii cer răspunsuri construite prin știință

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, participă astăzi la deschiderea celei de-a XV-a ediții a Conferinței Internaționale “Agriculture for Life, Life for Agriculture”, organizată de Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti. Evenimentul se desfășoară în perioada 4–6 iunie 2026 și reunește cercetători, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai sectorului economic și ai organizațiilor profesionale, constituind o platformă importantă de dialog științific în domeniul agriculturii, științelor vieții, mediului și dezvoltării durabile.

Alături de președintele ANC, Andrei Alexandru, se află vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Tudor Prisecaru, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, directorul general al Agenției Spațiale Române (ROSA), Crunteanu Daniel-Eugeniu, precum și numeroși reprezentanți ai universităților și institutelor de cercetare din 🇷🇴 România și din străinătate. Ediția din acest an abordează teme majore precum securitatea alimentară, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, efectele schimbărilor climatice, biotehnologiile și transferul rezultatelor cercetării către economie și societate.

În intervenția sa, președintele Andrei Alexandru a subliniat necesitatea consolidării legăturii dintre cercetarea fundamentală, cea aplicativă și inovare. ✔️ În contextul provocărilor actuale din agricultură și mediu, soluțiile eficiente necesită abordări bazate pe cunoaștere solidă și cooperare interdisciplinară. Președintele ANC a evidențiat, de asemenea, rolul consistent al conferinței în crearea unui cadru de dialog academic de calitate la nivel internațional.

✔️

🎈Viitorul se naște înainte de primul experiment

Când vorbim despre marile descoperiri care ajung în paginile Nature sau Science, ne imaginăm laboratoare sofisticate, infrastructuri moderne și echipe internaționale. Rareori ne gândim că originea lor poate fi găsită mult mai devreme: în curiozitatea unui copil care desface o floare ca să vadă cm e alcătuită sau care întreabă, pentru a zecea oară într-o zi, de ce cerul e albastru.

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării din ultimele decenii este că primii ani de viață reprezintă o perioadă critică de dezvoltare cerebrală. ❗️Neuroștiința a demonstrat că atunci se formează arhitectura cognitivă pe care se vor construi, mai târziu, capacitatea de a învăța, de a crea și de a înțelege lumea. În acești ani se formează însăși disponibilitatea de a pune întrebări.

Istoria științei este, în esență, o istorie a curiozității păstrate. În spatele fiecărei descoperiri care a schimbat lumea se află un om care a continuat să se mire atunci când ceilalți renunțaseră. Albert Einstein despre fascinația provocată de o simplă busolă, iar Marie Curie își amintea atracția timpurie față de fenomenele naturii. Dincolo de epoci și discipline, firul comun este privirea lumii nu ca pe un set de certitudini, ci ca pe un teritoriu încă neexplorat.

Cercetarea contemporană confirmă ceea ce biografiile geniilor ne sugerează de mult: mediile care încurajează explorarea, imaginația și libertatea de a greși dezvoltă flexibilitatea cognitivă, reziliența și capacitatea de a gândi dincolo de răspunsurile deja cunoscute – exact trăsăturile esențiale pentru progresul științific real.

Pentru noi, această perspectivă are o semnificație aparte. Viitorul cercetării nu începe odată cu primul proiect sau cu primul experiment reușit. El începe mult mai devreme – în momentul în care se naște dorința de a înțelege. ✔️ Viitorul țării noastre se va scrie în universități, institute și laboratoare, dar rădăcinile lui se află astăzi în imaginația și curiozitatea copiilor noștri.

Pentru că știința nu începe în laborator. Ea începe atunci când un copil refuză să accepte lumea așa cm i se dă și îndrăznește să întrebe „de ce”.

❗️Iar astăzi, de Ziua Copilului, să celebrăm și să protejăm cu prioritate exact această scânteie.

✔️

❗️Porumbeii călători își găsesc drumul spre casă prin celule imunitare din ficat

Un studiu publicat în ultimul număr al revistei Science (vol. 392, nr. 6801, 28 mai 2026) propune un mecanism biologic surprinzător prin care porumbeii călători percep câmpul magnetic al Pământului. Cercetarea oferă una dintre cele mai solide explicații experimentale de până acum pentru un fenomen studiat de mai bine de un secol.

Echipa interdisciplinară germană, condusă de Clivia Lisowski, a identificat macrofage specializate, bogate în fier, localizate în ficatul porumbeilor călători. Aceste celule prezintă proprietăți superparamagnetice și sunt situate în imediata apropiere a fibrelor nervoase, sugerând o cale directă de transmitere a informației către creier.
Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au folosit porumbei călători antrenați să se întoarcă acasă de la distanțe de circa 20 km. ✔️ În condiții de cer acoperit, păsările cărora le-au fost eliminate aceste macrofage și-au pierdut capacitatea de orientare magnetică. Lotul de control a continuat să navigheze corect. În zilele însorite, porumbeii călători afectați și-au revenit, bazându-se pe reperele vizuale solare. Rezultatele indică faptul că sistemul magnetic acționează ca un mecanism de rezervă, esențial în absența indiciilor vizuale.

Dincolo de comportamentul animal, descoperirea are implicații profunde: ea atribuie o funcție senzorială unui tip de celule imunitare, deschizând perspective noi pentru neurobiologie, imunologie, biofizică și științe cognitive. Autorii sugerează că mecanisme similare ar putea exista la alte specii migratoare.

Lucrarea reprezintă un exemplu remarcabil de cercetare interdisciplinară de succes, la intersecția dintre științele vieții și științele fizice și demonstrează încă o dată complexitatea și eleganța mecanismelor prin care organismele vii interacționează cu mediul fizic.

Rostul particulelor magnetice în organismele vii reprezintă și în România un subiect activ de cercetare, investigat în cadrul unor programe desfășurate în instituții precum 🇷🇴 Institutul de Biologie al Academiei Române, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor ( ) de la Măgurele și de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu deschideri către studiul bacteriilor magnetotactice și al fenomenelor de biomineralizare magnetică la nivel celular.

Referință: Lisowski et al., „Homing pigeon navigation relies on superparamagnetic macrophages under overcast conditions”, Science 392 (6801), 2026. DOI: 10.1126/science.ady2486.

✔️

❗️România continuă la Bruxelles discuțiile privind competitivitatea europeană în cadrul reuniunii dedicate sectorului spațial

În continuarea reuniunii Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene dedicate cercetării și inovării, delegația României, condusă de președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru și formată din Crunteanu Daniel-Eugeniu, director general al Agenției Spațiale Române (ROSA) și Viorel Vulturescu, director relații internaționale în cadrul ANC, participă la Bruxelles la sesiunea consacrată politicilor europene în domeniul spațial, desfășurată sub tema „Space for Economic Security”.

Discuțiile dintre statele membre vizează rolul strategic al sectorului spațial în consolidarea securității economice europene, în contextul actual marcat de competiție strategică intensă, rivalitate tehnologică și vulnerabilități tot mai evidente în lanțurile globale de aprovizionare. Infrastructurile, datele și serviciile spațiale susțin funcționarea unor sectoare esențiale ale economiei europene, precum comunicațiile, transporturile, energia, agricultura, serviciile financiare, managementul situațiilor de urgență și administrația publică.

În intervenția susținută în cadrul reuniunii, România a evidențiat rolul programelor europene emblematice Galileo, Copernicus și IRIS² ca active strategice ale Uniunii Europene, acestea ilustrând valoarea adăugată a unei abordări europene puternice, coordonate și de lungă durată în domeniul spațial.

Totodată, România a subliniat necesitatea consolidării bazei industriale și tehnologice europene pe întreg lanțul valoric al sectorului spațial - de la cercetare și inovare până la producție, implementare și servicii operaționale. Delegația a atras atenția asupra vulnerabilităților persistente în domenii critice precum semiconductorii, materialele avansate, capacitățile de lansare, securitatea cibernetică și lanțurile strategice de aprovizionare.

„Spațiul nu mai reprezintă exclusiv un domeniu de înaltă tehnologie. El a devenit o componentă esențială a securității economice, rezilienței și competitivității Uniunii Europene. Pentru România, consolidarea capacităților europene în domeniul spațial trebuie să combine autonomia strategică cu un ecosistem deschis, competitiv și echilibrat, care să permită participarea reală a tuturor statelor membre la dezvoltarea tehnologică și industrială europeană”, a declarat președintele ANC, Andrei Alexandru.

Poziția României susține dezvoltarea unor sinergii mai puternice între politicile europene din domeniile spațial, al cercetării, industriei, securității și apărării, precum și creșterea participării organizațiilor de cercetare, IMM-urilor, start-up-urilor și companiilor inovatoare din toate statele membre la viitoarele proiecte și programe europene. România pledează pentru un cadru favorabil inovării, pentru stimularea investițiilor publice și private și pentru consolidarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente, menținând totodată o abordare echilibrată, care să combine reducerea dependențelor excesive cu cooperarea internațională bazată pe încredere și deschiderea către inovație.

✔️

❗️România susține la Bruxelles menținerea echilibrului în finanțarea europeană pentru cercetare

Președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, participă astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Competitivitate al Uniunii Europene – componenta Cercetare, desfășurată în contextul dezbaterilor privind viitorul Programului-cadru european pentru cercetare și inovare pentru perioada 2028–2034. La reuniunea la nivel ministerial, din delegația României fac parte, de asemenea, Crunteanu Daniel-Eugeniu, director general al Agenției Spațiale Române (ROSA) și Viorel Vulturescu, director relații internaționale în cadrul ANC.

Discuțiile dintre statele membre vizează arhitectura viitorului program Horizon Europe, prioritățile strategice ale finanțării europene pentru cercetare și inovare, precum și mecanismele prin care poate fi redus decalajul dintre statele membre în ceea ce privește accesul la finanțare și capacitatea de participare în proiecte europene de anvergură.

În intervenția susținută în cadrul reuniunii, România a subliniat necesitatea menținerii componentei „Widening” ca principiu transversal al viitorului Program-cadru, în vederea consolidării participării statelor membre care continuă să fie subreprezentate în distribuția fondurilor europene pentru cercetare și inovare.

„Consolidarea bazei științifice europene nu poate fi realizată în mod real fără o participare echilibrată a tuturor statelor membre. Reducerea disparităților în accesul la finanțare și susținerea capacității de cercetare în statele aflate încă în recuperare reprezintă o condiție pentru competitivitatea europeană pe termen lung. Susținerea componentei de Widening nu înseamnă mai puțină excelență, înseamnă un acces corect și echilibrat la finanțare, pentru că Uniunea Europeană nu poate funcționa cu două viteze. ❗️În final, am ținut să mulțumesc colegilor miniștri care au exprimat mesaje de solidaritate cu 🇷🇴 România în urma acțiunilor iresponsabile ale Federației Ruse”, a declarat președintele ANC, Andrei Alexandru.

Poziția României susține continuarea instrumentelor dedicate creșterii participării statelor din categoria Widening, menținerea evaluării independente și a mecanismelor competitive bazate pe criterii clare și predictibile, precum și dezvoltarea cercetării colaborative de tip bottom-up în cadrul viitorului Program-cadru european.

✔️

❗️România își consolidează prezența în infrastructura europeană EPOS prin participarea a două institute naționale de cercetare

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și INCD GeoEcoMar, institute aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare, sunt partenere în proiectul EPOS-RO, inițiativă care susține integrarea infrastructurilor geofizice din România în spațiul european de cercetare. Cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unei infrastructuri naționale moderne și interoperabile pentru monitorizarea și analiza proceselor geofizice, precum și susținerea activităților asociate gestionării riscurilor naturale.

European Plate Observing System (EPOS) reprezintă infrastructura europeană dedicată științelor Pământului, care conectează date, servicii și tehnologii de cercetare destinate studiului fenomenelor geologice și geofizice. Prin această rețea, comunitățile științifice și instituțiile publice beneficiază de acces integrat la resurse esențiale pentru cercetare, inovare și fundamentarea politicilor privind reziliența și siguranța societății. ✔️ EPOS funcționează pe baza principiilor accesului deschis, interoperabilității și utilizării responsabile a datelor științifice.

Implementarea proiectului EPOS-RO, pe o perioadă de trei ani, va contribui la creșterea capacității de cercetare și inovare în domeniul științelor Pământului, prin integrarea datelor, serviciilor și tehnologiilor avansate de cercetare, precum și la consolidarea conectării 🇷🇴 României la marile infrastructuri europene dedicate acestui domeniu. Participarea celor două institute susține conectarea cercetării românești la infrastructurile europene dedicate științelor Pământului și dezvoltarea colaborărilor științifice în domeniul geofizicii și al monitorizării proceselor naturale.

✔️