Arhivele Nationale ale Romaniei

15/10/2026

În perioada 12-14 octombrie, în cadrul celei de-a ###IX-a ediții a Zilelor Academice Clujene, organizate cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române, a avut loc conferința internațională „Majorități, minorități și instituții în serviciul comunității și națiunii. Perspective istorice și realități contemporane”. Arhivele Naționale ale României au fost reprezentate la eveniment de directorul instituției, dr. Cristian Anița, alături de colegi din cadrul Serviciilor Județene Alba, Bihor, Brașov, Mureș, Iași, Timiș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș și Cluj.

La deschiderea oficială a conferinței, prima manifestare științifică din programul Zilelor Academice Clujene 2026, care se desfășoară pe parcursul lunilor octombrie și noiembrie, au adresat mesaje acad. Doru Pamfil, președintele Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, și dr. Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României.

În Sala de lectură a Bibliotecii Academiei s-a desfășurat panelul „Arhivele în serviciul comunității și al națiunii: între misiune, viziune, strategie și provocări contemporane”, organizat de Klara Guseth și Attila Varga. În deschiderea secțiunii, au luat cuvântul dr. Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, și prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Intervențiile lor au evidențiat importanța colaborării dintre Arhivele Naționale, mediul academic și celelalte instituții și organizații creatoare sau deținătoare de documente. Dezbaterile au fost moderate de dr. Ioan Drăgan și prof. dr. Liviu Boar și au cuprins următoarele prelegeri:
• „Învățămintele eșecului. Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021” – dr. Ioan Drăgan, fost director al Arhivelor Naționale în perioada 2012-2018;
• „Universitarul și arhivele: file dintr-o istorie personală” – prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai;
• „Noi legi ale arhivelor: Olanda și Norvegia” – dr. Florin Bogdan Popovici, șeful Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale;
• „În dialog cu foști directori ai Arhivelor Naționale. O încercare de recuperare a memoriei instituționale prin interviuri de istorie orală” – dr. Klara Guseth, șefa Serviciului Județean Maramureș al Arhivelor Naționale.

14/10/2026

Astăzi, lumea creștină ortodoxă o sărbătorește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. La Iași, ca în fiecare an, se află în plină desfășurare pelerinajul credincioșilor veniți din toate colțurile țării la moaștele sfintei, care se află la Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Racla cu Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost adusă la Iași în timpul domniei lui Vasile Lupu, așa cm se precizează în diferite cronici și documente medievale, și depusă în Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a domnitorului moldovean.

În Cazania lui Varlaam, publicată în anul 1643, se găsește o gravură care înfățișează călătoria raclei cu moaștele Sfintei Paraschiva prin Balcani până la sosirea în biserica din Iași.

La Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale, în Colecția „Gheorghe Ghibănescu”, se păstrează o culegere de publicații, care conține „Istoria aducerii moaștelor Sf. Cuvioase Paraschiva la Iași de către domnul Vasile Lupu”, compusă din două părți.

Prima parte este un elogiu al voievodului Vasile Lupu: „Prealuminatului și dirept credinciosului și pre H(risto)s iubitorului domnului Io Vasilie voivodului, cu mila lui D(u)m(ne)dzău domnului și biruitoriului Țării Moldovei, domnului și ctitorului nostru făcătoriu de bine bl(ago)s(l)oveniia și spăseniia de la D(u)mn(e)dzău întru mulți ani sănătatea”.

Partea a doua este „Cuvânt de laudă la aducerea sfintelor moștii a Sfintei și Slăvitei Maicei noastre Prep(o)d(o)bnei Paraschivei, ce le-au adus prealuminatul și preavoslavnicul domn Io Vasilie Voievodul, cu darul lui D(u)m(ne)dzău domnul Țării Moldovei di în Țarigrad în scaunul măriei sale în mănăstirea sa, ci iaste hramul Treis(fe)titeli în Iași. Cântarea lui David în 24 de psalmi”.

Între cele două documente, se află binecunoscuta gravură a Sfintei Paraschiva din Cazania lui Varlaam.

Tipăriturile sunt legate între coperte din carton marmorat de culoare verde și cotor de vinilin de culoare maro deschis pe care este inscripționat cu litere aurii: „Sânta Paraschiva, Iași, 1646”.

13/10/2026

Bacăul a găzduit, în perioada 8-9 octombrie, cea de-a XLIV-a ediție a Simpozionului Național „Vasile Pârvan”, manifestare științifică de tradiție, care a reunit peste 80 de specialiști din România și Republica Moldova, din domeniile istoriei, arheologiei, arhivisticii, muzeografiei și etnografiei.

Ediția din acest an a avut o semnificație aparte, marcând un secol de la publicarea lucrării „Getica. O protoistorie a Daciei”, prin care Vasile Pârvan a contribuit decisiv la dezvoltarea arheologiei românești și la cunoașterea civilizației geto-dacice.

Arhivele Naționale ale României au fost reprezentate de domnul director, dr. Cristian Anița, alături de colegi de la serviciile județene Bacău, Galați și Iași. Participarea a prilejuit un nou schimb de idei privind rolul instituțiilor de profil în păstrarea și transmiterea memoriei colective.

În cadrul evenimentului, dr. Cristian Anița a evidențiat responsabilitatea arhiviștilor față de societate și față de generațiile viitoare:
„În funcție de document, de arhivă, noi modelăm viitorul. Este principala noastră preocupare și mereu mă întreb dacă facem ce trebuie, dacă suntem ce trebuie, dacă avem pregătirea necesară, dacă societatea e conștientă de faptul că noi modelăm memoria viitorului prin ceea ce păstrăm și oferim spre cercetare. Mă bucură faptul că prin astfel de evenimente noi reușim să transmitem societății gândurile și preocupările noastre.”

Simpozionul a reconfirmat importanța dialogului interdisciplinar și a colaborării dintre arhive, muzee și instituțiile academice pentru o mai bună cunoaștere și valorificare a patrimoniului istoric și cultural.

12/10/2026

Odată cu noul an școlar, reluăm atelierele interactive dedicate elevilor, invitându-i să exploreze istoria dincolo de paginile manualelor, prin activități practice și experiențe care transformă învățarea într-o aventură.

Primele două clase de a IV-a ne-au trecut pragul pentru o incursiune în lumea scrierilor de odinioară, în cadrul atelierului „Micii grămătici ai Cancelariei Domnești”. Elevii au făcut cunoștință cu paleografia chirilică și au învățat să realizeze un document autentificat cu propriul sigiliu.

Întâlnirile au început cu un tur al spațiului muzeal, ghidat de Elena Mușat, colega noastră de la Serviciul Documentare, Publicații și Cercetare Științifică. Vizita le-a oferit copiilor prilejul de a descoperi expoziția „Din patrimoniul Arhivelor Naționale”.

Sub îndrumarea Codruței Mihailovici, arhivist paleograf în cadrul Serviciului Arhive Medievale, Fonduri Personale și Colecții, participanții și-au transcris numele cu caractere chirilice și au aflat cm erau validate actele în trecut, înțelegând rolul sigiliului în confirmarea autenticității acestora.

La activitate au luat parte elevii clasei a IV-a de la Școala Gimnazială nr. 92, însoțiți de doamna învățătoare Paraschiva Vasile, și cei ai clasei a IV-a de la Școala Gimnazială nr. 117, alături de doamna învățătoare Niculina Alexandrescu.

La final, un quiz cu întrebări despre documentele întâlnite pe parcursul vizitei le-a pus la încercare atenția și spiritul de observație, răspunsurile aflându-se chiar în spațiul expozițional.

Ne bucurăm să începem anul școlar în compania unor copii curioși și entuziaști și îi invităm și pe alți elevi să ni se alăture în această călătorie prin timp.

09/10/2026

9 octombrie – Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

La 9 octombrie, România marchează Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/2004, ca moment de reculegere și de reafirmare a responsabilității de a cunoaște și transmite generațiilor viitoare adevărul despre una dintre cele mai tragice perioade ale secolului al XX-lea.

Data amintește de începutul deportării evreilor în Transnistria, la 9 octombrie 1941, în timpul regimului Antonescu. Între 1940 și 1944, evreii și romii au fost supuși unor politici de discriminare, persecuție, deportare și exterminare. Zeci de mii de oameni și-au pierdut viața, iar comunități întregi au fost devastate de aceste acțiuni.

Arhivele Naționale ale României păstrează mărturii ale acestei perioade – acte administrative, corespondență, liste, registre, fotografii – care contribuie la înțelegerea mecanismelor persecuției și la recuperarea memoriei celor care au avut de suferit.

Persecuția s-a manifestat și în plan cultural, prin interzicerea activității publice a numeroși scriitori evrei și retragerea operelor lor din librării și biblioteci. În anii războiului, autoritățile au întocmit liste cu autori evrei ale căror cărți urmau să fie eliminate din circuitul public, într-o amplă acțiune de cenzură și excludere din viața intelectuală a țării. Printre scriitorii vizați s-au numărat Mihail Sebastian, Camil Baltazar și Tristan Tzara.

Un document păstrat la Serviciul Județean Botoșani al Arhivelor Naționale, în fondul Prefectura Județului Dorohoi, ilustrează modul în care aceste măsuri erau puse în aplicare. La 28 octombrie 1942, Ministerul Propagandei Naționale a transmis prefecturilor adresa nr. 47, însoțită de un comunicat destinat publicului și de listele scriitorilor evrei interziși, împreună cu operele acestora. Adresa dispunea afișarea listelor în librării, edituri și biblioteci. Totodată, comunicatul privind interzicerea comercializării cărților autorilor evrei a fost publicat în presa din țară.

Prin asemenea mărturii, documentele de arhivă contribuie la înțelegerea gravelor consecințe ale antisemitismului asupra societății românești.

08/10/2026

Intrarea triumfală a armatei române în Capitală (8 octombrie 1878)

La 8 octombrie 1878 armata română, victorioasă în războiul ruso-turc care a adus României independența, și-a făcut intrarea triumfală în Capitală.

Momentul de puternică euforie civică a rămas mult timp în memoria bucureștenilor fiind descris în mod detaliat de Constantin Bacalbașa, contemporan evenimentului, în cartea sa, „Bucureștii de altădată”.

Programul acelei zile de duminică a început la ora 8 dimineața cu 21 de lovituri de tun, iar la ora 12 altețele regale ale României, Carol I și Elisabeta, au ajuns în mijlocul trupelor, la Băneasa, unde fuseseră depuse trofeele luate de la inamic.

După oficierea serviciului divin de către mitropolitul primat Calinic Miclescu, Carol I, în fruntea armatei române, a trecut pe sub arcul de triumf ridicat la intrarea pe șoseaua Kiseleff – unde fuseseră amenajate tribune pentru corpul diplomatic, autoritățile înalte și personalitățile vremii – și a intrat în Capitală, fiind întâmpinat de către primarul Bucureștiului, I. Procop Dumitrescu, şi delegaţiunile județelor şi comunelor. Defilarea condusă de Domn a continuat apoi spre Piața Teatrului într-o atmosferă entuziastă, însoțită de muzica regimentelor militare.

Potrivit relatării lui Constantin Bacalbașa, „tunurile luate trofee aveau ghirlante de stejar cu inscripţia bătăliei unde au fost cucerite. Tot orașul era bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara, iluminaţiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoşoaiei a luat numele de calea Victoriei; strada Târgoviștei, calea Rahovei. Podul de pământ, calea Plevnei; strada Craiovei, calea Rahovei; actuală stradă Clemenceau care nu avea nume, strada Corăbiei; strada Germană, strada Smârdan. Arcul de triumf s'a ridicat la rondul al 2-lea de la Şosea. Pe capitel, sub statuia Victoriei, era inscripţia «Apărătorilor Independenţei», apoi dedesubt: «Orașul București». Mai jos de o parte și de alta numele: Griviţa, Opanez, Plevna, Rahova, Arcer-Palanka, Lom-Palanka, Smârdan, Vidin. Dedesubt datele bătăliilor. De o parte şi de alta, între două colonade, literele MM. LL. Regale Domnul şi Doamna și faima cu trâmbița ei.”

Vă invităm să intrați în culisele acestui moment istoric prin răsfoirea virtuală a unor documente referitoare la organizarea sa, păstrate la Serviciul Municipiului București al Arhivelor Naționale, în fondul Serviciul Municipiului București.

Printre documentele selectate se numără atât corespondență referitoare la organizarea unui spectacol la Teatrul Național sau la donațiile unor întreprinzători particulari pentru „brava armată română” în acea zi de sărbătoare (80 de vedre de bere din partea W. H. Oppler, 5000 de pachete de tutun din partea comunității israelite ale templului Coral), cât și invitațiile adresate de Primărie oficialităților, școlilor, delegaților „culorilor” (sectoarelor de astăzi), foștilor staroști „de corporațiuni”, dar și cetățenilor Capitalei de a participa la defilare, mai ales că „orașul București nu a văzut de trei secole o intrare triumfală a oștirilor române.”

Pe platforma descopera.arhivelenationale.ro găsiți inventarele fondului Primăria Municipiului București, accesibil cercetătorilor la sala de studiu a Serviciului Municipiului București al Arhivelor Naționale.

07/10/2026

Stimați utilizatori,

Începând de luni, 12 octombrie 2026, Arhivele Naționale demarează procesul de digitizare a fondului Recensământul populației din 1930 (BU-F-01750), în cadrul unui proiect destinat protejării și valorificării patrimoniului documentar și facilitării accesului la acesta.

Într-o primă etapă, vor fi scanate documentele aferente județelor Durostor, Caliacra, Constanța și Tulcea, urmând ca procesul să avanseze treptat și asupra celorlalte județe.

Având în vedere amploarea fondului și operațiunile necesare pentru pregătirea și scanarea documentelor, pe parcursul procesului pot apărea întârzieri punctuale în punerea la dispoziție a unor unități arhivistice, cu precădere în cazul solicitărilor care privesc documente din județele aflate, la momentul solicitării, în proces de digitizare.

Vom face tot posibilul pentru ca impactul asupra activității de cercetare să fie cât mai redus și pentru a găsi, de la caz la caz, cele mai eficiente soluții pentru solicitările dumneavoastră.

Imaginile digitale rezultate în urma acestui proces vor fi puse la dispoziția utilizatorilor, modalitatea și etapele de acces urmând să fie comunicate pe măsura avansării proiectului.

Vă mulțumim pentru înțelegere și răbdare. Vă vom ține la curent cu evoluția procesului de digitizare și cu informațiile privind accesul la imaginile digitale.

05/10/2026

📷 Memorii pe sticlă – România interbelică în imagini

Arhivele Naționale ale României vă invită să descoperiți memoriipesticla.ro, platforma digitală dedicată colecției de clișee fotografice pe sticlă aflate în patrimoniul instituției.

Proiectul aduce în atenția publicului o parte importantă a colecției de Documente Fotografice – Clișee pe Sticlă, păstrând imagini care surprind România interbelică în numeroase ipostaze: evenimente politice, vizite oficiale, competiții sportive, personalități, dar și scene din viața urbană și rurală.

În prezent, platforma oferă acces la 2.024 de fotografii, iar conținutul este actualizat permanent. Imaginile, provenite în principal din fondul fotografic al agenției RADOR, sunt însoțite de informații rezultate în urma cercetării și documentării, oferind noi posibilități de explorare și utilizare a patrimoniului fotografic.

Digitizarea este cu atât mai importantă cu cât clișeele pe sticlă, deși oferă imagini de o remarcabilă claritate, sunt suporturi fragile, afectate în timp de fisuri, zgârieturi sau degradarea emulsiei fotografice. Accesul la reproducerile digitale permite cercetarea și valorificarea acestor imagini, reducând totodată necesitatea manipulării originalelor.

Colecția ne oferă astfel o perspectivă vizuală asupra unei perioade esențiale din istoria României – anii 1920–1940, surprinși prin obiectivul fotografilor de presă, de la marile evenimente ale epocii până la aspecte ale vieții cotidiene.

🔎 Pe site-ul memoriipesticla.ro redescoperiți, prin intermediul imaginilor, chipuri, locuri și momente ale României interbelice.

Proiectul „Memorii pe sticlă. Digitizarea colecției de clișee fotografice pe sticlă deținute de Arhivele Naționale ale României” este inițiat de ENISAL COMPUTERS SRL și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în sesiunea I/2026.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Patriage – Asociația pentru Patrimoniu Cultural, Universitatea din București, Muzeul Municipiului București și Institutul Național al Patrimoniului.

04/10/2026

Istoria Palatului Cotroceni poate fi descoperită și prin documentele păstrate în Arhivele Naționale ale României.

În cadrul emisiunii „Ora Regelui”, difuzată de TVR, colega noastră, dr. Mirela Daniela Tîrnă, contribuie la reconstituirea unor momente și aspecte importante din trecutul Palatului Cotroceni, valorificând surse din fondul Casa Regală.

Vă invităm să urmăriți materialul pentru a descoperi povești, personalități și momente care au contribuit la destinul edificiului.

Ediția emisiunii , difuzată sâmbătă, 3 octombrie, la ...

03/10/2026

La Muzeul Olteniei Craiova – Secția de Istorie-Arheologie a avut loc vernisajul expoziției „Pe urmele lui Brâncuși! Minte – mâini – materie și mult curaj!”, dedicată anilor de formare ai lui Constantin Brâncuși și mediului cultural și educațional al Craiovei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Arhivele Naționale ale României, prin Serviciul Județean Dolj, participă cu registre școlare, diplome, fotografii și lucrări ale elevilor Școlii de Arte și Meserii din Craiova, alături de obiecte care surprind epoca în care tânărul Brâncuși își începea drumul artistic.

În cadrul vernisajului, dr. Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, a vorbit despre informațiile păstrate în arhivele din Gorj, Dolj și București, care documentează diferite momente din devenirea artistului.

Un moment important l-a reprezentat perioada studiilor la Școala Națională de Belle-Arte din București. În 1901, Brâncuși a câștigat concursul de anatomie, fapt care ar fi putut contribui la colaborarea sa cu medicul și profesorul Dimitrie Gerota și la realizarea celebrului Ecorșeu.

Expoziția poate fi vizitată până la 10 noiembrie 2026, la Muzeul Olteniei Craiova – Secția de Istorie-Arheologie.