Arhivele Militare Naționale Române

În perioada 26 – 27 martie 2026, în cadrul Centrului Universitar Pitești - POLITEHNICA București se desfășoară PoliFEST.

La ediția din acest an, Depozitul central de arhivă ,,General Grigore Constandache” din Pitești participă în premieră, cu un stand expozițional ce prezintă o parte din rezultatele editoriale ale activității științifice.

PoliFEST reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente anuale ale Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.

Prin acest format, organizatorii facilitează legătura dintre mediul universitar, autoritățile locale, agenții economici și tânăra generație.

Vernisajul expoziției foto
Casa regală și Armata română – imagini de epocă

În data de 19.02.2026, la Muzeul Județean Argeș a avut loc vernisajul expoziției foto Casa regală și Armata română – imagini de epocă, eveniment organizat în colaborare cu Depozitul Central de Arhivă ˮGeneral Grigore Constandacheˮ.
Manifestarea a debutat cu alocuțiunile susținute de: dl. Cornel Popescu – managerul Muzeului Județean Argeș, dl. Florin – Gerard Călin – managerul interimar al Bibliotecii județene ˮDinicu Golescuˮ Pitești și dl. Victor – Răzvan Martin – reprezentantul Depozitul Central de Arhivă ˮGeneral Grigore Constandacheˮ.
Vorbitorii au subliniat importanța temei expoziției și rolul acesteia în valorificarea memoriei istorice. Totodată, a fost evidențiat faptul că proiectul este un rezultat al protocolului de colaborare dintre Muzeul Județean Argeș și Depozitul Central de Arhivă ˮGeneral Grigore Costandacheˮ.
Fotografiile provin din fototeca Arhivelor militare naționale române, oferind publicului repere vizuale autentice despre prezența suveranilor României în rândurile armatei, în calitate de ˮCap al oștiriiˮ.

12 NOIEMBRIE
ZIUA STATULUI MAJOR AL APĂRĂRII

La 12/24 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, a fost creat Corpul de Stat Major General al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. Corpul de Stat Major General urma să fie compus din „ofițeri de toate gradele, până la gradul de colonel inclusiv, luați din ambele oștiri, și numai acei care vor fi posedând cunoștințe speciale militare dobândite prin studii sistematice. În perspectiva unificării armatelor celor două principate, Corpul de Stat Major General era menit să devină o structuri militare unică de conducere și organizare pe întreaga armată. Atribuțiile sale (evidențiind ordinea priorităților din acea etapă) vizau: întocmirea normelor privind „tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statice, precum ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărții cadastrale a Principatelor Unite, tot ce privește la operațiile tactice și strategice, [...] toate lucrările relative la construirea și întreținerea prin reparație a zidirilor militare sau publice în general [...], păstrarea depozitelor de arme și alte muniții militare și aprovizionarea lor”.
Corpul de Stat Major General a fost premergătorul Statului Major al Apărării, structura superioară de concepție și comandă a Armatei României. Statul Major al Apărării a avut și are, prin atribuții legal consemnate, un rol esențial în pregătirea armatei și a națiunii române pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului român. De-a lungul timpului, această instituție-etalon a Armatei României a acționat în împrejurări dramatic generate de participarea României la conflicte militare de nivel regional sau mondial (Războiul de Independență, Al Doilea Război Balcanic, Primul și Al Doilea Război Mondial). Statul Major al Apărării (care a activat și sub denumirile de Marele Stat Major și Statul Major General) a reprezentat factorul generator al schimbărilor profunde pe care le-a parcurs organismul militar românesc de la crearea statului modern român până în zilele noastre.
În prezent, Statul Major al Apărării acționează cu consecvență pentru transformarea Armatei României într-o structură militară modernă, bine instruită și echipată, capabilă să-și îndeplinească atribuțiile, atât în vederea asigurării apărării teritoriului național, cât și în cadrul NATO.

25 OCTOMBRIE ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI

Ziua Armatei României constituie un prilej de rememorare a faptelor de eroism săvârşite de militarii români în luptele purtate pentru libertatea şi independenţa patriei, pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului român.
Cu gândul la misiunile prezente şi cele viitoare, cei aflaţi la datorie sub faldurile drapelului tricolor, acasă sau în locuri depărtate, rememorează, în această zi de sărbătoare, faptele de arme ale înaintaşilor la Posada, Rovine, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Plevna, Smârdan, sau Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz. Totodată, Ziua Armatei României – 25 octombrie – evocă și eroicele jertfe de sânge prin care s-au reîntregit hotarele de apus ale României în cursul celui de Al Doilea Război Mondial.
În urmă cu 80 de ani, după lupte grele purtate în cadrul unei operaţii de amploare, trupele Armatei a 4-a române eliberau, la graniţa de nord-vest a ţării, ultima localitate de pe teritoriul naţional rămasă sub ocupaţia ungaro-germană. Victoria a fost marcată în acea zi istorică prin arborarea drapelului românesc deasupra primăriei oraşului Carei de către ostaşii Regimentelor 34 şi 40 infanterie din Divizia 9 infanterie „Mărăşeşti”, din cadrul Corpului 6 armată, care au fost participanţi direcţi la confruntările acerbe din zona de operaţii.
Acţiunile militare desfăşurate în luna octombrie 1944 pentru eliberarea părţii de nord a Transilvaniei, cunoscute sub numele de Operaţia Cluj, s-au înscris în cadrul Operaţiei strategice Debreţin, a cărei concepţie generală prevedea executarea a două lovituri convergente: una principală pe direcţia Arad-Debreţin şi alta ajutătoare pe direcţia Cluj-Debreţin.
În cadrul acestei operaţii, misiunea Armatei 4 române era de a trece la ofensivă pe direcţia generală: Luduş, Bonţida, Jibou, Carei, pentru a nimici forţele principale ale Armatei 2 Ungare şi a depăşi, la sfârşitul operaţiei, frontiera româno-ungară. S-a hotărât purtarea loviturii principale cu Corpul 6 Armată în flancul stâng (diviziile 7, 9 şi 21 infanterie) şi o altă lovitură la flancul drept cu Corpul de munte (diviziile 3, 6 infanterieşi 1 munte) având între ele o grupare de legătură (Corpul 2 armată cu diviziile 20 infanterie, 8 cavalerie), Divizia 11 infanterie fiind păstrată în rezervă. Ofensiva s-a desfăşurat în trei etape.
Într-o primă etapă (9-11 octombrie) dispunând de 9 divizii, Armata a 4-a a declanşat ofensiva la 9 octombrie pe un front de 70 km, rupând succesiv aliniamentele de apărare ale inamicului de la linia de contact (între Târgu-Mureş şi est Turda) şi până în faţa înălţimilor imediat vest de Someşul Mic. La 11 octombrie a fost eliberat cel mai mare oraş din Transilvania – Clujul – de către diviziile 18 infanterie şi 2 munte, care au învăluit oraşul pe la nord-est şi, respectiv, pe la vest şi de forţe sovietice din Corpul 104, care a acţionat frontal.
În cea de-a doua etapă (14 – 20 octombrie), trupele Armatei a 4-a au executat o urmărire viguroasă a inamicului prin “Poarta Someşului”, au zdrobit rezistenţele opuse de ariergărzile acestuia, au rupt aliniamentele de apărare organizate pe culmile muntoase Lăpuş, Mezeş, Făget şi au ajuns la vest de Munţii Apuseni în Câmpia Tisei. Tot în această etapă, Divizia 2 munte a înaintat pe direcţia Huedin, Ciucea, Aleşd pe valea Crişului Repede, la 18 octombrie trecând frontiera româno-maghiară.
În cursul celei de a treia etape a operaţiei (21-25 octombrie), a fost realizată eliberarea completă a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthystă.
Ofensiva a fost reluată în dimineaţa de 22 octombrie cu Corpul 6 armată pe direcţia Sărmăşag, Carei şi Corpul 2 Armată pe direcţia Belting, Bighiş.Pentru eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, a hotărât să execute lovitura principală cu o grupare de forţe de 4 divizii, constituită la aripa stângă pentru eliberarea oraşului Carei, executând totodată o manevră de învăluire agrupării inamicului din oraşul Satu Mare.
Corpul 6 armată, având în compunere diviziile 9, 18, şi 21 infanterie, întărit cu gruparea blindată a Armatei a 4-a, trebuia să elibereze oraşul Carei. Pe baza misiunii primite, comandantul Corpului 6 armată a decis să atace frontal cu o grupare de forţe compusă din 3-4 batalioane, iar cu majoritatea forţelor să execute o manevră de învăluire pe la est cu Diviziile 21 şi 9 infanterie şi pe la vest cu Diviziile 18 şi 23 infanterie. După un şir de atacuri executate pe căile apropiate spre oraş, în cursul nopţii de 24/25 octombrie 1944, trupele române au luat cu asalt oraşul Carei, reuşind să zdrobească rezistenţa forţelor germano-maghiare.
În momentul pătrunderii unităţilor Diviziei 9 infanterie în oraş, un număr mare de tineri s-au înrolat voluntar în cadrul acestora, informându-i şi călăuzindu-i pe militarii români spre locurile unde se aflau ascunse trupele inamice, unde erau depozitele lor de armament şi muniţie, uşurând astfel acţiunea de eliberare a oraşului.
În Ordinul de Zi din 25 octombrie 1944, comandantului Diviziei 9 infanterie, generalul Costin Ionaşcu, se adresa militarilor din subordine care, prin lupte îndârjite, eliberaseră ultimele brazde ale teritoriului Transilvaniei aflat sub ocupaţie străină:
„Bravi ostaşi ai Diviziei 9 infanterie!
Înainte de a vă spune cuvântul meu de profundă mulţumire, de recunoştinţă pentru măreţele voastre fapte de arme, să ne reculegem gândurile şi cu sufletele strânse de durere, dar pline de mândrie, să îngenuchiem la mormintele camarazilor noştri căzuţi în lupta grea şi sfântă, presărând cu trupurile lor plaiurile şi munţii Ardealului, stropind pământul cu nobilul lor sânge.
Un gând de recunoştinţă şi pentrucei de acasă, care sunt văduviţi de cei căzuţi. Căzuţi în lupta grea şi sfântă pentru dezrobirea şi fiinţa neamului, voi aţi trecut în legendă. Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, infanterişti, artilerişti şi călăreţi, v-aţi înfrăţit în luptă. Voi nu v-aţi speriat de numeroasele jertfe, începând de la Dealul Sângiorgiului […] de la Chilioara, de la Bogdan-Corundşi, în sfârşit, de la Careii Mari.
Aţi fugărit şi urmărit pe inamic cu o voinţă de fier.
Marşurile de peste dealuri, pe drumuri desfundate, de la Vaşkapu către Borşa şi maideparte, precum şi acelea de la Hodod până la Careii Mari, prin câmpuri de mine care pândesc la fiecare pas, vor rămâne exemple de ce poate realiza avântul de care sunteţi cuprinşi.
Fiecare nume înseamnă un şir întreg de jertfe, un şir de eroi. Marşuri lungi şi atacuri date ziua şi noaptea, cu toate privaţiunile, prin noroi şi ploaie, au răsturnat frontiera de la Cojocna, unde populaţia românească v-a ieşit înainte cu flori, roade, dar şi cu lacrimi de durere adunată şi cu lacrimi de bucurie. A fost o răsplată pentru toţi, pentru voi, dezrobitorii! […]
Ţara întreagă laudă faptele voastre. Vă mulţumesc, bravii mei ostaşi, pentru jertfele voastre măreţe pe care le-am urmărit şi le cunosc, stând în rândurile voastre.
Dat în Careii Mari, astăzi, 25 octombrie 1944.”
*
Nedând inamicului zdrobit nicio clipă de răgaz, trupele române au continuat ofensiva şi în dimineaţa zilei de 25 octombrie 1944 au ajuns la frontiera româno-maghiară în zona satului Urziceni. În documentele operative se arată că mulţi ostaşi români, cu lacrimi în ochi s-au aplecat şi sărutat frontiera ţării, după care au pornit mai departe pe teritoriul Ungariei, urmărind fără încetare inamicul care se retrăgea.
În timp ce se duceau luptele pentru eliberarea oraşului Carei, trupele de la aripa dreaptă a Armatei a 4-a manevrau pe la sud-vest rezistenţele inamicului din zona oraşului Satu Mare. Dezvoltând apoi ofensiva, ele au depăşit în dimineaţa de 25 octombrie 1944 frontiera româno-maghiară.
În 17 zile de luptă înverşunată împotriva unui inamic puternic şi superior în mijloace tehnice, ostaşii Armatei a 4-a, însufleţiţi de cel mai înalt patriotism, au străbătut prin lupte neîntrerupte peste 200 de km, de pe malurile Mureşului până la Carei şi Satu Mare.
La 25 octombrie 1944, prin jertfa militarilor români, Transilvania era eliberată, iar efectele odiosului Diktat de la Viena din 30 august 1940 erau înlăturate.
Prin Ordinul de Zi dat cu acest prilej, comandantul Armatei a 4-a române, generalul Gheorghe Avramescu, aducea un elogiu emoționant ostașilor care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea nord-vestuluiTransilvaniei:
„La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului, rupt prin Dictatul de la Viena, aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda dreptăţii poporului nostru. Tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care vroia să ajungă la Carpaţi.[…] Zdrobit de focul năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre asalturi, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump […], eliberând astfel ultima palmă din pământul sfânt al patriei.
Pe cei care au căzut la datorie îi vor preamări urmaşii şi numele lor va fi înscris în Cartea de Aur a poporului român.
Luând pildă la cei care au pus Patria mai presus decât viaţa, continuăm lupta.”

Astăzi, 15 octombrie, am avut deosebita plăcere de a primi vizita unei delegații a 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜ă din cadrul 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐅𝐨𝐫ț𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐀𝐫𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚𝐧𝐢𝐚, activitatea desfășurându-se în cadrul vizitei delegației la Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară. Delegația a fost însoțită de directorul adjunct al ISPAIM, într-un schimb de experiență menit să întărească relațiile de colaborare și bune practici între instituțiile noastre.
În cadrul vizitei, delegația albaneză a vizitat departamentul ce are în compunere sala de studiu, fototeca, spațiile de depozitare ale unităților arhivistice, fiindu-le prezentat modul de valorificare a patrimoniului arhivistic.
Discutiile au fost constructive, pline de idei valoroase, iar această întâlnire marchează un pas important pentru dezvoltarea unor parteneriate durabile și eficiente, fiind analizate posibile direcții de cooperare în domeniul arhivistic și de istorie militară.
Le mulțumim partenerilor noștri albanezi pentru deschidere și interes, și sperăm ca acest dialog să continue și să aducă beneficii în domeniile noastre de activitate.

Recrutare personal!

Arhivele militare naționale române organizează selecție pentru încadrarea unui post vacant de soldat/gradat profesionist (șofer).
▪️ Cererile de înscriere se depun până la data de 05.09.2025, de luni până vineri, în intervalul orar 𝟎𝟗.𝟎𝟎-𝟏𝟒.𝟎𝟎 la sediul unității, strada Drumul Taberei, nr. 7H, Sector 6, București.

▪️ Criteriile minime pe care candidații trebuie să le îndeplinească sunt:
1. să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în România;
2. să aibă vârsta cuprinsă între 18-45 de ani;
3. să fie absolvent al cel puțin primilor doi ani de studii din învățământul secundar superior (minim 10 clase);
4. sa dețină permis de conducere auto categoria B si C;
5. să nu fie înscris în cazierul judiciar;
6. să fie apt din punct de vedere medical pentru susținerea probelor de selecție;
7. să fie de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Probe eliminatorii:
1. Să fie declarat „Apt” la examinarea medicală care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale;
2. Probe psihologice:
• test de aptitudini care evaluează randamentul intelectual;
• chestionar de personalitate pentru evaluarea posibilităţilor de adaptare la condiţiile specifice mediului militar;
3. Probe fizice (testarea capacităţii motrice):
• parcurgerea unui traseu utilitar-aplicativ, care conţine 10 elemente pe un circuit de 90 m lungime şi care evaluează nivelul de dezvoltare a deprinderilor motrice de bază (viteza, îndemânarea, rezistenţa şi forţa), gradul de manifestare a calităţilor motrice combinate, dar şi existenţa unor calităţi psihice, cm sunt tenacitatea şi curajul;
• probă de rezistenţă pe distanţa de 2000 metri.
4. Interviu de evaluare finală:
• interviu (verificarea capacităţii de exprimare şi exprimarea motivaţiei pentru alegerea carierei militare).

Pentru informații și detalii suplimentare ne puteți contacta la numărul de telefon 0213185367, interior 1022 320 sau interior 1022 171.

Simpozion științific la Pitești

În ciclul manifestărilor organizate cu ocazia Zilei Arhivelor Militare, aniversării a 105 ani de la înființarea Depozitului central de arhivă, în data de 24.07.2025 s-a desfășurat în aula Centrului Universitar Pitești lucrările simpozionului știintific, „Armata Română pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. 80 de ani de la încheierea ostilităților”. La fel ca în anii precedenți, evenimentul, devenit un reper pe agenda sesiunilor de profil, a suscitat interesul mediului academic și instituțiilor de cultură.
Manifestarea de anul acesta s-a bucurat de prezența unui numeros grup de istorici din Republica Moldova. Directorul Arhivelor militare naționale române, colonel dr. Liviu CORCIU a subliniat că evenimentul de anul acesta este primul simpozion internațional, iar colaborarea din anii precedenți cu Agenția de Știință și Istorie Militară din Republica Moldova s-a materializat anul acesta, prin organizarea acestui eveniment, la care participă cercetătorii din cadrul Agenției, precum și de la Universitatea de Stat din Chișinău.
În cadrul activității au fost prezentate ultimele lucrări apărute sub egida Depozitului central de arhivă, și anume:
- Volumul 3 al „Monografiei Depozitului central de arhivă”,
- Volumele 9 și 10 din „Casa Regală în cronicile neoficiale ale Monitorului Oficial”,
- Volumul sesiunii, „Armata Română pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. 80 de ani de la încheierea ostilităților”.
În holul Centrului Universitar Pitești Editura „Prospexi” Dorohoi și Editura Militară și-au expus, în cadrul standurilor de profil, noutățile editoriale.
Impresiile participanților au fost consemnate în Cartea de Aur a unității.

𝐀𝐋𝐄𝐆𝐄 𝐂𝐀𝐑𝐈𝐄𝐑𝐀 𝐌𝐈𝐋𝐈𝐓𝐀𝐑𝐀̆!

Arhivele militare naționale române organizează selecție pentru încadrarea unui post vacant de soldat/gradat profesionist (șofer).

▪️ Cererile de înscriere se depun până la data de 𝟏𝟖.𝟎𝟕.𝟐𝟎𝟐𝟓, de luni până vineri, în intervalul orar 𝟎𝟗.𝟎𝟎-𝟏𝟒.𝟎𝟎 la sediul unității, strada Drumul Taberei, nr. 7H, Sector 6, București.

▪️ Criteriile minime pe care candidații trebuie să le îndeplinească sunt:
1. să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în România;
2. să aibă vârsta cuprinsă între 18-45 de ani;
3. să fie absolvent al cel puțin primilor doi ani de studii din învățământul secundar superior (minim 10 clase);
4. sa dețină permis de conducere auto categoria B si C;
5. să nu fie înscris în cazierul judiciar;
6. să fie apt din punct de vedere medical pentru susținerea probelor de selecție;
7. să fie de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Probe eliminatorii:
1. Să fie declarat „Apt” la examinarea medicală care are loc în unități sanitare ale Ministerului Apărării Naționale;
2. Probe psihologice:
• test de aptitudini care evaluează randamentul intelectual;
• chestionar de personalitate pentru evaluarea posibilităţilor de adaptare la condiţiile specifice mediului militar;
3. Probe fizice (testarea capacităţii motrice):
• parcurgerea unui traseu utilitar-aplicativ, care conţine 10 elemente pe un circuit de 90 m lungime şi care evaluează nivelul de dezvoltare a deprinderilor motrice de bază (viteza, îndemânarea, rezistenţa şi forţa), gradul de manifestare a calităţilor motrice combinate, dar şi existenţa unor calităţi psihice, cm sunt tenacitatea şi curajul;
• probă de rezistenţă pe distanţa de 2000 metri.
4. Interviu de evaluare finală:
• interviu (verificarea capacităţii de exprimare şi exprimarea motivaţiei pentru alegerea carierei militare).

Pentru informații și detalii suplimentare ne puteți contacta la numărul de telefon 0213185367, interior 1022 171 sau interior 1022 320.

În data de 30.05.2025, în cadrul Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Constandache” Pitești, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii unității, între colonel inginer Marius-Marian Olteanu și colonel Cătălin Nichita. Evenimentul, marcat de o încărcătură emoțională deosebită, a fost prilejuit de trecerea în rezervă a colonelului inginer Marius-Marian Olteanu, după o carieră în serviciul militar activ de 36 de ani. Absolvent al Facultății de Electronică și Electrotehnică Militară din cadrul Academiei Tehnice Militare București, Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Istorie, Arhivistică și Muzeologie din cadrul Universității Pitești, al unui master în domeniu Istorie și a numeroase cursuri de formare, a activat cea mai mare parte a carierei în cadrul Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Constandache” Pitești, unde a reprezentat un model de implicare și eleganță în abordarea relațiilor profesionale.
Cu dedicare, devotament și dăruire, colonelul inginer Marius-Marian Olteanu a constituit un vector de imagine pentru arhivele militare, personalitatea și experiența sa contribuind la promovarea și prestigiul instituției căreia i-a dedicat aproape întreaga carieră. În perioada scurtă, dar densă, în care s-a aflat în fruntea Depozitului, realizările sale în actul de management sunt remarcabile. Stau mărturie în acest sens renovările și modernizările exterioare și interioare suferite de pavilioanele de arhivă, dar și eficientizarea spațiului dedicat depozitării dosarelor și implementarea unui nou concept de evidență a unităților arhivistice pe bază de coduri QR. În ceea ce privește activitatea de valorificare științifică a patrimoniului arhivistic, realizările colonelului inginer Marius-Marian Olteanu sunt concretizate prin participarea la sesiuni interne și internaționale și publicarea a numeroase studii și articole în calitate de autor și coautor, dar și în calitate de coordonator. Demn de menționat din această din urmă calitate, sunt volumele Casa Regală a României în „cronicile neoficiale” ale Monitorului Oficial, volumele 3-10 și Monografia Depozitului central de arhivă, volumele 1-3.
Cu vocea sa calmă, dar încărcată de emoția momentului, în discursul de încheiere a activității, colonelul inginer Marius-Marian Olteanu a menționat că perioada petrecută în cadrul și la comanda unității a reprezentat un drum lung, în care a avut nu numai onoarea, dar și cinstea deosebită de a lucra alături de un colectiv remarcabil, sub comanda unor șefi implicați în activitatea instituției, împreună cu care a depășit greutăți, dar a și construit amintiri, și de care se simte profund atașat.
Cu recunoștință pentru anii dedicați în slujba armatei, sincere urări de sănătate, viață frumoasă și bucurii alături de cei dragi!

În ziua de marți, 27 mai 2025, domnul col. dr. Liviu CORCIU, directorul Arhivelor Militare Naționale Române, și o delegație din partea Depozitului central de arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești, condusă de comandantul acestei instituții, col. ing. Marius-Marian OLTEANU, au participat la cea de-a # # -a ediție a Simpozionului anual de istorie și civilizație bancară „Cristian POPIȘTEANU”, cu tema Din elita Băncii Naționale a României-Constantin I. Băicoianu, organizat de către Banca Națională a României în colaborare cu Fundația Culturală „Magazin Istoric”. Lucrările manifestării s-au desfășurat în sala „Mitiță CONSTANTINESCU” a sediului B.N.R. din Capitală, între orele 11.00 și 16.00.
Simpozionul a fost deschis cu alocuțiunea guvernatorului B.N.R., domnul Mugur Constantin ISĂRESCU. Apoi, domnul Cristian PĂUNESCU, consilier al guvernatorului B.N.R., a moderat dezbaterile secțiunii referitoare la personalitatea evocată. Momentul a inclus mesajul înregistrat al domnului Ion BUCHERU, apropiat al familiei Băicoianu, și comunicările prezentate de către prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU (prorectorul Universității din București), dr. Brîndușa COSTACHE (șef serviciu B.N.R.), Nadia MANEA (expert principal B.N.R.) și Cristian CIORNEI. Comunicările au vizat aspecte esențiale privind viața, opera și activitatea marelui economist Constantin BĂICOIANU (1873-1945).
Manifestarea a inclus și un program artistic, susținut de artiștii Andreea NISTOR (violonistă), Antonio PICULEAȚĂ (violonist) și Petru SOLEANU (pianist).
În cadrul secțiunii de decernare a premiilor Fundației Culturale „Magazin istoric” pentru cele mai importante contribuții ale cercetării istorice din anul 2024, au fost distinse 20 de lucrări, printre care și lucrarea colectivă „Monografia Depozitului central de arhivă (1947-1961)”, premiată de către excelența sa domnul Eyyup GŐK. Volumul a fost redactat de către un colectiv de 12 autori din cadrul Depozitului central de arhivă „General Grigore Constandache” din Pitești (Sorin-Axente BOBÎRLĂ, Iulian-Stelian BOȚOGHINĂ, Cosmina-Adela LĂZĂRESCU, Marinel LĂZĂRESCU, Mariana-Daniela MANALOIU, Elena-Simona MARTIN, Victor- Răzvan MARTIN, Roxana NICULOIU, Alin-Marian PÎRVU, Vasile Leontin STOICA, George Daniel UNGUREANU și Elena ZÎRNĂ), prezenți la manifestare, și coordonat de către domnii comandor (r.) Iosif BENCZE și colonel inginer Marius-Marian OLTEANU, cărora le-au fost conferite diplome de merit.