Friedrich-Ebert-Stiftung Romania

Seria sesiunilor de formare dedicate prevenirii și combaterii violenței și hărțuirii în lumea muncii a continuat la Sibiu (29–30 mai) și Iași (5–6 iunie).

România a ratificat, în anul 2024, Convenția OIM 190 privind și în lumea muncii. Convenția recunoaște, pentru prima dată în dreptul internațional, dreptul fiecărei persoane la un mediu de muncă lipsit de violență și hărțuire și stabilește obligația de a respecta, promova și realiza acest drept. În prezent, legislația națională este în curs de modificare pentru a transpune prevederile acestei convenții.

pot contribui la identificarea riscurilor din mediul de muncă, inclusiv a celor care nu sunt imediat vizibile, precum microagresiunile, abuzul de putere sau cultura organizațională toxică. Spre deosebire de evaluările realizate exclusiv de angajator sau de experți externi, implicarea reprezentanților lucrătorilor permite o mai bună înțelegere a realităților cotidiene din lumea muncii.

Programul de pregătire a oferit informații utile pentru a sprijini sindicatele să contribuie la crearea unor locuri de muncă fără violență și hărțuire și să își implice membrii în combaterea prejudecăților și a inegalităților.

🙏 Le mulțumim participanților pentru implicarea activă și, de asemenea, le mulțumim formatoarelor: Cristina Casian, de la Blocul Național Sindical, precum și Biancăi Drotleff, Enikő Gall și Iuliei Popa, din cadrul A.L.E.G.

💰România are o problemă cu taxele, dar nu cea pe care o crezi.

În ultimul an, am auzit de la Palatul Victoria că România trece printr-o criză bugetară, iar decidenții au spus că soluția stă mai ales în tăierile efective de cheltuieli. Într-adevăr, veniturile au fost semnificativ mai mici decât cheltuielile, dar asta pentru că România încasează mult mai puțini bani din taxe decât țările vecine, iar capitalul rămâne mai slab taxat decât munca.

Nu e obligatoriu să fie așa. Câteva cifre din „Cum reconstruim bugetul?” noul studiu FES România, scris de Cornel Ban și Cristian Pop arată de ce am ajuns aici și ce poate face statul:

- tăierile din educație, cu efecte negative pe termen lung pentru dezvoltarea țării, ajung la doar 14% din cât pierde România în fiecare an prin necolectarea impozitului pe profit la nivelul altor state din regiune;
- taxele pe proprietate ajung la doar 0,5% din produsul intern brut, de trei ori mai puțin decât în Uniunea Europeană. Chiar și după majorarea impozitului, planul e departe de o taxare reală, în funcție de prețul de piață, pentru care statul nu a făcut pregătirile administrative;
- sistemul fiscal le permite celor cu venituri mari să facă echilibristică între taxe pe muncă și pe capital. Un sistem mai echitabil ar însemna ca România să taxeze venitul global - toți banii câștigați, indiferent de sursa lor. Câștiguri mai mari ar trebui să însemne taxe mai mari.

Austeritatea pentru cei cu venituri mici nu e singura soluție.

Găsești raportul complet la linkul https://romania.fes.de/ro/e/lansarea-studiului-cum-reconstruim-bugetul-trei-scenarii-trei-filozofii-fiscale.html

We are glad to highlight a recent article on the dilemmas facing Romanian social democracy in a time of political fragmentation and growing social tensions.

The article explores the challenges confronting progressive and pro-European forces in Romania and reflects on the future of social democracy in the region.

https://www.ips-journal.eu/topics/democracy-and-society/the-coalition-that-ate-itself-9055/

În 22–23 mai, am organizat, la București, prima sesiune de pregătire pe tema eliminării violenței și hărțuirii din lumea muncii, destinată liderilor și membrilor activi ai organizațiilor sindicale.

și în lumea muncii nu sunt incidente izolate, ci realități care afectează un număr semnificativ de lucrători și lucrătoare, cu impact asupra sănătății, siguranței, demnității și carierei lor profesionale. Ele afectează climatul la locul de muncă și funcționarea organizațiilor.

Ratificarea de către România, în 2024, a Convenției OIM nr. 190 privind violența și hărțuirea în lumea muncii reprezintă un pas important spre construirea unor medii de lucru mai sigure pentru toți. Sperăm ca legislația națională să alinieze cât de curând la prevederile Convenției.

Prin acest program de pregătire, ne propunem:
✔️ să informăm membrii de sindicat despre fenomenul violenței și hărțuirii la locul de muncă;
✔️ să explicăm importanța Convenției OIM nr. 190 și a Recomandării nr. 206, în special pentru femei, lucrători migranți și alte grupuri vulnerabile;
✔️ să încurajăm integrarea noilor standarde în negocierea colectivă și în contractele colective de muncă.

Le mulțumim trainerelor: Cristina Casian (consilier juridic Blocul Național Sindical), Camelia Proca, directoare și fondatoare A.L.E.G. și Iulia Rotărescu, expertă în egalitate de gen - A.L.E.G.

Elke Sabiel a marcat profund primii ani de activitate a Friedrich-Ebert-Stiftung în România, fiind o personalitate foarte apreciată pentru mulți oameni, în special în mediul social-democrat.

Activitatea Friedrich-Ebert-Stiftung în România a fost de la început strâns legată de dialogul democratic, politicile sociale și cooperarea europeană. Oameni precum Elke Sabiel au dat viață acestor valori în contactele cu partenerii, în prieteniile legate și în proiectele desfășurate.

Pentru noi, Elke Sabiel a fost un model de dăruire, căldură umană și responsabilitate politică. O vom păstra în amintire cu recunoștință.

Sincere condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor care au colaborat cu ea.

FES România a găzduit, în data de 13 mai, evenimentul de lansare a studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, semnat de Cornel Ban și Cristian Pop.

📘 Studiul analizează trei posibile scenarii fiscale pentru România, în contextul deficitului excesiv cu care se confruntă țara noastră:

🔹 Primul scenariu presupune continuarea ajustării bugetare prin majorarea taxelor indirecte (TVA, accize), prin înghețări de salarii și pensii și prin tăieri de cheltuieli publice. Acesta este scenariul aplicat prin pachetele de măsuri ale Guvernului Bolojan.
🔹 Al doilea scenariu propune o reformă moderat progresivă, inspirată de modelele din Europa Centrală (Polonia, Cehia și Ungaria).
🔹 Al treilea scenariu prezintă un model fiscal mai ambițios, apropiat de cele din statele nordice și din Slovenia, în care o parte mai mare a poverii fiscale este transferată de pe muncă și consum către capital, proprietate și averi mari.

Le mulțumim tuturor participanților pentru prezență și pentru dialogul interesant.

Studiul poate fi consultat online aici:
https://romania.fes.de/fileadmin/user_upload/pdf-files/Studiu_FES_Cum_reconstruim_bugetul.pdf

FES România a lansat studiul „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale” de Cornel Ban și Cristian Pop.

România se confruntă astăzi cu un paradox fiscal greu de ignorat: deși economia țării a crescut mai repede decât a multor state din Europa Centrală și de Est, veniturile sale bugetare abia ating pragul de 32% din PIB, nivel la care majoritatea vecinilor se aflau acum douăzeci de ani.

Modelul economic bazat pe taxe reduse și consum alimentat de împrumuturi a produs deficite cronice, creșterea accelerată a datoriei publice și o vulnerabilitate ridicată la șocuri externe, arată autorii.

În același timp, România pierde anual miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale și a necolectării TVA și a impozitului pe profit. Astfel, dacă nivelul colectării fiscale ar ajunge la standardele statelor din Europa Centrală, presiunea pe buget ar scădea semnificativ, iar statul ar putea investi mai mult în educație și cercetare.

Pentru a adresa problema deficitului bugetar, autorii au analizat trei scenarii de reformă fiscală:

🔹 SCENARIUL A: este cel urmat de Guvernul Bolojan care a constat în creșterea taxelor indirecte (TVA, accize) și limitarea cheltuielilor publice. Cei mai afectați au fost oamenii cu venituri mici și medii, iar domenii publice esențiale ca educația, cercetarea și protecția socială, au avut de suferit. Guvernul nu a acționat la fel de dur când vine vorba de impozitarea capitalului, a proprietății sau a veniturilor mari. Măsurile au stabilizat temporar finanțele statului, dar cu costuri sociale și economice mari: inflație, stagnare economică și creșterea inegalităților dintre veniturile mici și cele mari.

🔹 SCENARIUL B: este o propunere de reformă moderat-progresivă, inspirată de economiile industriale din Europa Centrală (Polonia, Cehia, Ungaria). Include măsuri precum: consolidarea capacității ANAF, introducerea unui impozit progresiv pe venit, taxarea mai consistentă a capitalului și impozitarea progresivă a proprietății.

🔹 SCENARIUL C: este inspirat de statele nordice și de Slovenia și merge mai departe în direcția unei redistribuiri mai coerente și a unor politici publice mai ambițioase. Acesta propune o progresivitate a impozitării care să vizeze în mai mare măsură capitalul și veniturile financiare mari, inclusiv marile averi, cu scopul de a reduce deficitul spre pragul european de 3% din PIB.

România are nevoie de reforme structurale care să îmbunătățească colectarea fiscală, să reducă diferențele dintre taxarea muncii și a capitalului și să crească încrederea în sistemul fiscal.

Austeritatea nu este inevitabilă. Problemele fiscale actuale sunt rezultatul unor decizii politice care pot fi schimbate dacă există voință pentru un model bazat pe echitate și responsabilitate fiscală.

„Întrebarea nu este doar cm acoperim deficitul, ci cât de departe suntem dispuși să mergem și ce tip de societate și stat vrem”, arată autorii studiului.

Studiul integral se poate citi aici:https://romania.fes.de/fileadmin/user_upload/pdf-files/Studiu_FES_Cum_reconstruim_bugetul.pdf

Profesorul de economie Cornel Ban se va afla la București miercuri, 13 mai 2026, pentru prezentarea studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, realizat împreună cu sociologul Cristian Pop de la UBB Cluj Napoca.

📍 Evenimentul va avea loc miercuri, 13 mai 2026, între orele 17:30 – 19:00, la Hotel Novotel – Sala Paris (Calea Victoriei nr. 37B, București).

💬 Vă invităm să reflectăm împreună asupra unor întrebări care au captat atenția publică din România în ultimul an: au fost măsurile pentru reducerea deficitului bugetar cele mai potrivite? Au fost echitabile din perspectiva distribuției poverii fiscale? Se putea face altfel?

Studiul analizează opțiunile de reformă pentru reducerea deficitului bugetar, luând în considerare o serie de probleme structurale, precum nivelul redus al veniturilor publice, capacitatea limitată de colectare și distribuția inegală a poverii fiscale între muncă și capital.

Sunt propuse trei scenarii distincte: un scenariu al politicilor actuale, bazat predominant pe creșterea taxelor indirecte și tăierea cheltuielilor, nu pe reforme structurale (scenariul A); un scenariu de reformă moderat-progresivă, inspirat din modelele statelor din Europa Centrală (scenariul B); și un al treilea scenariu ambițios, de inspirație nordică, centrat pe echitate fiscală și extinderea progresivității (scenariul C).

📝 Participarea este gratuită și se face prin completarea acestui FORMULAR DE ÎNREGISTRARE: https://forms.gle/WYistHroYFDvkRN19

FES Romania together with the Romanian Diplomatic Institute (Institutul Diplomatic Român) organized a debate on the topic ”Development of the Romanian Defence Industry: Challenges in Pursuing Resilience” on Tuesday, May 5th, in Bucharest.

The event aimed to explore some of the key issues raised in the recently published FES analysis by Claudiu Degeratu, “The Romanian Defence Sector: An Analysis of Industrial Capacity, Fiscal Challenges, and the Potential for European Cooperation”. The analysis is part of a wider FES series Defence industry in Central Eastern Europe. See links in comment.

The topic is highly relevant, given the urgent challenges the Romanian defense industry is faced with. Romania, as part of the European defense ecosystem, is called upon to contribute to the security of NATO’s eastern flank. This contribution also extends to the modernization and adaptation of the national defense industry, with the aim of increasing its operational capacity to supply munitions and to provide maintenance, repair, and overhaul (MRO) services in support of Romania’s national defense.

At the same time, the need to expand the productive capacity of the defense industry represents a significant opportunity for transformation. The study by Claudiu Degeratu highlights the structural vulnerabilities and challenges facing Romania’s defense sector, while also outlining a possible way forward.

We would like to express our gratitude to our guest speakers Claudiu Degeratu, Associate Professor at the Faculty of History, University of Bucharest, (author of the analysis), Sorin Encuțescu, Coordinator, Working Group for the Development of the National Strategy for the Defence Industry, and Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, General Director, ROMARM.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, celebrată anual pe 1 Mai și dedicată recunoașterii contribuției lucrătorilor și drepturilor acestora , Monitorul Social prezintă o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024.
În această perioadă, populația ocupată din România a scăzut cu aproximativ 1 milion de persoane, de la 8,7 milioane în 2008 la 7,7 milioane în 2024.
Totuși, structura pieței muncii s-a schimbat:
• numărul salariaților a crescut (de la 5,2 milioane la 5,8 milioane)
• a scăzut puternic numărul lucrătorilor familiali neremunerați (-72%)
• precum și numărul lucrătorilor pe cont propriu (-31%)
📈 Rata de ocupare a populației 15–64 ani a crescut ușor:
• 62,5% în 2008 → 63,4% în 2024
👩 În cazul femeilor, rata de ocupare rămâne în continuare foarte scăzută:
• 57,8% în 2008 → 58,3% în 2024
🌍 Există însă diferențe mari între județe:
• cele mai ridicate rate de ocupare sunt în Cluj (78%), Timiș (77%), Sibiu (74%)
• cele mai scăzute rate de ocupare sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%), Călărași (41%)
În București, numărul persoanelor ocupate depășește populația rezidentă în vârstă de muncă, datorită navetiștilor din județele din jur.