Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Call Directions Website Contact the organization

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.
(211)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează și susţine conștientizarea publică a istoriei comunismului în România (www.iiccmer.ro) Mesajele considerate a fi discriminatorii, injurioase, ameninţătoare, abuzive, indecente, neadecvate sau dăunătoare, sub orice formă, propriei imagini, partenerilor sau terţilor vor fi eliminate.

📅 Azi în istorie: 2 noiembrie 1948Tribunalul Militar București pronunța sentința într-un proces politic intentat unui gr...
02/11/2026

📅 Azi în istorie: 2 noiembrie 1948

Tribunalul Militar București pronunța sentința într-un proces politic intentat unui grup de 12 persoane, printre care industriași, militari și intelectuali, cunoscut sub denumirea de „Procesul Marii Finanțe”.

Autoritățile comuniste au formulat acuzații cu caracter politic împotriva inculpaților, susținând că aceștia ar fi participat la un complot împotriva statului și ar fi colaborat cu reprezentanți americani pentru organizarea unui guvern clandestin. Aceste acuzații au fost folosite în cadrul unui proces politic, în care justiția era subordonată obiectivelor regimului comunist.

⚖️ Șapte dintre inculpați au fost condamnați la muncă silnică pe viață, iar ceilalți cinci au primit pedepse cuprinse între 15 și 25 de ani de muncă silnică.

Procesul a reprezentat un episod al represiunii politice din primii ani ai regimului comunist, ilustrând modul în care justiția militară a fost folosită împotriva celor considerați drept adversari ai noii puteri.

📅 Azi în istorie: 30 octombrie 1956La 30 octombrie 1956, în contextul Revoluției din Ungaria, la Institutul Politehnic d...
30/10/2026

📅 Azi în istorie: 30 octombrie 1956

La 30 octombrie 1956, în contextul Revoluției din Ungaria, la Institutul Politehnic din Timișoara avea loc o amplă adunare studențească în cadrul căreia au fost formulate revendicări împotriva politicilor regimului comunist.

Printre inițiatorii mișcării s-au numărat Aurel Baghiu, Teodor Stanca și Caius Muți. Studenții au elaborat un memoriu cu 12 puncte, solicitând, printre altele, retragerea trupelor sovietice din România, autonomia universitară, eliminarea obligativității studierii limbii ruse, reducerea orelor de marxism și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Autoritățile au intervenit pentru reprimarea mișcării. Peste 2.000 de studenți au fost reținuți și duși la cazarma din Becicherecu Mic, iar principalii organizatori au fost arestați și anchetați. În urma proceselor, 27 de studenți au fost condamnați la închisoare.

Mișcarea studențească de la Timișoara a reprezentat un episod semnificativ al opoziției față de regimul comunist din România, ilustrând atât ecoul Revoluției din Ungaria din 1956, cât și represiunea autorităților împotriva contestării politice.

📷 Imagine: Budapesta, 1956, în timpul Revoluției din Ungaria.

📚 Seminariile IICCMER: România și Polonia în anii destinderii – cooperare economică și tensiuni politiceVineri, 23 octom...
29/10/2026

📚 Seminariile IICCMER: România și Polonia în anii destinderii – cooperare economică și tensiuni politice

Vineri, 23 octombrie, seria Seminariilor IICCMER a continuat cu prezentarea susținută de expertul Daniel Filip, intitulată „România și Polonia în anii destinderii: cooperare economică și tensiuni politice”.

Seminariile IICCMER reunesc cercetători ai Institutului, specialiști și colaboratori din cadrul altor instituții de profil, oferind un spațiu pentru schimbul de idei și dezbaterea interdisciplinară în jurul unor teme de specialitate.

Pornind de la evoluția relațiilor româno-polone, prezentarea a adus în prim-plan cooperarea economică și tensiunile politice dintre cele două state, în contextul destinderii internaționale din anii 1970. Au fost abordate, de asemenea, influența evoluțiilor internaționale asupra transformărilor interne ale regimurilor comuniste și afirmarea drepturilor omului ca temă a relațiilor internaționale.

Întâlnirea a oferit astfel prilejul unei reflecții asupra legăturii dintre relațiile internaționale și transformările politice din Europa de Est, evidențiind contextul în care au apărut și s-au consolidat mișcările disidente care au contestat legitimitatea regimurilor comuniste și au contribuit la erodarea acestora în deceniul următor.

📅 Azi în istorie: 29 octombrie 1947La 29 octombrie 1947, la București, începea procesul intentat liderilor Partidului Na...
29/10/2026

📅 Azi în istorie: 29 octombrie 1947

La 29 octombrie 1947, la București, începea procesul intentat liderilor Partidului Național Țărănesc (PNȚ), în frunte cu Iuliu Maniu și Ion Mihalache.

Procesul avea loc la câteva luni după înscenarea de la Tămădău, din 14 iulie 1947, folosită de autorități pentru a justifica arestarea unor lideri țărăniști și eliminarea PNȚ din viața politică.

În fața Tribunalului Militar, Iuliu Maniu a respins acuzațiile formulate împotriva sa, printre care sprijinirea fascismului și a regimului Antonescu, precum și acțiunile împotriva Uniunii Sovietice. Printre capetele de acuzare s-au numărat și contactele sale cu reprezentanți americani, prezentate de autorități drept demersuri pentru înlăturarea guvernului Petru Groza.

⚖️ La 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu și Ion Mihalache au fost condamnați la muncă silnică pe viață. Maniu a murit la 5 februarie 1953, în închisoarea Sighet, iar Mihalache la 5 februarie 1963, în penitenciarul Râmnicu Sărat.

Procesul liderilor PNȚ a reprezentat o etapă importantă în eliminarea opoziției politice și consolidarea puterii comuniste în România.

🇭🇺 70 de ani de la Revoluția ungară din 1956La 23 octombrie 1956, o manifestație desfășurată la Budapesta s-a transforma...
24/10/2026

🇭🇺 70 de ani de la Revoluția ungară din 1956

La 23 octombrie 1956, o manifestație desfășurată la Budapesta s-a transformat într-o amplă revoltă împotriva regimului comunist și a dominației sovietice. Mii de oameni au ieșit în stradă, cerând libertate politică, reforme democratice și retragerea trupelor sovietice din Ungaria. Doborârea statuii lui Stalin și confruntările de la sediul Radioului Maghiar au marcat începutul unei revoluții care avea să zguduie întregul bloc comunist.

În zilele următoare, Budapesta a devenit scena unor confruntări violente între revoluționari și forțele sovietice. În zona Corvin köz, grupuri de tineri au opus rezistență tancurilor sovietice. Speranțele de libertate și independență au fost însă înăbușite la 4 noiembrie 1956, când Uniunea Sovietică a declanșat o intervenție militară de amploare. Represiunea care a urmat s-a soldat cu mii de morți, numeroase arestări și aproximativ 200.000 de refugiați.

Un episod mai puțin cunoscut al Revoluției ungare din 1956 este strâns legat de România. După intervenția sovietică, prim-ministrul Imre Nagy, împreună cu membri ai guvernului său, colaboratori apropiați și familiile acestora, s-a refugiat la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta. La 22 noiembrie 1956, după ce primiseră garanții privind întoarcerea lor în siguranță, membrii grupului au fost reținuți de forțele sovietice și deportați în România.

La Snagov, Imre Nagy și apropiații săi au fost ținuți în izolare, sub stricta supraveghere a Securității, cu implicarea directă a autorităților comuniste române. În aprilie 1957, Nagy a fost readus în Ungaria, unde a fost judecat într-un proces politic desfășurat cu ușile închise și condamnat la moarte. A fost executat la 16 iunie 1958.

La șapte decenii de la aceste evenimente, Revoluția ungară din 1956 rămâne unul dintre cele mai importante momente de rezistență împotriva dominației sovietice în Europa Centrală și de Est.

#1956

📚 Astăzi, 23 octombrie 2026, IICCMER a primit vizita unui grup de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Radu N...
23/10/2026

📚 Astăzi, 23 octombrie 2026, IICCMER a primit vizita unui grup de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul Național „Radu Negru” din Făgăraș, membri ai clubului de lectură „Cu nasul prin cărți”, un proiect comunitar coordonat de Nicoleta Boeriu, care promovează lectura și implicarea tinerilor în viața culturală.

📖 În cadrul întâlnirii, experții IICCMER Luciana Jinga și Bogdan Preda au discutat cu elevii despre literatură, cenzură și represiune în România comunistă, abordând mecanismele de control asupra publicațiilor, situația scriitorilor supuși represiunii și circulația cărților interzise sau cenzurate.

🎓 Întâlnirea a fost cu atât mai relevantă cu cât participanții studiază în acest an școlar disciplina „Istoria comunismului din România”, parte a curriculumului obligatoriu pentru clasele terminale de liceu. Pornind de la exemple din istoria literaturii, discuțiile au urmărit relația dintre cultură, putere și libertatea de exprimare, precum și importanța gândirii critice în înțelegerea trecutului recent.

🤝 Le mulțumim elevilor pentru interesul și participarea la discuții, precum și coordonatorilor clubului pentru inițiativele prin care încurajează lectura și cunoașterea istoriei!

📅 19 octombrie 1981: Revolta minerilor din MotruÎn urmă cu 45 de ani, minerii din Motru, județul Gorj, se revoltau împot...
19/10/2026

📅 19 octombrie 1981: Revolta minerilor din Motru

În urmă cu 45 de ani, minerii din Motru, județul Gorj, se revoltau împotriva înrăutățirii condițiilor de trai și a raționalizării alimentelor impuse de regimul comunist.

Protestele au izbucnit pe fondul nemulțumirilor provocate de introducerea rațiilor de pâine și de dificultățile economice tot mai accentuate. Mișcarea de protest, începută în rândul minerilor de la exploatările Roșiuța și Leurda, s-a extins în oraș, unde manifestanții și-au exprimat nemulțumirea față de autoritățile comuniste.

Autoritățile comuniste au intervenit pentru reprimarea protestului. Ulterior, unii dintre participanții la revoltă au fost anchetați și condamnați.

Revolta minerilor din Motru din octombrie 1981 rămâne un episod important al contestării regimului Ceaușescu, ilustrând tensiunile sociale generate de politicile economice și caracterul represiv al dictaturii comuniste.

O săptămână la IICCMER: 10–18 octombrie 2026Cercetare istorică, educație muzeală, dialog public și recuperarea memoriei ...
16/10/2026

O săptămână la IICCMER: 10–18 octombrie 2026

Cercetare istorică, educație muzeală, dialog public și recuperarea memoriei victimelor comunismului. În perioada 10–18 octombrie, IICCMER este implicat într-o serie de activități dedicate documentării trecutului comunist și înțelegerii consecințelor politicilor represive, alături de parteneri instituționali, cercetători și reprezentanți ai societății civile.

🔹 10 octombrie: Educație muzeală

IICCMER a găzduit atelierul „Cum trăiesc obiectele într-un muzeu? Din teren în colecție, pe urmele abandonului”, coordonat de Iris Șerban, în cadrul programului MA YOUNG al Muzeului Abandonului.

🔹 11 octombrie: Cercetare și documentare la Grădinari

Dan-Mihai Țălnaru, directorul executiv al IICCMER, și Luciana Jinga, expert IICCMER, au participat la activitățile organizate de Muzeul Abandonului la fostul cămin-spital Grădinari.

Luciana Jinga a susținut atelierul „Copiii din spatele documentelor. Cum citim critic arhivele instituționalizării”, dedicat studenților și masteranzilor. Programul a inclus explorarea Domeniului Oteteleșanu și un atelier de arhivare *in situ*.

🔹 12 octombrie: 60 de ani de la Decretul 770/1966

În parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), IICCMER a organizat prima zi a evenimentului „O politică a fricii. O generație de femei și copii plătită cu viața”.

Luciana Jinga a prezentat contextul istoric al adoptării decretului, iar dezbaterile au abordat consecințele economice și sociale ale politicii pronataliste comuniste, sănătatea femeilor, instituționalizarea copiilor și memorializarea victimelor.

🔹 13 octombrie: Memoria copiilor instituționalizați

La sediul IICCMER, programul a continuat cu prezentarea „Hărții Abandonului”, susținută de Ana Maria Ciobanu, și cu intervenția Lucianei Jinga despre adopțiile internaționale din România înainte și după 1989.

Evenimentul a inclus și proiecția filmului „Ilustrate cu flori de câmp” (1975), în regia lui Andrei Blaier.

🔹 14 octombrie: Cercetare internațională și dialog public

Luciana Jinga a reprezentat IICCMER la conferința internațională organizată de INST și ICCV, participând la masa rotundă ”Reproductive Rights in East Central Europe during (Post)Socialism”, dedicată evoluției drepturilor reproductive înainte și după căderea regimurilor comuniste.

În aceeași zi, Luciana Jinga a participat la emisiunea „Intrare liberă” de la TVR Cultural, unde a abordat politica demografică a regimului Ceaușescu și consecințele acesteia.

🔹 17–18 octombrie: Educația muzeală continuă

Programul MA YOUNG continuă cu atelierul de documentare a „Hărții Abandonului”, coordonat de Ana Maria Ciobanu și Ina Alecxa, și cu activități dedicate practicilor muzeale și dezvoltării proiectelor expoziționale, inclusiv atelierul „Muzeograf pentru o zi”, coordonat de Iris Șerban.

Cercetarea, educația istorică și memorializarea victimelor comunismului rămân direcții centrale ale activității IICCMER.

Institutul va continua colaborarea cu ANES și Muzeul Abandonului, prin dezvoltarea unor inițiative comune de cercetare, educație și memorializare.

Aceste demersuri se înscriu în cadrul Strategiei naționale pentru conștientizarea consecințelor represiunii comuniste din România, contribuind la documentarea trecutului comunist, recunoașterea victimelor și transmiterea memoriei către noile generații.

📅 Azi în istorie | 14 octombrie 1980La 14 octombrie 1980, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România adopta Decr...
14/10/2026

📅 Azi în istorie | 14 octombrie 1980

La 14 octombrie 1980, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România adopta Decretul nr. 313 privind asistența bolnavilor psihici periculoși.

Actul normativ stabilea condițiile în care persoanele considerate bolnave psihic și periculoase puteau fi supuse unui tratament psihiatric obligatoriu, inclusiv prin internare, fără consimțământul lor.

Potrivit decretului, în această categorie puteau fi încadrate persoanele care reprezentau un pericol pentru propria viață, pentru sănătatea altora sau pentru bunurile materiale, dar și cele care tulburau în mod repetat și grav condițiile normale de muncă sau de viață ale celor din jur.

Decizia privind tratamentul obligatoriu era luată de o comisie medicală, iar hotărârea era executorie și putea fi contestată în instanță.

În România comunistă, psihiatria fusese deja folosită și în scopuri represive, împotriva unor persoane care contestau regimul politic. Deși Decretul nr. 313 nu prevedea explicit măsuri împotriva opozanților, formulările sale largi și posibilitatea internării obligatorii ridicau probleme privind riscul aplicării abuzive.

Decretul ilustrează cadrul legal în care autoritățile puteau dispune tratamentul psihiatric obligatoriu, într-o perioadă în care internarea psihiatrică fusese utilizată și ca instrument de represiune politică.

Cum arăta adolescența în România anului 1985?La 16 ani, muzica și întâlnirile cu prietenii ofereau ocazii de a descoperi...
13/10/2026

Cum arăta adolescența în România anului 1985?

La 16 ani, muzica și întâlnirile cu prietenii ofereau ocazii de a descoperi lumea și de a vorbi despre ea. Dar ascultarea Europei Libere și discuțiile critice la adresa regimului puteau atrage atenția Securității, iar conversațiile dintre tineri puteau ajunge în note informative.

📌 Urmărește seria „Dacă ai fi trăit atunci”. În fiecare episod, o altă vârstă, o altă experiență.

Address

Alecu Russo 13-19
Bucharest
020522

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Telephone

+40213167557

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului:

Share