Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

10 Mai rămâne una dintre cele mai importante date din istoria modernă a României, o zi cu triplă semnificație: începutul domniei Principelui Carol I în 1866, proclamarea Independenței de Stat a României în 1877 și proclamarea Regatului României în 1881.

Casa Regală a avut un rol esențial în modernizarea și consolidarea statului român, iar memoria acestei contribuții trebuie păstrată cu respect și responsabilitate. Așa cm spunea Majestatea Sa Regele Mihai I: „Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.”

Ziua Regalității este un prilej de reflecție asupra valorilor care au construit România modernă: demnitate, continuitate, responsabilitate și respect pentru instituțiile statului.

La mulți ani Casei Regale a României! 🇷🇴

Ziua Europei ne invită, an de an, să reflectăm nu doar asupra păcii și unității continentului nostru, ci și asupra prețului memoriei colective și al vigilenței democratice. Pentru IICCMER, această zi are o semnificație aparte: reafirmă misiunea noastră de a păstra vie amintirea traumelor trecutului totalitar și de a contribui la consolidarea unei culturi civice ancorate în adevăr, dreptate și demnitate.

Europa nu a fost și nu este o destinație atinsă, ci un parcurs continuu, construit prin asumare critică a trecutului și solidaritate activă în prezent. Astăzi, într-un context marcat de polarizare, populism și tentația unor discursuri radicale, este esențial să reînnoim angajamentul față de valorile europene: democrație, pluralism, respect pentru drepturile omului.

Participarea la viața civică – prin vot, prin dialog, prin memorie – este expresia cea mai clară a apartenenței noastre la această comunitate de valori. Europa nu este o abstracție birocratică, ci o alegere vie, care ne solicită luciditatea și implicarea, mai ales atunci când trecutul își caută revanșa în forme subtile, dar periculoase.

De Ziua Europei, să ne amintim că democrația nu se moștenește, ci se apără. Prin educație, prin memorie, prin responsabilitate.

La mulți ani, Europa! La mulți ani, cetățeni europeni!

📚 Avem bucuria să anunțăm că revista științifică „History of Communism in Europe” editată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc la editura Zeta Books își păstrează clasificarea în categoria A, în urma evaluării realizate de CNCS în 2026.

Această reconfirmare reprezintă o recunoaștere a calității academice și a contribuției constante a revistei la cercetarea națională și internațională dedicată istoriei comunismului și studiului regimurilor totalitare.

Le mulțumim autorilor, membrilor colegiului editorial, evaluatorilor și colaboratorilor noștri pentru profesionalismul și implicarea lor continuă. Adresăm, de asemenea, mulțumiri conducerii pentru sprijinul constant acordat activității editoriale și dezvoltării revistei.

Mai multe informați: 💬👇

În septembrie 2013, investigațiile arheologice realizate de IICCMER în localitatea Periprava, comuna C.A. Rosetti, județul Tulcea, au confirmat existența unei gropi comune cu rămășițe umane aparținând foștilor deținuți politici decedați în colonia de muncă cunoscută sub indicativul 0830, unul dintre cele mai dure spații concentraționare din Delta Dunării. Cercetările au evidențiat practici de înhumare care se abat de la ritualurile funerare obișnuite și au oferit probe importante privind regimul de detenție extrem de sever, care a avut ca efect exterminarea acestei categorii sociale în perioada 1958–1963.

Decesul celor 103 deținuți politici identificați de IICCMER a fost rezultatul unui cumul de factori, precum programul de muncă extenuant, violențele fizice aplicate deținuților, alimentația precară și condițiile insalubre, așa cm au fost descrise de supraviețuitori.

Documentarea realizată de IICCMER (acte de deces, fișe matricole penale, procese-verbale de constatare a decesului, adeverințe de înhumare ș.a.) a stat la baza demersurilor judiciare care au condus ulterior la condamnarea fostului comandant al coloniei, Ioan Ficior, pentru crime împotriva umanității.

Astăzi, în urma invitației adresate de Rewilding Romania, organizație care administrează o parte a fostei colonii de la Periprava și își propune și integrarea memoriei spațiului concentraționar în activitățile sale, Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER, Dan Mihai Țălnaru, director executiv, și Bogdan Preda, expert, au efectuat o vizită de lucru la Periprava.

În cadrul vizitei au fost evaluate posibilitățile de colaborare privind valorificarea memorială și științifică a fostei colonii penitenciare, IICCMER urmând să ofere consultanță de specialitate în acest proces.

1 mai muncitoresc- de la lupta muncitorilor la paradele din perioada comunistă

Ziua de 1 mai, cunoscută drept Ziua Internațională a Muncii, își are originile în protestele muncitorilor americani de la Chicago din 1886, când mii de muncitori au cerut ziua de lucru de opt ore și reglementarea condițiilor de muncă. În urma acestor manifestații, soldate cu victime și condamnări, 1 mai a devenit simbolul luptei împotriva exploatării muncitorilor. Începând cu 1890, socialiștii și comuniștii din întreaga lume au transformat această zi într-un omagiu adus muncitorilor și solidarității internaționale a clasei muncitoare. Ce a început ca o luptă pentru drepturi fundamentale a fost transformat, în România comunistă, într-o adevărată demonstrație de forță și propagandă.
🎈 În timpul regimului comunist, 1 mai nu era doar o zi liberă. Era o zi a defilărilor grandioase, a portretelor lui Ceaușescu purtate prin piețe, a lozincilor scandate în fața tribunei oficiale: „Trăiască 1 Mai Muncitoresc!”, „Trăiască Partidul!”, „Trăiască Tovarășul Ceaușescu!”. Participarea era obligatorie. Toți oamenii muncii, elevii și studenții erau mobilizați cu săptămâni înainte pentru repetiții, confecționarea pancartelor, învățarea lozincilor și organizarea defilărilor, totul sub supravegherea atentă a activiștilor de partid, care se asigurau că fiecare detaliu reflectă „entuziasmul muncitoresc” cerut de propaganda oficială.
🍻 După paradă, urma partea „populară”: mici, bere, spectacole folclorice. Un amestec de festivism și control, menit să arate „unitatea poporului muncitor” în jurul Partidului-stat.

Mai multe informații despre semnificația zilei de 1 mai pot fi aflate din emisiunea GPS Cultură, difuzată astăzi, de la ora 17:00, la Radio România Cultural, în cadrul căreia a participat Ștefan Bosomitu, expert al IICCMER.

Surse foto: 1 Mai - Fototeca online a comunismului românesc

Astăzi, 29 aprilie 2026, IICCMER a primit vizita reprezentanților Security Studies and World Politics Association, organizație studențească inițiată în cadrul Universitatea din București.

La întâlnire au participat domnul Daniel Șandru, Președinte executiv al IICCMER, și doamna Luciana Jinga, expert 1A.

Dialogul s-a concentrat pe inițierea unor proiecte comune dedicate studenților, menite să aducă mai aproape de noua generație teme esențiale precum istoria regimului comunist, memoria recentă și modul în care trecutul este înțeles și interpretat astăzi.

Într-un context în care raportarea la trecut devine tot mai importantă, astfel de parteneriate contribuie la formarea unei gândiri critice și la implicarea tinerilor în înțelegerea realităților istorice și a impactului acestora asupra prezentului.

IICCMER își reafirmă angajamentul de a dezvolta inițiative educaționale relevante și de a colabora cu mediul universitar pentru a susține o nouă generație informată și implicată.

📌 Reminder

Vă aducem la cunoștință că așteptăm propunerile dumneavoastră până pe 15 mai 2026.

📢 𝐂𝐚𝐥𝐥 𝐟𝐨𝐫 𝐏𝐚𝐩𝐞𝐫𝐬
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează conferința:

𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐢 „𝐟𝐥𝐮𝐢𝐝𝐞” 𝐬̦𝐢 „𝐟𝐫𝐨𝐧𝐭𝐢𝐞𝐫𝐞” 𝐧𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭𝐞: 𝐝𝐢𝐧𝐚𝐦𝐢𝐜𝐚 𝐦𝐢𝐠𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜

Mobilitatea este una dintre constantele modernității. Nici regimurile totalitare nu au reușit să o elimine complet – au încercat însă să o controleze, să o reglementeze și să o instrumentalizeze. În comunismul românesc, mobilitatea populației a devenit atât un instrument al politicilor economice și sociale, cât și un spațiu de negociere între stat și individ.

Conferința își propune să analizeze 𝐦𝐢𝐠𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭𝐚̆ nu doar ca deplasări geografice, ci ca practici sociale, tehnologii ale puterii și forme de producere a spațiului social. Industrializarea și urbanizarea au generat ample migrații interne, în timp ce statul a planificat redistribuirea forței de muncă și a reglementat strict circulația externă. În același timp, frontiera a devenit atât instrument de control, cât și spațiu de rezistență, traversat uneori clandestin.

Conferința invită la reflecție asupra mobilității ca proces complex, asupra granițelor ca limite și spații negociate și asupra modului în care regimul comunist a modelat spațiul social prin mișcare, control și circulație.

📌 𝐓𝐞𝐦𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 (𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐬𝐞 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚 𝐥𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚):
• migrația internă în contextul industrializării și urbanizării socialiste
• politici de control al mobilității și regimul pașapoartelor
• deportări și dislocări forțate
• refugiu politic, exil și disidență
• fenomenul „frontieriștilor”
• mobilitate culturală și circulația ideilor între Est și Vest
• relațiile Nord–Sud și mobilitatea educațională
• fluxuri de refugiați către România
• migrație economică, religioasă sau profesională
• spații marginale și frontiere traversabile

📄 𝐓𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫
Propunerile (𝐦𝐚𝐱. 𝟓𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞) trebuie să includă, în această ordine:
1️⃣ autor/i
2️⃣ afiliere instituțională
3️⃣ adresă de e-mail
4️⃣ titlul propunerii
5️⃣ abstract
6️⃣ cuvinte-cheie

💌 Mulțumim celor care au trimis deja propunerile.

📅 𝐓𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚̆: 15 mai 2026
📧 [email protected]
📧 [email protected]

📢 𝐍𝐨𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭̦𝐢: 3 iunie 2026
Mai multe detalii, în link-ul din primul comentariu ⤵️

Astăzi, europarlamentarei Diana Șoșoacă i-a fost retrasă imunitatea parlamentară, în urma votului desfășurat în Parlamentul European.

Reamintim că, la data de 17.02.2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un denunț referitor la săvârșirea infracțiunii de „promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război”, conform art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002.

Diana Iovanovici Șoșoacă a avut o intervenție de aproximativ 1 minut și jumătate în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.

Redăm mai jos o parte din transcrierea discursului, astfel cm a fost difuzat pe canalele media naționale și internaționale:

„…Vreți strategii? Vă dau un sfat. Uitați-vă la politica lui Nicolae Ceaușescu. Nimeni nu l-a egalat vreodată. Dictator, dictator, dar a avut cea mai bună politică externă (subl.n.). A reușit să pună la aceeași masă Israelul și Palestina și a adus pacea în regiune.”

Sursa foto: Digi24.ro

Astăzi se împlinesc 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl (26 aprilie 1986), unul dintre cele mai grave accidente tehnologice din istoria umanității. Dincolo de dimensiunea sa ecologică și umanitară, tragedia rămâne un exemplu revelator pentru modul în care regimurile comuniste au gestionat informația: prin secretomanie, control strict și întârzierea deliberată a comunicării publice.

În Uniunea Sovietică, autoritățile au ales inițial să ascundă amploarea dezastrului, expunând populația la radiații fără avertismente adecvate. Primele reacții oficiale au fost întârziate, iar evacuarea orașului Pripiat a avut loc abia după aproape 36 de ore. În acest interval critic, mii de oameni au fost expuși inutil riscurilor.
Efectele nu s-au oprit la granițele URSS. Norul radioactiv a traversat Europa, iar informațiile despre accident au ajuns în spațiul public internațional mai ales prin intermediul monitorizărilor occidentale. În România, regimul condus de Nicolae Ceaușescu a adoptat o atitudine similară: minimalizarea pericolului, comunicare ambiguă și lipsa unor măsuri clare de protecție pentru populație.

Cazul Cernobîl evidențiază o problemă structurală a regimurilor autoritare: prioritizarea imaginii statului și a controlului politic în detrimentul siguranței cetățenilor. În absența transparenței și a responsabilității publice, riscurile sunt amplificate, iar consecințele devin mai grave și mai greu de gestionat.

La 40 de ani distanță, Cernobîl nu este doar o lecție despre gestionarea energiei nucleare, ci și despre pericolele opacității instituționale. Memoria acestui eveniment rămâne esențială pentru înțelegerea trecutului recent și pentru consolidarea unei culturi a responsabilității și transparenței în prezent.

Sursă foto: radio.europalibera.org

S-a stins din viață Mircea Răceanu, fost diplomat român

Mircea Răceanu a fost unul dintre puținii funcționari ai regimului comunist care s-au opus acestuia din interior.

În data de 20 iulie 1989, autoritățile comuniste l-au condamnat la moarte, în urma unui proces politic. Acesta este considerat ultimul caz de condamnare la moarte din perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. După trei luni, pedeapsa a fost comutată la 20 de ani de închisoare.

Mircea Răceanu a fost acuzat că a transmis informații către diplomați occidentali, într-un context marcat de control strict și represiune politică. Eliberarea sa a avut loc în 1990, în urma presiunilor internaționale, inclusiv prin intervenția ambasadorului Statelor Unite la București, Alan Green Jr. După eliberare, s-a stabilit în Statele Unite.

În anul 2002, președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. Acest gest a făcut parte din procesul de reevaluare a unor cazuri din perioada comunistă.

Mircea Răceanu nu și-a justificat public acțiunile. Într-un text publicat în 2005 în România liberă, acesta afirma: „Eu nu am nevoie de reparații. Istoria mi-a dat dreptate. N-am nimic pe conștiință. Pot spune că în toți acești ani am dormit liniștit”.

Cazul său arată riscurile asumate de cei care s-au opus regimului comunist.

Sursa foto: Adevarul