New Europe College

Câteva imagini de la prezentarea de ieri a Acad. Mircea Flonta: „Despre revoluții științifice”

Informațiile obținute prin cercetare constituie baza elaborării unei imagini științifice a lumii. Dezvoltarea cunoașterii științifice propriu-zisă este cumulativă, progresivă. În schimb, imaginile științifice ale lumii, elaborate pe baza rezultatelor cercetării, sunt de regulă incompatibile. Expresia revoluție științifică, expresie folosită bunăoară pentru a marca apariția fizicii newtoniene, a fizicii relativiste sau a fizicii cuantelor, a explicației darwiniene a evoluției speciilor, este (…) potrivită pentru a desemna schimbarea imaginii științifice a lumii.

În lumina acestor precizări, vom putea înțelege mai bine de ce un cercetător ca Einstein, căruia i se atribuie descoperiri științifice revoluționare, a afirmat și subliniat adesea că dezvoltarea istorică a fizicii teoretice este o dezvoltare cumulativă, progresivă, și nu una revoluționară. (În acest sens, este semnificativ titlul ales pentru o scurtă istorie a fizicii, pe care Einstein a scris-o în colaborare cu fizicianul Leopold Infeld: Evoluția fizicii.)

Discontinuități radicale survin nu în evoluția istorică a cercetării fizice, ci în succesiunea imaginilor fizice ale lumii, imagini schițate pe baza rezultatelor cercetări. Din această perspectivă este important să distingem comunicarea științifică curentă de discursul unor cercetători adresat publicului instruit, acelui public care este interesat să afle ceva despre schimbări ale imaginii lumii la care pot conduce, în cazuri excepționale, rezultatele cercetării științifice. În primul caz, cercetătorii comunică cu alți cercetători, cu „omologii lor”, în cel de-al doilea caz cu publicul interesat de răsfrângerea rezultatelor cercetării în imaginea generală a lumii.

*
Mircea Flonta este profesor emerit de filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității din București și membru titular al Academiei Române. Printre cărțile sale cele mai cunoscute se numără Filozofia cercetătorului: Înțelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022), Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), Gânditorul singuratic. Critica și practica filosofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Imagini ale științei (Editura Academiei Române, 1994), Cognitio. O introducere critică în problema cunoașterii (Editura ALL, 1994).

The weekly seminar: "Artist Talk", presentation by Nicolle Bussien, Landis & Gyr Fellow
Screening of selected works (2021-2026) with Q&A Session

Artistic Research - Narratives of Guilt
This project examines how Swiss news coverage of theft often links crime to origin, producing racialized and stereotype-driven framings—for example references to “Romanian gangs” or “men from Maghreb countries.” Such labels shape public perception by treating “origin” as an explanation for crime and by simplifying complex social issues. The research pursues two aims. First, to analyze how these framings are constructed and repeated in everyday reporting (headlines, images, language). Second, to foreground collective responsibility by asking which social conditions—inequality, labor regimes, migration policies—contribute to criminalization. The focus shifts from individual blame to broader structures. Through artistic methods (video, text, installation) it will map media mechanisms, surface counter-narratives, and invite audiences to reconsider how we speak about crime, origin, and accountability.

Monday and Tuesday (15-16 June) at NEC and online: "The Phanariot Past and its Afterlives: Historicizing “Corruption” in Central-South-East Europe (1750s-1920s)"

Participants: Raluca Alexandrescu, Mihai-Cristian Amăriuței, Boriana Antonova-Goleva, Constantin Ardeleanu, Elif Bayraktar Tellan, Osman Safa Bursali, Aristide Chryssoulis, Raymond Detrez, Augusta Dimou, Lucien Frary, Simion-Alexandru Gavriș, Aristides N. Hatzis, Paul Karras, Dimitrios M. Kontogeorgis, Kalliope Leivadarou, Myrto Lamprou, Silvia Marton, Nicolas Nicolaides, Ovidiu Olar, Mária Pakucs, Silvana Rachieru, Leonidas Rados, Andrei-Dan Sorescu, Alex R. Tipei, Michał Wasiucionek

https://nec.ro/events/the-phanariot-past-and-its-afterlives-historicizing-corruption-in-central-south-east-europe-1750s-1920s/

This conference is organized within the framework of “Transnational histories of ‘corruption’ in Central-South-East Europe (1750-1850)”, funded by the European Union (ERC, TransCorr, ERC-2022-ADG no. 101098095) and hosted by the New Europe College.

Thursday, 11 iunie 2026, 10.00-17.00 (at NEC and online)
"Across Borders: Migration, Voting Rights and Democratic Inclusion"

Convener: Natalia C. Malancu, Ameropa Fellow

Participants: Anatolie Coșciug, Adelin Dumitru, Natalia C. Malancu, Claudiu Tufiș, Daniela Vintilă, Bogdan Voicu, Alexandru Volacu

Recent decades have transformed migration into one of the central political and social questions shaping democratic societies. Debates surrounding migration have long focused on its demographic, socio-economic, and cultural dimensions. Increasingly, however, migration also raises broader political questions concerning democratic inclusion, political belonging, political participation, and political representation. Questions concerning who should be allowed to vote, who is perceived as legitimately belonging to the political community, or how migration becomes framed as a public problem are now deeply connected to wider tensions surrounding democracy, nationalism, social cohesion, and political conflict.

These questions are particularly relevant in the Romanian context. Romania remains one of Europe’s largest emigration countries, with millions of citizens living abroad and actively participating in homeland politics. At the same time, Romania is increasingly becoming a destination country for immigration, including growing numbers of third-country nationals employed in precarious and low-paid sectors of the economy, such as construction and platform work. This dual position creates an important setting for examining how migration reshapes social relations, public attitudes, political participation, and broader democratic boundaries.

The workshop is intended as an interdisciplinary exchange among scholars of migration, bringing together perspectives from sociology, political science, political theory, migration studies, and communication studies. It engages with research on youth attitudes toward immigrant and emigrant enfranchisement, comparative public attitudes toward immigration, diaspora representation and emigrant voting, homeland politics, attitudes toward return migrants, transnational parenthood and anti-system resentment, as well as public discourse and anti-immigration backlash. Bringing together both empirical and theoretical perspectives, the workshop explores how migration-related tensions are perceived, framed, politicized, and contested, particularly in Romania and within broader European debates surrounding migration and democratic inclusion.

The event is open to all those interested in contemporary debates on migration, social cohesion, and democratic inclusion. We welcome questions, discussion, and critical perspectives.

This workshop is organized within the framework of the AMEROPA Fellowships program at New Europe College, supported by Ameropa Switzerland.

Miercuri seara la NEC (10 iunie 2026, 17.00-19.00)
„Despre revoluții științifice”, o conferință susținută de Mircea Flonta, Profesor emerit, Facultatea de Filozofie a Universității din București

„Informațiile obținute prin cercetare constituie baza elaborării unei imagini științifice a lumii. Dezvoltarea cunoașterii științifice propriu-zisă este cumulativă, progresivă. În schimb, imaginile științifice ale lumii, elaborate pe baza rezultatelor cercetării, sunt de regulă incompatibile. Expresia revoluție științifică, expresie folosită bunăoară pentru a marca apariția fizicii newtoniene, a fizicii relativiste sau a fizicii cuantelor, a explicației darwiniene a evoluției speciilor, este (…) potrivită pentru a desemna schimbarea imaginii științifice a lumii.

În lumina acestor precizări, vom putea înțelege mai bine de ce un cercetător ca Einstein, căruia i se atribuie descoperiri științifice revoluționare, a afirmat și subliniat adesea că dezvoltarea istorică a fizicii teoretice este o dezvoltare cumulativă, progresivă, și nu una revoluționară. (În acest sens, este semnificativ titlul ales pentru o scurtă istorie a fizicii, pe care Einstein a scris-o în colaborare cu fizicianul Leopold Infeld: Evoluția fizicii.)

Discontinuități radicale survin nu în evoluția istorică a cercetării fizice, ci în succesiunea imaginilor fizice ale lumii, imagini schițate pe baza rezultatelor cercetări. Din această perspectivă este important să distingem comunicarea științifică curentă de discursul unor cercetători adresat publicului instruit, acelui public care este interesat să afle ceva despre schimbări ale imaginii lumii la care pot conduce, în cazuri excepționale, rezultatele cercetării științifice. În primul caz, cercetătorii comunică cu alți cercetători, cu „omologii lor”, în cel de-al doilea caz cu publicul interesat de răsfrângerea rezultatelor cercetării în imaginea generală a lumii. ”

*
Mircea Flonta este profesor emerit de filosofie la Facultatea de Filosofie a Universității din București și membru titular al Academiei Române. Printre cărțile sale cele mai cunoscute se numără Filozofia cercetătorului: Înțelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022), Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), Gânditorul singuratic. Critica și practica filosofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Imagini ale științei (Editura Academiei Române, 1994), Cognitio. O introducere critică în prolema cunoașterii (Editura ALL, 1994).

NEC a găzduit ieri Masa rotundă pe marginea cărții: Dan Dediu, „Acul urechii. Eseuri despre muzică și muzicieni” (Editura Muzicală, 2026)

Participanți: Dan Dediu, Nicolae Gheorghiță, Antigona Rădulescu, Valentina Sandu-Dediu, Ion Bogdan Ștefănescu

La masa rotundă pe marginea cărții Acul urechii, recent apărută la Editura Muzicală, au participat, alături de autor, muzicologii Antigona Rădulescu și Nicolae Gheorghiță, precum și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu.
În încheierea mesei rotunde a avut loc un microrecital cu piese de Dan Dediu pentru flaut solo și pian la 4 mâini; interpretează Ion Bogdan Ștefănescu, Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu.



Dan Dediu (n.1967) a studiat compoziția la București cu Ștefan Niculescu și Dan Constantinescu, iar la Viena cu Francis Burt. A compus peste 200 de lucrări care acoperă toate genurile muzicale (opere, piese simfonice, de cameră, vocale). Este profesor de compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București și președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat, printre altele, un ghid de compoziție, Cei nouă i (Editura Didactică și Pedagogică, 2012) și volume de eseuri: Radicalizare și guerrilla (Editura Muzicală, 2004), Siluete în mișcare (Editura Muzicală, 2021).

Volumul Acul urechii. Eseuri despre muzică și muzicieni conține texte scurte despre subiecte foarte diverse ce au legătură cu lumea auditivă înconjurătoare. Deschiderile culturale sunt numeroase, astfel încât sonosfera – învelișul sonor în care trăim – este mereu cuplată ideatic cu experiența individuală, socială și cotidiană a cititorului. Surprize apar la tot pasul, iar mici excentricități simpatice fac lectura să fie plăcută, interesantă și fluentă. O carte ce deschide lumea muzicii pentru orice om de cultură.

The weekly NEC seminar: "Becoming Axolotl: Empathy, Simulation, and Embodiment in Medieval Narratives", presentation by Cătălin Țăranu (NEC Alumnus), Director of the project "Becoming Axolotl"
and Alexandra Ilina (NEC Alumna), Lecturer, Faculty of Foreign Languages and Literatures, University of Bucharest; Researcher, "Becoming Axolotl"

This project is a comparative investigation of medieval European literary texts that invited their audiences to simulate the cognitive, emotional, and sensorial experiences of ‘strange’ selves. Many medieval texts focus empathy in unexpected directions, asking their audiences to simulate the cognitive, emotional, and sensorial experiences of radical others. Taking Thomas Nagel’s question ‘What Is It Like to Be a Bat?’ (Nagel 1974) further to ‘How and What Does a Bat Feel?’ (and what about a boat or a ‘barbarian’?), this project explores how medieval European texts imagine and recreate the experiences of othered agents. Building on recent work in cognitive literary studies, sensory studies, narratology, and critical theory (especially environmental humanities, object-oriented ontology, and critical race theory), this project aims to create a new methodological framework at the underexplored intersection of these fields of inquiry. In doing so, it will cast spotlights on a variety of cultural spaces and points of encounter with radical others across and beyond medieval Europe, from the eighth to the fifteenth century, from Iceland to Anatolia (but extending westward to North America and eastward to Central Asia). Its sources include Old English riddles, Middle English romances, Old Norse sagas, Byzantine hagiographies, and a hitherto unattempted double perspective of Eurasian contacts (Arabic and Mongolian accounts of Europeans and vice versa).

This research is carried out and financed within the framework of the second Swiss Contribution MAPS (project code: F-RO-CH-2024-0193).
MAPS (Multilateral Academic Projects) is a funding instrument with Bulgaria, Croatia, Hungary, Poland, and Romania, implemented under the second Swiss Contribution, mandated by the Swiss Agency for Development and Cooperation.

Becoming Axolotl is funded by the SNSF (Swiss National Science Foundation), UEFISCDI (The Executive Unit for Financing Higher Education, Research, Development and Innovation of the Romanian Ministry of Research) and HRZZ (The Croatian Academy of Sciences and Arts) – [Grant Number IZ11Z0_230118].

Miercuri seară la NEC: 3 iunie 2026, 17.00-19.00
Masă rotundă pe marginea cărții: Dan Dediu, „Acul urechii. Eseuri despre muzică și muzicieni” (Editura Muzicală, 2026)

Participanți: Dan Dediu, Nicolae Gheorghiță, Antigona Rădulescu, Valentina Sandu-Dediu, Ion Bogdan Ștefănescu

Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la o masă rotundă pe marginea cărții Acul urechii, recent apărută la Editura Muzicală, la care participă, alături de autor, muzicologii Antigona Rădulescu și Nicolae Gheorghiță, precum și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu.
În încheierea mesei rotunde va avea loc un microrecital cu piese de Dan Dediu pentru flaut solo și pian la 4 mâini; interpretează Ion Bogdan Ștefănescu, Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu.

Dan Dediu (n.1967) a studiat compoziția la București cu Ștefan Niculescu și Dan Constantinescu, iar la Viena cu Francis Burt. A compus peste 200 de lucrări care acoperă toate genurile muzicale (opere, piese simfonice, de cameră, vocale). Este profesor de compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București și președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat, printre altele, un ghid de compoziție, Cei nouă i (Editura Didactică și Pedagogică, 2012) și volume de eseuri: Radicalizare și guerrilla (Editura Muzicală, 2004), Siluete în mișcare (Editura Muzicală, 2021).

Volumul Acul urechii. Eseuri despre muzică și muzicieni conține texte scurte despre subiecte foarte diverse ce au legătură cu lumea auditivă înconjurătoare. Deschiderile culturale sunt numeroase, astfel încât sonosfera – învelișul sonor în care trăim – este mereu cuplată ideatic cu experiența individuală, socială și cotidiană a cititorului. Surprize apar la tot pasul, iar mici excentricități simpatice fac lectura să fie plăcută, interesantă și fluentă. O carte ce deschide lumea muzicii pentru orice om de cultură.

Masă rotundă pe marginea cărții: Dan Dediu, „Acul urechii. Eseuri despre muzică și muzicieni” (Editura Muzicală, 2026) : NEC NEC Institute for Advanced Study

NEC hosted today the symposium "György Kurtág and Anatol Vieru – 100"

Coordinator: Valentina SANDU-DEDIU

Participants: Arnaud ARBET, Laurențiu BELDEAN, Olguța LUPU, Iulia MOGOȘAN, Irina NIȚU, George PĂIȘ, Valentina SANDU-DEDIU, László TIHANYI, László VIKARIUS, Patrick ZUK

More details at https://nec.ro/events/gyorgy-kurtag-and-anatol-vieru-100/