PNT Maniu-Mihalache

Vă este teamă? Și nouă.

Ne este teamă pentru copiii care cresc într-o țară în care drogurile ajung tot mai aproape de școli.

Ne este teamă pentru fiicele, soțiile, mamele și surorile noastre, într-o societate în care prea multe femei continuă să fie victime ale violenței.

Ne este teamă când vedem arme ilegale circulând prin România și grupări infracționale care sfidează legea și autoritatea statului.

Dar frica nu trebuie să ne paralizeze.

Frica trebuie să se transforme în curaj civic, în voință politică și în hotărârea de a curăța România de corupție, violență și crimă organizată.

Datele oficiale sunt alarmante. În 2025, DIICOT a capturat peste 3 tone de droguri, dintre care peste o tonă au fost droguri de mare risc. România nu mai este doar o țară de tranzit. Devine tot mai mult o piață de consum, iar tinerii sunt principala țintă a rețelelor infracționale.

În același an, Poliția Română a confiscat 4.569 de arme de foc și aproape 394.000 de cartușe. În martie 2026, la Calafat, au fost descoperite peste o sută de pistoale ascunse într-un transport internațional. Nu mai vorbim despre incidente izolate, ci despre un fenomen care amenință siguranța cetățenilor.

Iar tragedii precum cea de la Lupeni ne arată unde se poate ajunge atunci când violența, armele și slăbiciunea instituțiilor se întâlnesc.

PNȚ Maniu-Mihalache spune clar: România nu poate fi lăsată la mâna clanurilor, traficanților și rețelelor care prosperă din frică și neputință.

De aceea susținem un plan ferm și constituțional împotriva crimei organizate:

• confiscarea extinsă a averilor provenite din activități infracționale;

• unități speciale anti-clanuri și coordonare reală între instituții;

• toleranță zero pentru arme ilegale și traficul acestora;

• lovirea surselor de finanțare ale grupărilor infracționale;

• protecție reală pentru victime și martori;

• combaterea traficului de droguri în școli, cartiere și mediul online;

• eliminarea complicităților dintre lumea interlopă și administrația publică.

România trebuie să redevină o țară în care oamenii cinstiți se simt protejați, iar infractorii se tem de lege.

Nu frica trebuie să conducă România.

Legea trebuie să conducă România.

Domnule Câciu, înainte să „recapitulați” ce lasă alții, poate recapitulăm ce ați lăsat dumneavoastră și PSD în finanțele României.

Domnule Adrian Câciu, ați fost ministru al Finanțelor între 25 noiembrie 2021 și 15 iunie 2023, nu un simplu spectator, ori analist neutru. Ați fost omul care trebuia să apere finanțele României. Ați fost la butoane. Ați avut pixul, bugetul și răspunderea politică.

Bilanțul dumneavoastră este dezastruos.

În 2022, în timpul mandatului dumneavoastră, România avea un deficit ESA de aproximativ 6,3% din PIB și un deficit cash de 5,7% din PIB. Consiliul Fiscal arăta limpede că problemele bugetare nu s-au atenuat în 2023 și că bugetul pe 2023 avea o construcție defectuoasă, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli. Ținta de deficit de 4,4% din PIB era considerată nerealistă.

Mai grav: Consiliul Fiscal avertiza că veniturile bugetare erau supraestimate cu aproximativ 11,3 miliarde lei. Adică buget facut cu ochii pe urne și nu pentru stabilitatea României. Buget din pix, pentru partid. Aș putea să afirm, un buget penal.

Vă adresez o întrebare, domnule Adrian Câciu: când un ministru al Finanțelor construiește sau girează un buget cu venituri supraestimate, cu ținte nerealiste și cu cheltuieli greu de susținut, la ce articol din Codul Penal se încadrează?

Domnule Câciu, problema dumneavoastră nu este doar morală, sau politică. Este și conceptuală. Încurcați termenii economici.

Mai mult, spuneți acum, pozând în suflet nevinovat, că inflația este de patru ori mai mare decât media UE. Nici măcar aritmetica nu vă ajută. Eurostat arată că în aprilie 2026 România avea inflație anuală de 9,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană, față de 3,2% media UE. Asta înseamnă aproape de trei ori, nu de patru ori.

În mandatul dumneavoastră, BNR a fost obligată să înăsprească politica monetară: rata-cheie a urcat de la 1,75% la începutul lui 2022 la 6,75% în decembrie 2022. Asta a însemnat credite mai scumpe, rate mai mari, firme sufocate și familii lovite direct în buzunar.

Acesta este bilanțul PSD-Câciu: statul cheltuie, cetățeanul plătește; partidul promite, românul achită; ministrul se laudă, economia se împrumută.

Acum, domnule Căciu, pot spune limpede că mandatul dumneavoastră a căutat combustibil electoral pentru planul PSD de a subjuga România total, cu Marcel Ciolacu președinte.

Acesta este PSD, un partid perfid: a umflat cheltuielile, a supraestimat veniturile, a cumpărat liniște socială pe datorie, a rostogolit nota de plată după alegeri și apoi se preface că nu știe cine a creat gaura în buget.

În 2024, Marcel Ciolacu a fost confirmat oficial drept candidatul PSD la prezidențiale. În același an, deficitul României a explodat la 9,3% din PIB. Parlamentul European a notat că marile creșteri de salarii publice și pensii din 2024 au fost influențate de ciclul electoral, într-un an cu alegeri și nu de grija față de buzunarele românilor.

Domnule Adrian Câciu, sunteti cel care ați amanetat România pentru ambițiile de putere ale PSD.

Așa că, domnule Adrian Câciu, încetați impostura uriașă de a vă pretinde analist economic, pentru că locul dumneavoastră este, cu siguranță, în boxa acuzatilor.

Ovidiu Bunea - primvicepreședinte PNT Maniu-Mihalache

În timp ce România este membră NATO și UE, un politician român merge la Sankt Petersburg și transmite mesaje care servesc propaganda Kremlinului.

Patriotismul înseamnă apărarea intereselor României. Nu promovarea propagandei unui regim care amenință securitatea Europei și a regiunii Mării Negre.

Participarea Dianei Șoșoacă la evenimente organizate la Sankt Petersburg și declarațiile făcute acolo reprezintă un nou episod al promovării unor mesaje aflate în contradicție cu orientarea strategică a României.

România este membră NATO și a Uniunii Europene. Securitatea, libertatea și dezvoltarea de care beneficiem astăzi sunt rezultatul acestei opțiuni asumate de statul român și de cetățenii săi.

În timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și desfășoară operațiuni de influență împotriva statelor democratice, este grav ca un politician român să ofere legitimitate propagandei Kremlinului și să promoveze mesaje contrare intereselor naționale.

Libertatea de exprimare trebuie respectată. Dar libertatea de exprimare nu înseamnă lipsa responsabilității publice.

PNȚ Maniu-Mihalache consideră că instituțiile competente trebuie să analizeze dacă declarațiile și acțiunile desfășurate la Sankt Petersburg au rămas în limitele unei opinii politice sau dacă există elemente care justifică verificări suplimentare din perspectiva protejării intereselor și securității naționale.

Nu cerem condamnări politice. Cerem clarificări.

Patriotismul nu înseamnă să cauți validare la Moscova.

Patriotismul înseamnă loialitate față de România, respect pentru cetățenii români și susținerea apartenenței noastre la NATO și Uniunea Europeană.

INACȚIUNEA COSTĂ. CINE RĂSPUNDE PENTRU VULNERABILITATEA ROMÂNIEI?

Suntem în al patrulea an al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar România continuă să constate existența unor vulnerabilități serioase în ceea ce privește supravegherea și avertizarea la frontiera maritimă de la Marea Neagră.

În această perioadă, Ministerul Apărării a fost condus de reprezentanți ai PSD, PNL și USR. De asemenea, România a avut ca prim-ministru pe Nicolae Ciucă, general al Armatei Române și fost Șef al Statului Major al Apărării.

Întrebarea legitimă este: de ce, după ani de zile în care pericolul de la Marea Neagră era evident, România nu dispune încă de toate capacitățile necesare pentru detectarea și combaterea amenințărilor moderne, inclusiv a dronelor?

Cetățenii au dreptul să ceară explicații și responsabilitate. Securitatea națională nu trebuie tratată ca o temă de campanie electorală, ci ca o obligație permanentă a statului român.

În același timp, observăm că neîncrederea populației în instituțiile statului crește. Corupția, impostura, aplicarea selectivă a legii și lipsa de performanță administrativă alimentează nemulțumirea publică și creează teren fertil pentru radicalizare și polarizare.

Românii merită răspunsuri clare:

* De ce investițiile strategice în apărare au avansat atât de lent?
* De ce instituțiile statului nu au reușit să combată eficient dezinformarea și propaganda ostilă?
* De ce interesele cetățeanului român sunt prea des lăsate pe plan secund?

PNȚ Maniu-Mihalache consideră că România are nevoie de o clasă politică responsabilă, de instituții puternice și independente și de o strategie națională care să pună pe primul loc interesul românilor și securitatea statului.

Nu vulnerabilitatea ne poate apăra, ci competența. Nu propaganda ne poate salva, ci adevărul. Nu resemnarea ne poate construi viitorul, ci implicarea cetățenilor.

România trebuie să fie puternică, respectată și capabilă să-și protejeze cetățenii și frontierele.

Pentru cine poate face legatura

COMUNICAT DE PRESĂ

PNȚ Maniu-Mihalache

4 iunie 2026

România are nevoie de guvernare asumată. Astăzi mai mult ca oricând.

PNȚ Maniu-Mihalache îl felicită pe domnul Eugen Tomac pentru desemnarea sa în funcția de prim-ministru al României.

Domnul Tomac are experiență europeană și o carieră politică solidă. Apreciem colaborarea cu domnia sa în momente dificile pentru direcția euro-atlantică a țării noastre — un angajament pe care PNȚ Maniu-Mihalache îl împărtășește și îl susține necondiționat. Îi dorim succes. România are nevoie de stabilitate și de rezultate — nu de încă un episod dintr-o criză fără sfârșit.

Felicitările sunt sincere. Îngrijorările, la fel.

Faptul că un prim-ministru provine dintr-un partid fără reprezentare parlamentară nu este o problemă a persoanei desemnate. Este un simptom, nu o soluție. Un simptom al unui sistem politic în care responsabilitatea a devenit opțională.

Rezultatul este un parlament care știe să dărâme guverne cu 281 de voturi — dar nu găsește curajul să construiască unul. Aceasta nu este democrație funcțională. Este democrație de fațadă.

O democrație sănătoasă presupune și disponibilitatea de a guverna atunci când ai primit încrederea cetățenilor. Dacă această disponibilitate lipsește, românii trebuie consultați din nou. Alegeri anticipate nu înseamnă eșec — înseamnă respect față de cetățean.

Domnule prim-ministru desemnat, provocările nu așteaptă.

România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, cu inflația de aproape trei ori media europeană și cu o datorie publică în creștere accelerată. Instituțiile de apărare au nevoie de stabilitate politică reală într-un context geopolitic fără precedent.

Republica Moldova privește spre București și are nevoie de un partener credibil și puternic — nu de un guvern provizoriu care negociază zi de zi supraviețuirea politică.

De aceea PNȚ Maniu-Mihalache solicită fără echivoc:

• Program de guvernare clar și asumat public
• Transparența totală a cheltuielilor statului — salarii, operațional, companii de stat
• Acționare urgentă pe PNRR și renegocierea imediată a termenelor cu Comisia Europeană — România nu își permite să piardă nici fondurile și nici credibilitatea europeană
• Eliminarea blocadei electorale care, prin birocrație și reguli croite în interes propriu, a redus dreptul românilor de a fi reprezentați cu adevărat
• Respect real față de plătitorii de taxe — parteneri ai statului, nu finanțatori ai unui aparat birocratic fără răspundere

România a așteptat suficient.

Națiunea noastră a traversat ocupații, dictaturi și crize și de fiecare dată a găsit resursele morale să meargă mai departe — cu o demnitate pe care clasa politică nu a meritat-o întotdeauna.

Românii visează la o țară în care tinerii aleg să rămână, munca este răsplătită cinstit, instituțiile sunt ale cetățenilor și o Românie întregită nu este un slogan de campanie, ci un obiectiv de stat asumat cu seriozitate.

Nu considerăm că acest vis este o utopie. Îl considerăm o obligație.

PNȚ Maniu-Mihalache nu se află astăzi la guvernare. Reprezentăm aspirațiile pentru care Iuliu Maniu și Ion Mihalache au ales închisoarea în locul compromisului: libertate, democrație, demnitatea omului și dreptul persoanei umane și a comunităților locale de a se bucura nestingherit de roadele muncii și proprietății lor. Această moștenire ne obligă. Și ne inspiră zilnic să luptăm pentru România pe care națiunea noastră o merită — liberă, demnă, întregită și cu față spre viitor.

Biroul Național de Conducere

Partidul Național Țărănesc-
Maniu Mihalache

Astazi , joi, 04.06.2026, de la ora 19.00 dl Radu Rizescu, președinte CNC PNȚ-Maniu Mihalache va fi in emisiune la T**i Sultan, pe Profi 24 TV.

🚨 ICR – Fabrică de sinecuri sau promotor al culturii române?
În 2026, ICR funcționează ca un club de lux pentru funcționari:

Buget 35,3 milioane lei, din care 40% (13,9 mil. lei) pe salarii.
90.000 €/lună doar pe chirii pentru 8 sedii în străinătate.
Istoric dublu față de limita legală de funcții de conducere.

Cele două candidate (PSD & USR) – același sistem:
Zeci de ani în interiorul ICR, fără experiență în mediul privat. Singura dezbatere: apartenența politică. Zero discuție despre strategie sau rezultate.
Întrebări pentru ICR și MAE:

De ce dați 90.000 €/lună pe chirii în loc de proiecte reale?
Câte funcții de conducere aveți în 2026?
Câți bani ajung efectiv în cultură, nu în salarii?

Polonia și Cehia cheltuiesc mai puțin pe funcționari și obțin rezultate vizibile. Noi de ce nu?

PNȚ Maniu-Mihalache cere: Stop sinecurilor! Conducere cu experiență în mediul privat, mai puțini bani pe salarii, mai mulți pe proiecte.

Cultura română merită antreprenori, nu administratori cu vieți călduțe în capitale.

Vino alături de noi!
Dacă ai experiență în management cultural, antreprenoriat sau diplomație culturală în mediul privat, alătură-te echipei noastre pentru a construi un program serios alternativ la actualul stil de management politic al ICR.

Ce părere aveți? Merită banii voștri acest ICR?

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declară că retragerea de la conducerea Armatei Române ar fi gestul firesc al generalului Vlad Gheorghiță și că orice umbră de îndoială asupra conduitei sale profesionale reprezintă o vulnerabilitate pentru Armata Română.

Afirmația ridică însă o întrebare simplă: cine vorbește despre responsabilitate, onoare și vulnerabilități instituționale?

Tocmai liderul partidului care a dominat politica românească în ultimele decenii și care a fost asociat, în percepția multor români, cu scandaluri de corupție, risipă a banului public, clientelism politic și duble standarde.
Dacă simpla existență a unor suspiciuni este suficientă pentru a cere retragerea imediată a unui om din funcția pe care o ocupă, atunci același standard ar trebui aplicat tuturor.

Trei cuvinte.

Nordis. Docuz. Hunyadi.

Atunci când românii aud astăzi lecții despre onoare și responsabilitate, este firesc să își amintească de controversele care au marcat viața publică și care au ridicat întrebări serioase despre relația dintre puterea politică și răspunderea publică.
Dar problema este mai gravă decât situația unui general.

În acest moment, marele semn de întrebare nu planează doar asupra șefului Armatei Române.

El planează și asupra modului în care funcționează instituțiile statului.

Ce ar trebui să înțeleagă cetățenii din această situație? Că justiția își desfășoară activitatea în mod complet independent, așa cm este normal într-un stat de drept? Sau că dosarele cu impact public major riscă să fie percepute ca episoade ale unei confruntări politice permanente?
Nu contestam necesitatea anchetelor și nu susțin că cineva trebuie să fie deasupra legii. Dimpotrivă. Tocmai de aceea este esențial ca instituțiile judiciare să fie nu doar independente, ci și percepute ca independente.
Când lideri politici se grăbesc să ceară retrageri și să pronunțe verdicte morale înainte ca procedurile să fie finalizate, afectează nu doar persoana aflată în centrul atenției, ci și încrederea publică în instituții.

Armata Română nu are nevoie de spectacol politic.

Justiția nu are nevoie de comentatori politici care să sugereze concluziile înainte ca faptele să fie stabilite.
România nu are nevoie ca instituțiile sale fundamentale să devină decor pentru luptele de putere dintre partide.

Este cu atât mai ironic să auzim lecții despre onoare de la reprezentanții unei formațiuni politice care nu a manifestat aceeași exigență atunci când investigații jurnalistice, controverse publice sau decizii politice discutabile au afectat încrederea cetățenilor în stat.

Atunci când drone rusești au căzut pe teritoriul României, explicațiile au venit mai repede decât asumarea. Atunci când industria de apărare și capacitatea de înzestrare au fost afectate de ani de decizii greșite și influență politică, nu am auzit aceeași preocupare pentru vulnerabilitățile sistemului.

Iar astăzi, cei care au participat la guvernările care au adus România în această situație se prezintă drept arbitri ai onoarei și profesionalismului.

Românii au dreptul să se întrebe dacă liderii politici realizează cât rău fac credibilității instituțiilor statului prin asemenea intervenții. Au dreptul să se întrebe dacă independența justiției și prestigiul Armatei Române sunt cu adevărat priorități sau doar argumente convenabile într-o dispută politică de moment.

Înainte de a cere altora gesturi de onoare, liderii PSD ar trebui să explice propriile standarde de onoare politică.
Înainte de a identifica vulnerabilități în alte instituții, ar trebui să reflecteze la vulnerabilitățile create în statul român prin ani de guvernare.
Pentru că într-o democrație matură, onoarea nu se măsoară prin declarații de presă.

Se măsoară prin consecvență.

Iar consecvența rămâne, poate, cea mai mare problemă a celor care astăzi se grăbesc să dea lecții altora.

🚨 IPOCRIZIE LA EXTREM ÎN SENATUL ROMÂNIEI!

Majoritatea PSD-PNL a respins revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Din nou, interesele aparatului de partid au cântărit mai mult decât reprezentativitatea și legitimitatea democratică.

📊 Rezultatul votului:
🛑 56 de senatori au votat împotriva revenirii la două tururi.
🗳️ 48 de senatori au votat pentru.

România rămâne captivă unui sistem care permite alegerea unor primari fără susținerea majorității comunității, doar pentru că voturile se împart între mai mulți candidați.

Dar există o întrebare la fel de importantă:

Dacă inițiatorii știau că nu există o majoritate parlamentară pentru adoptarea proiectului, de ce au introdus această propunere fără să asigure mai întâi susținerea necesară?

O inițiativă legislativă depusă fără șanse reale de adoptare riscă să fie doar un exercițiu de imagine și o strategie de marketing politic. Se mimează reforma, se obțin titluri în presă, iar sistemul rămâne neschimbat.

AUR s-a înțeles perfect cu PSD la moțiunea de cenzură și la împărțirea sinecurilor, inclusiv la ICR. Astăzi mimează interesul pentru democratizarea alegerilor. Românii au nevoie de reforme reale, nu de marketing politic.

🏛️ Poziția PNȚ Maniu-Mihalache este clară:

Un primar trebuie să fie ales de majoritatea cetățenilor care participă la vot, nu să câștige prin fragmentarea electoratului.

Alegerile în două tururi înseamnă:
✅ mai multă legitimitate;
✅ mai multă competiție;
✅ mai multă responsabilitate față de cetățeni;
✅ administrații locale mai reprezentative.

Dacă toate partidele declară public că susțin reforma democratică, de ce această reformă este blocată de fiecare dată când ajunge la vot?

Miza se mută acum la Camera Deputaților.

Acolo vom vedea cine susține cu adevărat întărirea democrației și cine preferă să păstreze regulile care avantajează structurile deja instalate la putere.

Democrația nu se mimează.
Democrația nu este un exercițiu de marketing.
Democrația se respectă.

🇷🇴