Cântare Automate Grădina Cișmigiu

În 1928 Firma 'Fraţii Gheorgon', înregistrată în Bucureşti 01 noiembrie 1928, importă un lot de 21 bucăţi cântare automate pentru persoane...

În anul 1928 Firma 'Fraţii Gheorgon', înregistrată în Bucureşti la Administraţia Financiară sub nr. 228368/01 noiembrie 1928, acţionari fiind fraţii Spiru şi Marcu Gheorgon, aromâni de origine născuţi în Beala de Sus – Macedonia, importă conform facturii 504/1025, din data de 07.12.1928, de la firma germană OTTO HARNISCH & CO, proprietar G. Rich, un lot de 21 bucăţi cântare automate pentru persoan

07/01/2023

La 95 de ani, cântarele din Cișmigiu încă rezistă și funcționează! - Bucuresti City News Sunt trei la număr și sunt amplasate, unul la debarcader, altul lângă foișor și Buturugă și al treilea, spre ieșirea dinspre Primăria Generală.Funcționează cu o monedă de 50 bani. De Cristian Bulfon Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații p...

05/02/2022

Strada Xenofon – singura stradă bucureșteană în trepte

În anii trecuți, o străduță bucureșteană a fost considerată una dintre cele mai frumoase din lume. Este vorba de strada Xenofon, ce face legătura străzii „Dr. Constantin Istrati” cu Aleea „Suter”.
În vara anului 2014, datorită proiectului socio-cultural „Bucureștiul tău la scară”, artista Eva Radu a reușit să redea cu ajutorul culorilor un aspect nou și surprinzător scărilor vechi de peste un secol. Într-un amestec de modern cu clasic, strada Xenofon a devenit în scurt timp un simbol al orașului, treptele sale înfățișând imaginea a opt dintre cele mai importante edificii culturale și istorice bucureștene, și anume Ateneul Român, Arcul de Triumf, Mausoleul din Parcul Carol, Palatul Parlamentului, Muzeul Național de Artă, Muzeul Țăranului Român, Teatrul Național și Opera Națională.
În 2015, pictura a fost reînnoită, de data aceasta sub forma unei frumoase cascade, ce părea că se revarsă spectaculos de-a lungul celor 70 de trepte. Din păcate, trecerea timpului a dus la ștergerea culorilor, străduța revenind la aspectul său sobru, acest lucru nediminuându-i însă cu nimic valoarea istorică.
Povestea străzii Xenofon este strâns legată de venirea în țara noastră a arhitectului elvețian Adolf Suter, care având în proprietate mai multe terenuri bucureștene, construiește la începutul secolului XX, în zona nordică a Dealului Filaret, un grandios palat, cunoscut astăzi bucureștenilor sub numele de „Hotel Carol”. Suter s-a implicat consecvent în amenajarea urbaniscă și edilitară a zonei, datorită tranzacțiilor imobiliare și antreprenoriale pe care le tutela, explicându-se astfel apariția de noi străzi, una dintre acestea fiind și strada Xenofon, a cărei existență este consemnată începând cu anul 1891. La vremea respectivă, strada Xenofon era unul dintre locurile de promenadă frecventate de clasele bucureștene înstărite, mai ales că de la capătul acesteia se putea admira panorama Bucureștilor de pe cel mai înalt punct natural al orașului, și anume Dealul Filaret.
Astăzi, strada Xenofon amintește o dată în plus de contrastul specific lumii Bucureștilor, căci treptele degradate și lăsate de izbeliște conduc către unul dintre cele mai exclusiviste și scumpe hoteluri ale Capitalei.

Sursă foto: digibuc.ro

Text: Andreea Mâniceanu

31/10/2021

Calea ferată București-Giurgiu și prima gară a Bucureștilor

Acum 152 de ani, la 31 octombrie 1869, Principele Suveran Carol I a inaugurat oficial linia de cale ferată Bucureşti–Giurgiu și prima gară a Bucureştilor, Gara Filaret. În ziua de 7 septembrie 1869, cu o lună și jumătate înainte de inaugurarea oficială, din Gara Filaret a plecat primul tren spre Giurgiu, având ca pasager pe Principele Suveran.

Ceremonia de la 31 octombrie 1869 a fost solemnă și plină de entuziasm. A fost prezent capul Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul primat Nifon. Carol I a invitat în tren membrii Guvernului și pe cei ai Corpului Diplomatic. Drumul de fier de 67 kilometri a fost străbătut în 90 de minute.

🇹🇩