21/10/2026
Clotilde Armand: De când se ocupă SRI de pus politicieni la punct în spațiul public?
Ludovic Orban a fost luat la țintă de SRI, la ceas de seară, după ce a făcut o serie de declarații într-o emisiune televizată.
Orban a vorbit despre o presupusă înțelegere între Nicușor Dan și PSD privind viitoarele alegeri prezidențiale. A susținut inclusiv că serviciile secrete i-ar fi oferit președintelui asigurări că PSD este un partener de încredere. Totodată, a afirmat că generalul Răzvan Ionescu ar conduce SRI „pe șestache”.
Sunt afirmații care trebuie lămurite. Dar la fel de important este să discutăm despre reacția instituției. De când a devenit un serviciu de informații participant la disputele politice publice? Unde se termină dreptul la replică al unei instituții și unde începe intimidarea prin autoritatea statului?
Într-o democrație, serviciile de informații trebuie să funcționeze sub un control civil real și eficient, nu să dea impresia că intră în confruntări politice.
Președintele Nicușor Dan trebuie să iasă public și să sancționeze asemenea derapaje instituționale. Nu este suficient să vorbim despre depolitizarea serviciilor. Trebuie să existe decizii, responsabilitate și un control democratic efectiv.
Aici apare și problema întârzierii numirii unei conduceri civile stabile și a schimbărilor necesare la vârful serviciilor. Când asemenea decizii sunt amânate, se creează riscul ca structurile de informații să capete o autonomie informală tot mai mare față de autoritatea civilă. Cu alte cuvinte, dacă nu îți exerciți la timp autoritatea constituțională, riști ca instituțiile pe care trebuie să le controlezi să ajungă să îți dicteze ele regulile jocului.
Și, dacă tot discutăm despre transparență și responsabilitate, am câteva întrebări pentru conducerea SRI:
1. Când vom vedea un raport public complet despre rolul și activitatea SRI în contextul anulării alegerilor prezidențiale?
2. Cine din conducerea SRI știa despre operațiunile de influențare a campaniei electorale și ce măsuri au fost luate?
3. Au existat erori, omisiuni sau responsabilități individuale în interiorul instituției? Dacă da, cine a răspuns pentru ele?
4. Câți generali sau responsabili din conducerea serviciului și-au prezentat demisia ori au fost sancționați în urma acestui eșec instituțional?
5. Cum explică SRI informațiile și rapoartele realizate de servicii partenere și transmise instituțiilor europene? Ce a identificat SRI și ce nu a reușit să identifice?
6. Cine exercită astăzi un control civil efectiv asupra SRI și cm sunt verificate deciziile conducerii sale?
Românii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu alegerile lor. Au dreptul să afle cine a știut, cine a greșit și cine și-a asumat responsabilitatea.
Serviciile de informații nu sunt deasupra societății, a Parlamentului sau a Constituției.
Un serviciu secret nu trebuie să fie un actor politic. Trebuie să fie o instituție a statului, supusă legii, controlului democratic și obligației de a răspunde pentru propriile acțiuni.
Iar președintele României are responsabilitatea să se asigure că această limită este respectată.