12/10/2026
𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐓̦𝐨𝐢𝐮, 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐔𝐒𝐑 𝐝𝐞 𝐄𝐱𝐭𝐞𝐫𝐧𝐞: “În mijlocul unor crize majore, când românii așteaptă soluții și fermitate, AUR și oportuniștii de serviciu inventează probleme și propagă minciuni. Vreau să fiu foarte clară de la bun început: 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐦𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐚𝐩-𝐜𝐨𝐚𝐝𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐬𝐚𝐮 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐭𝐨 𝐢̂𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆.
În timp ce ei fabrică scenarii acasă, eu sunt la Consiliul Afaceri Externe, unde am aprobat, prin acord unanim, sancționarea a peste 1.500 de persoane și entități care susțin Rusia în război (adăugarea lor pe lista de sancțiuni a UE). Este, practic, cel mai mare pachet de acest fel adoptat până acum.
Înțeleg, totuși, că unora le este mai ușor să se lupte cu morile de vânt. Iată care este realitatea:
În primul rând, renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor. Iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere.
Parlamentul nostru nu dezbate așa ceva pentru simplul motiv că o asemenea propunere nu există. Dezbate, în schimb, o minciună periculoasă pentru încrederea oamenilor în UE, invocând o scrisoare între miniștrii de externe.
Scrisoarea spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact.
De ce sunt ei atât de revoltați că nu ar putea folosi veto-ul României cu ușurință în interesul altor țări?
Cât despre tentația altor politicieni de a se urca pe valul de minciuni al AUR în speranța unor puncte politice... vă reamintesc că românii nu au uitat că am stat la poarta Schengen ani de zile și pentru că nu ați avut curajul să folosiți dreptul de veto în negocieri. Cel pe care spuneți azi, în mod fals, că îl apărați.
Pe scurt: este o minciună. România are putere în UE atunci când are și politicieni cu curajul să o folosească, nu doar să se plângă.
Și ca ridicolul să fie expus, iată cm textul scrisorii invocate stipulează clar că, indiferent de ce majoritate există, orice stat membru poate bloca o decizie: „Înțelegem că, în cazul în care o decizie PESC urmează să se adopte cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia „din rațiuni vitale de politică națională pe care le prezintă”, astfel cm este prevăzut în Tratate. De asemenea, în conformitate cu Tratatele, ne angajăm să prezentăm aceste motive de o manieră cuprinzătoare, astfel încât să facilităm consultări reale și eforturi de a găsi o soluție acceptabilă pentru toate statele membre.”