Casa de Asigurari de Sanatate Constanta

02/10/2026

Informăm furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale asupra faptului că, în cadrul procesului de adaptare a sistemelor informatice pentru utilizarea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) și a Cărții Electronice de Identitate (CEI), pe site-ul CNAS au fost publicate specificațiile tehnice de interfațare, precum și componentele necesare dezvoltatorilor de aplicații informatice (în data de 31 august 2026).

Astfel, în luna octombrie, CEAS și CEI pot fi utilizate în paralel pentru autentificare și semnarea serviciilor.

În această perioadă, semnarea serviciilor cu CEAS sau CEI nu este obligatorie. Lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare, iar mesajul „serviciul nu a fost semnat cu cardul” are exclusiv caracter de avertizare și informare, cu condiția respectării celorlalte reguli aplicabile.

Încurajăm furnizorii să utilizeze CEAS sau CEI ori de câte ori este posibil și să semnaleze eventualele dificultăți tehnice, pentru verificarea și îmbunătățirea funcționării, precum și pentru finalizarea operaționalizării acestei componente a PIAS.

Această măsură nu afectează validarea și asigură continuitatea acordării serviciilor medicale și a eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale către pacienți.

Biroul de presă al CNAS

18/09/2026

COMUNICAT - CNAS lansează proiectul european RO-MI-LR-DR pentru schimbul transfrontalier de imagini medicale, rezultate de laborator și rapoarte de externare
Proiect nr. 101233656 | EU4H-2024-DGA-MS-IBA-01

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în calitate de coordonator, anunță demararea proiectului european „Romanian Medical images, Laboratory results and Discharge reports” (RO-MI-LR-DR), finanțat prin Programul EU4Health, în cadrul apelului EU4H-2024-DGA-MS-IBA-01. Autoritatea finanțatoare este Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital (HaDEA).

Proiectul se derulează până la data de 31 mai 2029, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) în calitate de partener de implementare, care are totodată rolul de entitate afiliată în cadrul grantului.

Proiectul RO-MI-LR-DR are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor necesare pentru schimbul electronic și interoperabil, la nivel transfrontalier, al imaginilor medicale, rezultatelor de laborator și biletelor de externare. Prin conectarea acestor categorii de date la infrastructura europeană de sănătate digitală, proiectul urmărește să sprijine continuitatea îngrijirilor și accesul la informații medicale relevante atunci când cetățenii solicită și beneficiază de servicii medicale într-un alt stat membru.

„Prin RO-MI-LR-DR facem un pas concret către un sistem de sănătate în care informația medicală relevantă poate fi utilizată în siguranță dincolo de granițele naționale. Interoperabilitatea nu este doar un obiectiv tehnic, ci un instrument care poate sprijini continuitatea îngrijirilor și poate facilita accesul profesioniștilor din sănătate la datele necesare pentru acordarea serviciilor medicale. Pentru pacient, beneficiul urmărit este simplu: informația medicală să poată fi disponibilă, în condițiile cadrului legal aplicabil, acolo unde este nevoie de ea în Uniunea Europeană”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS.

Serviciile vor fi dezvoltate prin Punctul național de contact pentru eHealth al României (NCPeH), ce va fi implementat în cadrul proiectului „Romanian Patient Summary”. Proiectul include pregătirea, implementarea, testarea și verificarea conformității noilor servicii, precum și activitățile necesare operaționalizării acestora, astfel încât schimbul de date să se realizeze în condiții de securitate și interoperabilitate la nivel european.

Valoarea totală estimată a costurilor eligibile ale proiectului este de 999.935,33 euro, iar valoarea maximă a finanțării acordate de Uniunea Europeană este de 799.948,24 euro, reprezentând 80% din costurile eligibile. Costurile eligibile ale CNAS sunt estimate la 501.850,33 euro, cu contribuție maximă a Uniunii Europene de 401.480,25 euro, iar costurile eligibile ale STS sunt estimate la 498.085,00 euro, cu o contribuție maximă a Uniunii Europene de 398.467,99 euro.

Prin implementarea proiectului, România își va consolida participarea la infrastructura europeană de sănătate digitală și va contribui la dezvoltarea unui schimb transfrontalier sigur și eficient de informații medicale, în beneficiul pacienților și al profesioniștilor din sistemul de sănătate.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul EU4Health.

31/08/2026

COMUNICAT - Precizări privind utilizarea CEAS/CEI
în sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate informează furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale că, în cadrul procesului de adaptare a sistemelor informatice pentru utilizarea Cardului Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) și a Cărții Electronice de Identitate (CEI), au fost publicate pe site-ul CNAS specificațiile tehnice de interfațare, precum și componentele necesare dezvoltatorilor de aplicații informatice.

Documentația este disponibilă pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații Furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/) și este destinată producătorilor de aplicații informatice în vederea actualizării soluțiilor existente și asigurării interoperabilității acestora cu sistemele informatice ale CNAS.

Având în vedere perioada scurtă disponibilă pentru realizarea și implementarea adaptărilor tehnice, utilizarea CEI nu devine obligatorie pentru furnizori începând cu data de 1 septembrie 2026.

Furnizorii care utilizează aplicații informatice dezvoltate de terți sunt rugați să ia legătura cu producătorii acestora, astfel încât aplicațiile să fie actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a pus la dispoziția dezvoltatorilor specificațiile de interfațare și componentele SDK necesare realizării acestor adaptări.

Cardul național de asigurări sociale de sănătate va putea fi utilizat în continuare, conform regulilor în vigoare, pe perioada necesară adaptării aplicațiilor informatice. Astfel, accesul persoanelor asigurate la servicii medicale nu va fi condiționat, de la 1 septembrie 2026, de utilizarea CEI.

Implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, pe măsură ce aplicațiile utilizate de furnizori vor fi actualizate și vor putea utiliza noile componente tehnice.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va continua să informeze furnizorii cu privire la etapele tehnice necesare și recomandă acestora să urmărească permanent informațiile și actualizările publicate în secțiunea dedicată SIUI de pe site-ul instituției.

De asemenea, având în vedere faptul că furnizorii de servicii medicale utilizează diferite tipuri și modele de cititoare de carduri, este important ca aceștia să beneficieze de suficient timp pentru a-și adapta infrastructura, astfel încât echipamentele utilizate să poată citi atât cardurile naționale de sănătate, cât și cărțile electronice de identitate.

De aceea, chiar dacă sistemul este funcțional, CNAS va menține ridicată regula semnării cu cardul pe parcursul lunii septembrie, astfel încât furnizorii să beneficieze de timpul necesar pentru implementarea noilor tehnologii și a noilor facilități oferite de CNAS prin platforma informatică.

Biroul de presă al CNAS

29/08/2026

COMUNICAT - Aplicațiile informatice ale furnizorilor trebuie actualizate pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin eSănătateaMea

Casa Națională de Asigurări de Sănătate reamintește furnizorilor de servicii medicale care utilizează aplicații informatice proprii sau dezvoltate de terți necesitatea de a se asigura că acestea sunt actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități disponibile prin portalul eSănătateaMea.

Începând cu data de 1 septembrie 2026 intră în vigoare utilizarea componentei aferente formularelor medicale[1]. Pentru ca formularele medicale să fie vizibile în portalul eSănătateaMea este necesar ca aplicațiile terțe utilizate de furnizori să fie adaptate corespunzător.

În acest sens, CNAS recomandă furnizorilor să ia legătura cu producătorii aplicațiilor informatice pe care le utilizează, pentru realizarea actualizărilor necesare și pentru evitarea eventualelor dificultăți tehnice în accesarea și utilizarea noilor funcționalități.

Specificațiile tehnice necesare interfațării sunt publicate pe site-ul CNAS, în secțiunea „Informații furnizori”, subsecțiunea „SIUI”, rubrica „Specificații de interfațare SIUI” (link direct: https://cnas.ro/siui/), și sunt puse la dispoziția producătorilor de aplicații informatice pentru actualizarea aplicațiilor existente sau dezvoltarea unor aplicații noi.

Documentația cuprinde specificațiile necesare interconectării aplicațiilor de raportare ale furnizorilor cu sistemele informatice ale CNAS, implementarea acestora realizându-se în funcție de specificul fiecărei aplicații.

Prin dezvoltarea serviciilor digitale disponibile prin eSănătateaMea, CNAS urmărește simplificarea circuitului documentelor medicale, reducerea sarcinilor administrative pentru furnizori și facilitarea accesului pacienților la informațiile și serviciile de care au nevoie.

Biroul de presă al CNAS

[1] Formulare medicale: biletul de trimitere către alte specialități clinice sau în vederea internării, biletul de trimitere pentru investigații paraclinice. scrisoarea medicală, recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu, recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu, planul de îngrijiri pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu, planul de proceduri specifice de medicină fizică și de reabilitare, recomandarea pentru dispozitive medicale, certificatul de concediu medical.

27/08/2026

24/08/2026

, între lipsa specialiștilor și valul de . Cum rezistă sistemul
Mai multe detalii AICI: https://cugetliber.ro/stiri-social-constanta-intre-lipsa-specialistilor-si-valul-de-turisti-cum-rezista-sistemul-medical-561674

21/08/2026

COMUNICAT - Situația domeniilor de asistență medicală mari consumatoare de fonduri și soluții pentru gestionarea acestora

În prezent, dar și în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS[1], gestionat de CNAS, revin asistenței medicale spitalicești (cca. 45%) și medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanțarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecințe semnificative.

I. Spitale:

Începând cu anul 2015, susținerea majorării salariilor personalului din spitalele publice s-a efectuat prin intermediul CNAS. Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât și ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanțarea influențelor salariale să fie egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați (grafic 1).

Acest sistem dual de finanțare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat și este totodată un factor de descurajare a concurenței între unitățile medicale.

Soluția de corecție la care se lucrează în prezent este introducerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.

II. Medicamente:

Consumul medicamentelor finanțate din FNUASS a crescut semnificativ de la an la an, cu procente de până la 20%, ajungându-se ca în anul 2025 valoarea acestor medicamente acordate pacienților să fie de 2,5 ori mai mare comparativ cu cea din anul 2015. Menținerea unui asemenea ritm înalt de creștere nu este sustenabilă, în condițiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc în mod similar (grafic 2).

Având însă în vedere că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce cantitativ acestea sunt doar 48% din totalul medicamentelor finanțate din FNUASS, o soluție o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice și bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil. Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor și cele originale nu există diferențe clinice, de siguranță sau de eficacitate, dar există diferențe semnificative de preț.

Totodată, CNAS consideră imperios necesară schimbarea normelor legale de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista de compensare. În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienți noi.

„Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cm vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților. Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui” – declară președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.

Biroul de presă al CNAS

[1] Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

11/08/2026

Casa de Asigurări de Sănătate a județului Constanța a deschis o nouă sesiune de contractare, a șasea din acest an, pentru asistența medicală primară, cu scopul de a veni în sprijinul populației din localitățile cu deficit de medici de familie. În județul Constanța, sunt încheiate 3...

30/07/2026

COMUNICAT - Proiecte de modificare a Contractului-cadru și a normelor de aplicare: acces mai larg la servicii medicale, mai puțină birocrație, mai multă flexibilitate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională, pe site-ul propriu (www.cnas.ro), proiecte de acte normative pentru modificarea și completarea Contractului-cadru[1] și a Normelor sale metodologice de aplicare[2].

Proiectele propun schimbări pe mai multe paliere de asistență medicală, cu obiectivul de a crește accesul asiguraților la servicii medicale, de a îmbunătăți calitatea actului medical și de a simplifica procedurile administrative.

1. Creșterea rolului medicinei de familie

Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit, astfel încât pacienții să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă și un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară și încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie.

Proiectele vizează consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și în monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular este inclusă în consultațiile preventive, sunt actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, în conformitate cu ghidurile internaționale, și sunt clarificate procedurile de monitorizare a testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.

2. Acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic

Programul minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să mențină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici și să extindă rețeaua de servicii ambulatorii.

De asemenea, durata consultațiilor pentru specialități precum pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală va crește la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete și o relație mai bună între medic și pacient.

Noile reglementări vor oferi cabinetelor medicale mai multă flexibilitate în organizarea activității și vor permite valorificarea mai eficientă a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectivă a dreptului la concediu de odihnă fără a fi penalizați financiar, susținând astfel atât echilibrul profesional al medicului, cât și sustenabilitatea pe termen lung a activității acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

3. Tratament fără întrerupere pentru bolile cronice

Pacienții cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripții pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracționare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet și contribuie la continuitatea tratamentului.

Trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne și la costuri mai reduse, pentru toți pacienții, cu excepția celor care prezintă efecte adverse.

De asemenea, se clarifică faptul că accesul pacienților tratați prin programele naționale de sănătate curative este gratuit, atât în spitalele publice, cât și în cele private. Propunerea vizează în special pacienții cu afecțiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse în programele naționale de sănătate curative.

4. Rezultate mai rapide și digitalizare extinsă în ambulatoriul paraclinic

Pentru furnizorii de investigații paraclinice se propune introducerea obligației de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigației. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziția pacienților rezultatele și imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor și al buletinelor pe hârtie.

Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel național.

Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1–15 a lunii, și a posibilității de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcție de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcționării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută și capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuția fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor.

5. Contractare mai transparentă și servicii noi în spitale

Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi va fi extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub 7 ani care necesită sedare procedurală.
Cazurile în care s-au efectuat intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanțarea unor tratamente de urgență vitală.

În același timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă și mai echitabilă a fondurilor, în funcție de activitatea și capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent și mai eficient de finanțare.

Nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate. Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcție de adresabilitate și de capacitatea unităților sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.

Se va introduce și noțiunea de „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor.

6. Acces mai bun la dispozitive medicale și la îngrijiri la domiciliu

Proiectul prevede și facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienților. Vor fi reduse termenele de înlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

7. Simplificare administrativă și digitalizare

Furnizorii de servicii medicale în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităților birocratice și simplificând relația cu pacienții și cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie și se vor folosi doar documente digitale.

Totodată, se va introduce o aplicație informatică pentru gestionarea programărilor pacienților, începând cu 1 octombrie 2026, în cadrul portalului e-SanateaMea. Pentru contractele și actele adiționale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare și contractare.

Biroul de presă al CNAS

[1] Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătatemedicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare;

[2] Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

Vezi toate anunțurile Vezi toate comunicatele Informații pentru asigurați. Ghidul asiguratului Pentru o informare corectă, completă și accesibilă despre sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pachete de servicii Servicii medicale pentru pacienţii din statele membre ale UE, Spaţiului