23/10/2026
Grindeanu și cu Țuțuianu vor să decidă ce partide au voie să existe în România. Și ca să le iasă, calcă în picioare chiar legile din România.
Scopul PSD e limpede: o viitoare alianță între USR și PNL n-are voie să existe decât cu voie de la el.
Țuțuianu a scris o lege într-o materie în care instituția lui nu are astăzi nicio competență, iar competența care i-ar trebui i-o dă chiar legea pe care a scris-o.
Proiectul noii legi a partidelor politice, scris chiar de Autoritatea Electorală Permanentă, supune înregistrarea alianțelor politice unei proceduri administrative în fața AEP, de la denumire până la aprobarea finală. Chiar vehiculul prin care USR și PNL ar putea merge împreună poate fi respins de o autoritate condusă de un pesedist, inclusiv pentru că denumirea lui ar „crea confuzie”. Ca să vezi!
Iar ilegalitatea e dovedită chiar prin legea care o organizează. Legea 208/2015 spune la articolul 100 că AEP are misiunea de a asigura organizarea alegerilor și a referendumurilor, precum și finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Atât.
Partidele apar în fișa de post a AEP într-un singur fel, prin bani. Iar articolul 103 litera t) o lasă să scrie proiecte de acte normative doar „pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc”, pe care le supune Guvernului spre „exercitare a dreptului de inițiativă legislativă”. Existența juridică a unui partid nu e sistem electoral. Iar în Legea partidelor politice, Legea 14/2003, Autoritatea Electorală Permanentă nu apare nici măcar o dată, de la primul până la ultimul articol. Articolul 51 e fără echivoc: „Instituția cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul București”. Numai!
Și nu au luat la țintă doar alianțele. Astăzi, cererea de înființare a unui partid se judecă la Tribunalul București, în ședință publică, cu procurorul de față. În proiect, dosarul ajunge la un complet de cinci angajați ai AEP care nu decide nimic, ci doar propune, fiindcă articolul 49 spune că hotărârea o ia Autoritatea, adică exact conducerea ei. ȚUȚUIANU! Iar articolul 54 lasă tot AEP să stabilească, prin propria hotărâre, cine intră în acele completuri și cm se repartizează dosarele.
La dizolvare, răsturnarea e totală. Astăzi, ca să desființezi un partid, procurorul trebuie să ceară asta unui judecător. În proiect, AEP se autosesizează și hotărăște ea, iar partidul desființat ajunge în instanță abia după. Printre motive intră și inactivitatea, definită atât de larg încât Expert Forum a calculat că, aplicată la prezidențiale, ar putea duce la dizolvarea a circa 90% dintre partidele din România.
Articolul 56 merge și mai departe: dacă un partid își modifică statutul și nu depune hârtia la AEP ori i se respinge, Autoritatea dispune dizolvarea lui pe motiv că scopul sau activitatea „au devenit ilicite ori contrare ordinii publice”, deși partidul nu a încălcat nimic, doar a întârziat un document. Tot Expert Forum amintește ceea ce cer Comisia de la Veneția și CEDO: dizolvarea unui partid se decide de o instanță independentă, nu de un funcționar.
Ca nimeni să nu rămână pe dinafară, articolul 74 obligă toate partidele care există azi să treacă în șase luni prin același filtru, sub sancțiunea dizolvării.
Am primit invitația oficială la dezbaterea AEP din 4 noiembrie și am să îi întreb acolo, în fața lor, din ce articol de lege își ia o autoritate administrativă dreptul de a hotărî soarta partidelor politice din România.
Pentru că nimeni nu trebuie să ceară voie de la PSD ca să facă politică în România. Iar exact asta face legea lor: transformă dreptul de a-ți înființa un partid într-o aprobare pe care ți-o dă, sau nu, chiar adversarul tău politic.
