Curtea de Apel Ploiești

01/10/2026

Două săptămâni de aplicare a mecanismului de gestionare a fluxului de cauze la Curtea de Apel Ploiești: 99,4% dintre dosarele înregistrate au fost repartizate

Curtea de Apel Ploiești aduce la cunoștința publicului rezultatele primelor două săptămâni de aplicare a procedurii privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, adoptată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1642/09.07.2026, modificată prin Hotărârea nr. 1734/09.09.2026, aplicabilă din 15 septembrie 2026.

Ce arată datele, în perioada 15 – 30 septembrie 2026:
au fost înregistrate 344 de dosare noi, dintre care 342 au fost repartizate completurilor de judecată, ceea ce corespunde unei rate de preluare de 99,4%;
72 de dosare cu caracter prioritar, potrivit listei stabilite de C.S.M., au fost repartizate în ziua înregistrării, iar 79 de dosare excluse de la mecanism au fost repartizate fără a fi incluse în calculul capacității;
în toate materiile – penal, contencios administrativ și fiscal, civil, litigii de muncă și asigurări sociale, litigii cu profesioniștii, minori și familie – rata de preluare a fost de 100%;
la data de 30 septembrie 2026 se aflau în Registrul de gestionare a fluxului de cauze doar 2 dosare, ambele în materia insolvenței, a căror situație este analizată de conducerea instanței.
Volumul cauzelor nou intrate s-a situat, la nivelul instanței, sub capacitatea de procesare calculată pentru această primă etapă, ceea ce a permis ca aproape toate dosarele să primească un complet de judecată fără întârziere.

De ce a fost introdus mecanismul
Mecanismul corelează numărul cauzelor nou intrate cu numărul judecătorilor care își desfășoară efectiv activitatea în instanță. Scopul său este echilibrarea volumului de activitate, prevenirea supraîncărcării și protejarea calității actului de justiție. Repartizarea aleatorie a cauzelor se păstrează integral, iar înscrierea unui dosar în registru are caracter exclusiv administrativ și nu afectează data înregistrării cererii.

Aplicare etapizată
Capacitatea de referință stabilită pentru curțile de apel este de 119 dosare pe judecător pe an. Aceasta se aplică gradual: până la 14 septembrie 2027 se utilizează dublul acestei valori (238 de dosare), între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028 valoarea majorată cu 50%, iar din 15 septembrie 2028 valoarea de referință. Etapizarea permite instanțelor și justițiabililor să se adapteze treptat, pe baza datelor reale de funcționare.

Transparență pentru justițiabili
Orice persoană poate consulta, pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii dedicată mecanismului, o estimare orientativă a perioadei până la repartizarea unui dosar. Informații suplimentare se pot obține de la Biroul de informare și relații publice al Curții de Apel Ploiești. Cauzele urgente beneficiază în continuare de un regim distinct, iar în situații excepționale, la cererea părților sau din oficiu, președintele instanței sau al secției poate dispune repartizarea prioritară a unui dosar aflat în registru.

Curtea de Apel Ploiești va continua monitorizarea aplicării mecanismului și va informa periodic opinia publică asupra rezultatelor.

15/09/2026

Site-ul CSM are de acum o interfaţă publică dedicată accesului tuturor cetăţenilor la mecanismul de gestionare a cauzelor în funcţie de capacitatea de procesare pentru fiecare instanţă de judecată

Aceasta este accesibilă aici: https://www.csm1909.ro/estimare-repartizare

Estimarea timpului de repartizare a dosarului

Utilizând această secţiune, oricine va cunoaşte orientativ cât ar putea dura până când un dosar nou este repartizat unui complet de judecată. Instrumentul de pe această pagină oferă o estimare a perioadei până la repartizare, pe baza situației actuale.

Mecanismul este aplicabil începând cu data de 15 septembrie 2026⚖️

Pentru a susține gestionarea predictibilă și echilibrată a volumului de activitate al instanțelor, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit un mecanism care corelează fluxul cauzelor nou înregistrate cu capacitatea efectivă de procesare a instanțelor.

⚖️Ce înseamnă acest mecanism pentru cetățean?

Corelarea numărului de cauze nou repartizate cu capacitatea efectivă de procesare nu este doar o măsură de organizare internă. Scopul ei este ca fiecare dosar să ajungă la un judecător, care are efectiv timpul necesar pentru a-l studia și a-l judeca. Pentru cetățean, efectul urmărit este asigurarea unui proces echitabil, în care cauza sa beneficiază de o analiză judiciară efectivă și temeinică.

Atunci când numărul cauzelor programate în aceeași ședință este foarte mare, timpul care poate fi acordat fiecărui dosar se reduce, iar sălile de judecată devin aglomerate. Corelarea fluxului de cauze noi cu capacitatea efectivă a instanței urmărește menținerea unor condiții în care fiecare cauză să poată fi judecată cu atenția cuvenită.

⚖️Accesul la justiție

Mecanismul nu restrânge accesul la justiție: orice cerere se înregistrează la data depunerii, iar cauzele prioritare și cele excluse se repartizează în ziua înregistrării. Ceea ce se corelează cu capacitatea instanței este momentul repartizării cauzei către un complet de judecată, nu dreptul cetăţeanului de a se adresa instanței.

Obiectivul nu este doar predictibilitatea administrativă, ci și menținerea unei încărcături compatibile cu desfășurarea efectivă și de calitate a activității de judecată.

Atunci când numărul cauzelor depășește capacitatea disponibilă pentru o anumită categorie, repartizarea unor dosare poate avea loc ulterior, cu respectarea regulilor stabilite prin procedura aplicabilă. Cauzele prioritare şi cele excluse de la aplicarea mecanismului se repartizează de îndată unui complet de judecată.

Mecanismul se aplică cu respectarea transparenței, a predictibilității, a liberului acces la justiție și a repartizării aleatorii a cauzelor.

14/09/2026

14/09/2026

Începând cu data de 15 septembrie 2026, la Curtea de Apel Ploiești și la instanțele din circumscripția sa teritorială se va pune în aplicare Procedura privind gestionarea activității instanțelor judecătorești în raport de capacitatea de procesare a cauzelor, aprobată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1642 din 9 iulie 2026, astfel cm a fost modificată prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie 2026.

De ce a fost adoptată această măsură
Instanțele judecătorești din România se confruntă, de mai mulți ani, cu un volum de activitate care depășește sensibil media europeană. Potrivit datelor Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), raportate la anul 2024, un judecător european soluționează, în medie, aproximativ 245 de dosare pe an, față de o încărcătură efectivă de circa 383 de dosare pe an pentru un judecător din România — o diferență de aproximativ 60%. Această suprasolicitare, la care se adaugă deficitul de personal și fluctuațiile de volum între materii, a fost gestionată până acum prin măsuri administrative individuale și neunitare — termene de judecată prelungite, amânări repetate ale pronunțării, redactarea cu întârziere a hotărârilor — cu efecte directe asupra calității actului de justiție și a predictibilității pentru justițiabili.
Noul mecanism înlocuiește aceste practici izolate cu o regulă unică, obiectivă și transparentă: fluxul de cauze înregistrate este corelat, prin intermediul unei aplicații informatice dedicate, cu capacitatea reală de procesare a fiecărei instanțe, determinată în funcție de numărul de judecători aflați efectiv în activitate.

Cum funcționează mecanismul
Toate cererile depuse la instanță se înregistrează, ca și până acum, în sistemul informatic ECRIS și primesc de îndată un număr de dosar — acest pas nu se schimbă. Ceea ce se schimbă este momentul repartizării: dosarele care se încadrează în capacitatea zilnică a instanței sunt repartizate, prin repartizare aleatorie, în următoarea zi lucrătoare. Dosarele care depășesc, într-o anumită zi, această capacitate sunt înscrise, în ordinea cronologică a înregistrării, într-un Registru de gestionare a fluxului de cauze și sunt repartizate ulterior, de îndată ce capacitatea instanței permite preluarea lor.
Câteva garanții importante pentru justițiabili:
Data înregistrării cauzei nu este afectată. Înscrierea unui dosar în registru are caracter pur administrativ; drepturile procesuale rămân legate de data la care a fost depusă cererea, nu de data repartizării.
Cauzele urgente se soluționează fără întârziere. Categoriile de cauze care reclamă urgență — printre altele, asigurarea de dovezi, ordonanțele președințiale, suspendările de executare și cererile din materia executării silite — se repartizează chiar în ziua înregistrării, indiferent de capacitatea zilnică deja atinsă.
Există o supapă pentru situații excepționale. Președintele instanței sau al secției poate dispune, la cerere sau din oficiu, repartizarea cu prioritate a unui dosar aflat în registru, atunci când este vorba despre protejarea unor drepturi fundamentale sau despre prevenirea unor prejudicii grave, iminente ori ireparabile.
Repartizarea rămâne aleatorie. Mecanismul privește exclusiv momentul la care un dosar intră în procesare, nu completul de judecată care îl va soluționa — principiul repartizării aleatorii nu este afectat.

O aplicare etapizată, pentru protejarea continuității activității
Pentru a evita un impact brusc asupra instanțelor și, implicit, asupra justițiabililor, capacitatea de procesare se aplică gradual, în trei etape:
până la 14 septembrie 2027 se aplică dublul valorii de referință;
între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028 se aplică valoarea de referință majorată cu 50%;
începând cu 15 septembrie 2028 se aplică valoarea de referință integrală, diferențiată pe categorii de instanțe: 288 de dosare pe an pentru judecătorii, 192 pentru tribunale și 119 pentru curțile de apel.
Această etapizare pe parcursul a trei ani oferă instanțelor, avocaților și justițiabililor timpul necesar pentru adaptare și permite Consiliului Superior al Magistraturii să monitorizeze efectele reale ale mecanismului, identificând, dacă va fi cazul, măsurile suplimentare de resurse umane necesare.

Efecte așteptate
Curtea de Apel Ploiești apreciază că noul mecanism va contribui la o încărcătură mai echilibrată a judecătorilor, la o planificare mai predictibilă a activității de judecată și, pe termen mediu, la o mai bună calitate a actului de justiție — obiective care servesc deopotrivă interesul justițiabililor și pe cel al personalului instanțelor. Totodată, transparența datelor privind funcționarea Registrului de gestionare a fluxului de cauze va permite o evaluare obiectivă a resurselor umane necesare la nivelul fiecărei instanțe din circumscripție.
Curtea de Apel Ploiești va informa periodic asupra modului de aplicare a mecanismului la nivelul circumscripției sale.

13/09/2026

ANUNȚ IMPORTANT!!!

Corespondența electronică adresată Curții de Apel Ploiești va fi transmisă, începând cu data de 14.09.2026, la următoarele adrese de email:

- [email protected] - pentru primire cereri de chemare în judecată, căi de atac, orice alte cereri si documente în dosarele înregistrate pe rolul Curții de Apel Ploiești;

- [email protected] - exclusiv pentru petițiile si cererile de competența Biroului de Informare si Relatii Publice.

Reamintim faptul că, potrivit art.94 ind.1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 3243/2022 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii:
(1)Cererile adresate instanţei, precum şi înscrisurile însoţitoare, transmise prin poşta electronică, se trimit exclusiv în format PDF, prin ataşare directă la mesajul e-mail.
(2)Nu se acceptă transmiterea ataşamentelor în alte formate şi nici linkuri către platforme de stocare şi partajare a fişierelor, cu excepţia situaţiei în care instanţa solicită expres acest lucru.
(3)În cazul în care un e-mail adresat instanţei conţine ataşamente în alt format decât PDF sau include linkuri către platforme externe, acesta nu va fi prelucrat de compartimentele de specialitate, iar ataşamentele nu vor fi listate sau depuse la dosar.
(4)Expeditorul va fi notificat cu privire la neconformitatea mesajului transmis şi la necesitatea retransmiterii documentelor în formatul acceptat.

19/08/2026

Declarație privind independența statutară a magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești.

În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

Dincolo de acest aspect procedural, Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cm se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați.

Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară. Ea transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției. Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.

Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului.

Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Secţia pentru judecători şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile

16/08/2026

Comunicatul preşedinţilor curţilor de apel

Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.

Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.

Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.

Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.

În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.

Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.

Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.

Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU - CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN - CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA - CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE - CURTEA DE APEL BUCUREŞTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN - CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ - CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU - CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL - CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU - CIOCÎNTĂ - CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN - CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU - CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON - CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE ANCA CAZACU - CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU - CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA - CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA - CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI.

10/07/2026

Mai multă transparență în instanțe! Ce înseamnă noua procedură adoptată de CSM?

De acum înainte, fiecare cetățean va putea vedea cât de încărcată este instanța la care își introduce procesul, câte dosare sunt înaintea lui și în ce ordine vor fi repartizate.

Ieri Secția pentru judecători a CSM a adoptat procedura privind gestionarea activității instanțelor în raport de capacitatea lor de procesare, cunoscuta public sub numele de "normare".

​🗓️ Termenul stabilit pentru intrarea în vigoare este 15 septembrie. Până atunci, sistemele informatice și registrele vor fi pregătite pentru a deveni operaționale.

Eu prefer să o numesc procedura de transparentizare a activității instanțelor. Acesta este, în realitate, principalul ei beneficiu pentru cetățeni: mai multă predictibilitate și o organizare eficientă, în interesul direct al justițiabililor.

⚠️ Ce se schimbă concret?

1️⃣ O capacitate obiectivă de procesare:
Pentru prima dată, fiecare instanță va avea stabilit clar câte dosare poate prelua pe zi, în funcție de numărul efectiv de judecători în activitate.

2️⃣ Fără "cozi" opace:
Dacă într-o zi se înregistrează mai multe dosare decât poate prelua instanța, acestea nu vor mai fi repartizate aleatoriu peste limita fizică a judecătorilor, dar nici nu vor dispărea într-o zonă gri. Ele vor fi înscrise într-un registru special și vor fi repartizate în ordine strict cronologică, imediat ce există capacitate disponibilă.

3️⃣ Registru public:
Fiecare cetățean va putea vedea câte dosare sunt înaintea lui și își va putea face o idee realistă despre momentul în care cauza sa va ajunge pe masa unui judecător.

4️⃣ Predictibilitate înainte de proces: Orice persoană (sau avocat) va putea verifica gradul de încărcare al instanței înainte de a introduce o acțiune, estimând mult mai corect timpul de așteptare.

5️⃣ Echitate verificabilă:
Ordinea va fi strict cronologică. Dacă înaintea unui dosar sunt 200 de alte cauze, acestea vor fi preluate primele. Procedura elimină suspiciunile privind favorizarea sau „trecerea în față” a unor dosare.

⚠️ Ce rămâne la fel?

✅ Repartizarea aleatorie a dosarelor rămâne neschimbată. Procedura stabilește doar când un dosar intră în repartizarea aleatorie, nu cărui judecător îi va reveni.

✅ Dosarele urgente continuă să fie repartizate imediat, iar în situații excepționale există posibilitatea acordării priorității atunci când este necesară protejarea unor drepturi fundamentale sau prevenirea unor prejudicii grave.

⁉️ De ce era nevoie de asta?

Întârzierile în instanțe există deja. Ele sunt consecința unui dezechilibru cronic: numărul dosarelor a crescut exponențial de la an la an, în timp ce resursele sistemului (mai ales cele umane) au scăzut.

​Aceste întârzieri nu vor dispărea peste noapte, dar de acum înainte nu vor mai fi opace.

​Dacă până acum cetățeanul depunea o cerere și aștepta fără să știe ce se întâmplă, de acum va ști și când ajunge dosarul la judecător și cât întârzie, dar mai ales de ce.
Realitatea devine măsurabilă și verificabilă. Iar un lucru care poate fi măsurat, poate fi în sfârșit remediat.

‼️ Mingea este acum la decidenți

​Având această radiografie transparentă, partidele parlamentare și Executivul nu mai pot ridica din umeri. Vor avea o imagine clară a supraîncărcării și vor putea interveni legislativ pentru remediere, astfel încât să asigure un termen rezonabil de soluționare a cauzelor la standarde înalte de calitate prin:
- ​Ocuparea posturilor vacante de judecători;
- ​Suplimentarea personalului auxiliar;
- ​Reducerea numărului de cauze care ajung inutil pe rolul instanțelor.

​Sper să existe înțelepciunea politică pentru a pune pe primul plan interesul cetățeanului, astfel încat în cel mai scurt timp să avem un Executiv partener de dialog pentru a putea iniția reformele cu adevărat necesare pentru creșterea calității actului de justiție.

Scopul final este ca fiecare dosar să beneficieze de timpul și atenția necesare pentru a fi soluționat corect, nu pe bandă rulantă.

​Cetățenii au dreptul să știe adevărul despre starea Justiției. Abia acum începe discuția serioasă despre reforme reale, pentru cetățeni.

Află mai multe despre Procedura pentru cunoscută public ca .

30/06/2026

COMUNICAT

Noul sistem de înregistrare și transcriere automată „Speech2Text”
a devenit complet funcțional la Curtea de Apel Ploiești

Curtea de Apel Ploiești aduce la cunoștință publică faptul că sistemul de înregistrare și transcriere automată a ședințelor de judecată „Speech2Text” va fi, începând cu data de 1 iulie 2026, pe deplin operațional în toate sălile de ședință ale instanței. Implementarea acestei soluții informatice marchează o nouă etapă în procesul de digitalizare a activității judiciare și de modernizare a instrumentelor utilizate în desfășurarea actului de justiție.
Noua platformă valorifică tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru transformarea automată a înregistrărilor audio în text, facilitând activitatea personalului auxiliar și contribuind la reducerea timpului necesar redactării documentelor judiciare.
Aplicația a fost concepută și dezvoltată exclusiv prin colaborarea specialiștilor IT din sistemul judiciar, reuniți într-un grup de lucru format din experți ai mai multor instanțe din țară. Expertiza acestora în domenii precum dezvoltarea software, inteligența artificială și infrastructura hardware a făcut posibilă realizarea unei soluții moderne, adaptate cerințelor specifice activității instanțelor.
Din punct de vedere tehnic, sistemul utilizează echipamente audio performante, capabile să capteze simultan intervențiile a până la opt participanți. Înregistrările sunt preluate de aplicația instalată la nivelul sălilor de judecată și transferate, printr-o conexiune securizată, în cloud-ul guvernamental al Ministerului Justiției. În această etapă, fișierele audio sunt analizate și convertite automat în format text cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială.
Transcrierile rezultate sunt disponibile în platforma OPTIMUS, unde grefierii pot verifica și, după caz, corecta conținutul generat automat, având, totodată, acces la înregistrările audio ale ședințelor. Scopul implementării acestei tehnologii este de a sprijini elaborarea documentelor judiciare prin utilizarea unor transcrieri rapide și de înaltă acuratețe, rata actuală de recunoaștere a vorbirii depășind 90%.
Prin adoptarea sistemului „Speech2Text”, Curtea de Apel Ploiești își consolidează demersurile de modernizare instituțională și de integrare a soluțiilor digitale în activitatea curentă, urmărind creșterea eficienței administrative, optimizarea fluxurilor de lucru și îmbunătățirea calității serviciului public de justiție.

09/06/2026

COMUNICAT

Privind rezultatul dezbaterilor din Adunările generale ale judecătorilor din cadrul instanțelor care funcționează pe raza Curții de Apel Ploiești

241 judecători din circumscripția Curții de Apel Ploiești au stabilit, în cadrul Adunărilor generale ale judecătorilor convocate de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru data de 9 iunie 2026, următoarele:
-Judecătorii denunţă degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
-Judecătorii solicită Consiliului Superior al magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să efectueze toate demersurile instituţionale la nivel intern şi internaţional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti şi prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială, într-o societate democratică.
-Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în totalitate observaţiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, având acest obiect.
-Judecătorii amână pentru viitoarea şedinţă a Adunării generale luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activităţii instanţei.