NOA Sanpetru

09/09/2026

ADRIAN GIURGIU A OBSTRUCȚIONAT PREZENTAREA POZIȚIEI NOA ÎN COMISIA PENTRU MEDIU.

ORGANIZATORILOR DE PARTIDE DE VÂNĂTOARE LE-A DAT ÎNSĂ CUVÂNTUL.

Astăzi, a avut loc ședința Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, în care a fost discutată reexaminarea PL-x 218/2026 - 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐮𝐜𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐚𝐩𝐞 𝟐.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐨𝐢 𝐚𝐧𝐢.

La acest număr se adaugă urșii uciși în cadrul intervențiilor, prin alte derogări și braconaj, precum și cei morți în accidente, deci 𝐢𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐬 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞.

NOA solicitase să prezinte, pe scurt, poziția sa. Președintele Comisiei, deputatul USR Adrian Giurgiu, a refuzat însă să acorde cuvântul reprezentantului nostru.

Pentru a elimina orice pretext, reprezentantul NOA a precizat că solicită să vorbească și în calitate de activist civic. A fost refuzat și în această calitate.

În aceeași ședință au primit însă cuvântul inclusiv organizatori de partide de vânătoare.

𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐨𝐝𝐞.

O comisie parlamentară nu poate asculta reprezentanții unor interese care au de câștigat din împușcarea urșilor și, în același timp, să reducă la tăcere partidul și un activist civic care apără animalele și biodiversitatea.

Ce anume nu trebuia să se audă?

-că trebuie interzisă împușcarea femelelor însoțite de pui și trebuie protejate grupurile familiale, pentru a evita inclusiv rămânerea puilor orfani;
-că toate formele de mortalitate trebuie înregistrate într-un sistem național actualizat în timp real, iar efectul lor cumulat asupra stării de conservare a speciei trebuie evaluat;
- că o cotă generală de vânatoare nu identifică urșii care au manifestat un comportament periculos;
- că ursul este un animal protejat de Directiva Habitate, iar aceste cote generale de ucidere încalcă în mod flagrant Directiva, cât și legea naționala de transpunere a Directivei, OUG 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
-că OUG nr. 81/2021, ale cărei condiții au fost deja relaxate prin OUG nr. 60/2025, permite intervenția imediată, inclusiv letală, asupra urșilor care pun efectiv în pericol oamenii și comunitățile;
- că nu a fost demonstrată o legătură între împușcarea urșilor din habitatul lor natural și reducerea conflictelor din localități;
-că legea permite uciderea a celor mai valoroși urși ai României pentru trofeu;

Acestea sunt probleme concrete, aflate chiar în centrul cererii de reexaminare formulate de Președintele României. Sunt probleme de biodiversitate, conservare și respectare a Directivei Habitate - exact problemele pe care Comisia pentru mediu ar fi trebuit să dorească să le audă.

Dar ședința a avut loc în graba impusă de votul din plen programat pentru ora 10:00. Vocile critice au fost înlăturate, amendamentele nu au putut fi susținute, iar legea trebuia împinsă rapid spre vot.

Mai mult, nici deputata Codruța-Maria Corcheș care formulase și transmisese propuneri concrete de amendare a legii, nu i s-a permis să le prezinte și să le susțină. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în nicio comisie parlamentară.

Domnule Adrian Giurgiu, de ce organizatorii de partide de vânătoare au avut dreptul să vorbească, iar Partidul pentru Natură, Oameni și Animale nu?

De ce vocea unui activist pentru protejarea urșilor a fost considerată mai puțin demnă de a fi ascultată decât vocea celor care organizează uciderea lor?

De ce un deputat care vrea să își susțina amendamentele este cenzuarat în Comisia de Mediu?

Președintele unei comisii conduce dezbaterea. 𝐍𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨𝐟𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐨𝐝𝐞.

Este cu atât mai grav cu cât acest comportament vine din partea unui deputat USR, partid care invocă permanent transparența, participarea civică și deschiderea instituțiilor.

USR nu poate predica transparența în discursurile publice, iar prin președintele unei comisii parlamentare să practice excluderea și reducerea la tăcere a celor care susțin o poziție incomodă.

𝐀𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐧𝐳𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧.

Comisia pentru mediu din Camera Deputaților, sub conducerea lui Adrian Giurgiu, a devenit locul în care reprezentanții intereselor vânătorești primesc microfonul, iar apărătorii naturii sunt obstrucționați.

14/03/2026

1.728 de urși precum Arthur ar putea fi împușcați în România

Legea care ar permite uciderea a aproape 2.000 de urși din pădurile României, L43/2026, se votează săptămâna viitoare în Senat.

Este vorba despre uciderea unei specii strict protejate în Uniunea Europeană și despre unul dintre simbolurile Carpaților.

Dar povestea din spatele acestei legi este mult mai întunecată. Iar când pui cap la cap piesele acestui puzzle, începe să se contureze o imagine pe care politicienii ar prefera să nu o vedeți.

Vă mai amintiți de ursul Arthur?

În 2021, unul dintre cei mai mari urși bruni din Europa a fost împușcat în România de un prinț austriac.
Autorizația fusese emisă pentru eliminarea unui urs „problematic”.
Numai că ursul ucis nu era cel care provocase conflictele.
Arthur trăia în pădure, departe de localități.

Cazul a devenit un scandal internațional și a arătat cât de ușor poate deveni o derogare pentru un „urs problemă” o vânătoare de trofeu.

Acum, Parlamentul României se pregătește să voteze uciderea a 1.728 de urși precum Arthur.

Vânătoarea de urși pentru trofeu și sumele uriașe de bani:

Vânătoarea de urs brun este una dintre cele mai scumpe vânători de trofee din lume.
Un exemplar mare poate ajunge la zeci de mii de euro. La scara a aproape două mii de urși uciși, vorbim deja despre milioane de euro.
Pentru vânătorii străini, România este una dintre ultimele destinații europene unde ar putea ucide aceste animale.

Dar vânătoarea de trofeele nu vizează urșii care creează probleme în localități.

Vânătorii caută exemplarele mari, cu trofee impresionante.
Exact acele animale care sunt, de regulă, masculii dominanți ai populației, care se găsesc în mijlocul pădurii.

În biologia speciilor, acești masculi au un rol esențial: mențin stabilitatea populației și transmit caracteristici genetice valoroase, deci vânarea acestor exemplare ar putea afecta în mod ireversibil specia.

Literatura de specialitate nu susține ideea că vânătoarea exemplarelor dominante reduce automat conflictele om-urs. În unele cazuri, efectul poate fi chiar invers.
Eliminarea masculilor dominanți poate destabiliza structura populației și poate genera comportamente mai imprevizibile și chiar creșterea conflictelor om-urs.

Ce spune legea:

Ursul brun este protejat prin Directiva Habitate a Uniunii Europene.
Aceasta permite eliminarea unor exemplare doar în condiții foarte stricte:

• dacă nu există altă soluție satisfăcătoare
• dacă exemplarele problematice sunt identificate individual
• dacă măsura nu afectează starea de conservare a populației.

Aceste reguli sunt transpuse în legislația românească prin OUG 57/2007, care interzice recoltarea speciilor strict protejate. Derogările pot fi acordate doar în condiții foarte stricte, cu avizul Academiei Române și doar după ce au fost epuizate soluțiile non-letale.

Proiectul aflat acum în Parlament încalcă în mod evident aceste legi și nu are nici avizul Academiei.

Politica și ipocrizia:

Inițiatorul principal al proiectului este Tánczos Barna.
Fost ministru al mediului.
Actual vicepremier al României.

În timpul mandatului său la Ministerul Mediului, măsurile preventive recomandate de specialiști NU au fost implementate la scară națională (cu toate că Ministerul trebuia să o facă):
• containere anti-urs
• garduri electrice
• eliminarea surselor de hrană din apropierea localităților.
Soluții cunoscute și aplicate în multe alte țări.

-> Dacă aceste măsuri nu au fost implementate sistematic în România, cm ar fi putut ele să funcționeze?

-> În schimb, soluția promovată constant, și aproape obsesiv în ultimii ani a fost împușcarea urșilor.

Studiul ascuns de Ministerul Mediului:

Proiectul legislativ se bazează pe un studiu privind populația de urs.
Un studiu realizat din fonduri europene.
Dar datele științifice din spatele acestui studiu nu sunt publice.
Ministerul Mediului refuză să le ofere organizațiilor civice care le solicită.

Un studiu plătit din bani europeni, pe baza căruia se propune uciderea a aproape 2.000 de urși, este ascuns publicului.
Dacă datele sunt corecte, de ce nu sunt publice, de ce vă este frică să le oferiți organizațiilor civice?

Soluțiile care există:

La Băile Tușnad, introducerea containerelor anti-urs și eliminarea surselor de hrană au redus semnificativ conflictele. Este probat ca aceste soluții funcționează.
Dar dacă aceste măsuri nu au fost implementate sistematic la nivel național, cm ar putea oare ele să aibă rezultate și să scadă conflictele?

În aceste condiții, de ce repetă politicienii în mod fals aceeași frază: „nu există soluții”.

Luarea hranei urșilor din păduri:

În fiecare an, din pădurile României sunt colectate cantități uriașe de fructe de pădure, ciuperci și alte resurse naturale.
Romsilva colectează aproximativ 3.000 de tone de fructe de pădure anual.
Întrebarea este simplă:
-> ce se întâmplă atunci când o parte semnificativă din hrana naturală a animalelor sălbatice este exploatată intensiv?
Poate acest lucru influența comportamentul urșilor și apropierea lor de localități?

Frica inoculată populației:

În ultimii ani, subiectul urșilor a fost prezentat în mod excesiv în spațiul public.
Titluri dramatice.
Imagini care inundă spațiul public.
RO-Alert-uri excesive.
Într-un climat dominat de frică, soluțiile radicale devin mult mai ușor de promovat de către politicieni.

Ce spun studiile:

Studiile sociologice de percepție arată că aprox. 90% dintre români sunt împotriva uciderii urșilor pentru trofee de vânătoare.
Este una dintre cele mai clare poziții publice pe o temă de mediu din România.

Și totuși, politicienii merg mai departe.

Întelegem ca policienilor le pasă de intersele vânătorești, dar de cei 90% dintre români care sunt împotriva uciderii urșilor pentru trofeu, nu le pasă?

Ursul brun este unul dintre simbolurile naturale ale Carpaților.
Un simbol al României.

Și totuși, astăzi riscăm să transformăm acest simbol național într-o marfă pentru industria trofeelor și pentru interesele vânătorești.

România găzduiește una dintre cele mai importante populații de urs brun din Europa.
Pentru ecosistemele Carpaților, ursul este o specie-cheie.

Iar înainte de a decide împușcarea a 1.728 de urși, poate ar trebui să răspundem la o întrebare simplă:

-> pentru cine se face, de fapt, această lege?

Pentru cei peste 90% dintre români care resping vânătoarea de trofee?
Sau pentru interesele unei industrii vânătorești care câștigă milioane de euro din uciderea urșilor pentru trofee?

Acestă decizie nu privește doar urșii.
Privește felul în care România respectă legea, biodiversitatea și animalele emblematice pe care (încă) le avem în această țară.

1.728 de urși nu pot fi uciși sub ochii noștri!

Presiunea publică contează.
Vorbiți despre această lege.
Distribuiți această postare.

08/03/2026

De 8 Martie celebrăm femeile care au curajul să spună „nu” nedreptății și „da” unei lumi mai bune.

Femeile care apără natura, care protejează animalele, care au grijă de oameni și care construiesc, zi de zi, o societate mai empatică și mai responsabilă.

De-a lungul timpului, multe dintre schimbările importante din lume au început cu oameni care au avut curajul să creadă că lucrurile pot fi diferite. Iar foarte des, aceste voci au fost ale unor femei.

NOA crede într-o politică a responsabilității, a compasiunii și a respectului pentru toate formele de viață.

Astăzi le mulțumim tuturor femeilor care inspiră, protejează, educă și luptă pentru o lume mai bună.

La mulți ani tuturor femeilor!

22/02/2026

20/02/2026

IADUL CÂINILOR PE BANI PUBLICI –
𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭 𝐃𝐌𝐏𝐀 𝐂𝐎𝐃𝐋𝐄𝐀, 𝐣𝐮𝐝. 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯

După imaginile șocante din adăpostul Vetmedan,
𝐮𝐧 𝐚𝐥𝐭 𝐜𝐚𝐳 𝐜𝐮𝐭𝐫𝐞𝐦𝐮𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐫 confirmă ceea ce ONG-urile, voluntarii și cetățenii spun de ani de zile, și autoritățile statutlui ignoră.

Investigațiile de presă despre 𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭 𝐃𝐌𝐏𝐀 𝐂𝐨𝐝𝐥𝐞𝐚 descriu o situație extrem de gravă:

🔴𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐢 𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐦𝐢𝐳𝐞𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐝𝐥𝐞𝐚, 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐧𝐮𝐭𝐫𝐢𝐭𝐞, 𝐛𝐨𝐱𝐞 𝐦𝐮𝐫𝐝𝐚𝐫𝐞, 𝐫𝐚̆𝐧𝐢 𝐧𝐞𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐢 𝐞𝐮𝐭𝐚𝐧𝐚𝐬𝐢𝐚𝐭̦𝐢 (𝐮𝐜𝐢𝐬̦𝐢), într-un 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝. 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯.

Peste 𝟓𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐚̂𝐢𝐧𝐢 𝐮𝐜𝐢𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐃𝐌𝐏𝐀 𝐂𝐨𝐝𝐥𝐞𝐚 și 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐢.

ONG-uri, voluntari, cetățeni și chiar reprezentanți politici au sesizat în mod repetat autoritățile despre:

– numărul mare de câini morți;
– lipsa transparenței;
– accesul limitat în adăposturi;
– abuzuri grave;
– 𝐢𝐥𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫.

Cu toate acestea, 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 𝐧𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐠𝐡𝐞𝐫𝐢𝐭, 𝐬𝐮𝐛 𝐨𝐜𝐡𝐢𝐢 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯

𝐀𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐢𝐧𝐝𝐮𝐬𝐭𝐫𝐢𝐞 𝐚 𝐦𝐨𝐫𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐞 𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢.

NOA solicită în mod urgent:

🔴 𝐚𝐧𝐜𝐡𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐃𝐌𝐏𝐀 𝐂𝐨𝐝𝐥𝐞𝐚, a contractelor aferente și a banilor publici cheltuiți de primării.
🔴 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 EXTINSE la adăposturile contractate de primării:

• 𝐃𝐌𝐏𝐀 𝐂𝐨𝐝𝐥𝐞𝐚 – 𝐣𝐮𝐝. 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯
• 𝐀𝐒𝐏𝐀 𝐔𝐳𝐮𝐧𝐮 – 𝐣𝐮𝐝. 𝐆𝐢𝐮𝐫𝐠𝐢𝐮
• 𝐒𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐚̆ 𝐂𝐚̂𝐢𝐧𝐢𝐢 – 𝐣𝐮𝐝. 𝐕𝐚𝐬𝐥𝐮𝐢
• 𝐁𝐨𝐥𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢-𝐒𝐜𝐚̆𝐞𝐧𝐢 – 𝐣𝐮𝐝. 𝐏𝐫𝐚𝐡𝐨𝐯𝐚
• 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐚̆𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢;

Distribuiți masiv.

Adevărul trebuie să iasă la iveală!

16/02/2026

ROMÂNIA – AFACEREA CÂINILOR MORȚI PE BANI PUBLICI.
CINE RĂSPUNDE?

În România NU vorbim despre „gestionarea câinilor fără stăpân”.
Vorbim despre o industrie construită pe suferință, bani publici și complicitate instituțională.

Ani la rând, legi făcute prost sau intenționat lăsate neclare au creat un sistem perfect pentru abuz: capturare, transport pe sute de kilometri, dispariția câinilor, eutanasieri ilegale și lipsă totală de control real.

Scandalurile de la Bălteni, Suraia, Codlea nu sunt excepții. Sunt vârful aisbergului.

Cele mai cunoscute „afaceri” din acest sistem:
• Vetmedan SRL
• ASPA Uzunu
• Adăpost CFS Bălteni
• DMPA Codlea
• Adăpost Gestionare CFS Boldești-Scăeni
– CMVI Dr. Emilia Herescu

👉 Toate cu contracte, cifre de afaceri uriașe și bani publici, toate protejate de un vid legislativ menținut artificial.

⸻

CINE TREBUIA SĂ OPREASCĂ ASTA ȘI N-A FĂCUT-O?

ANSVSA – instituția care avea OBLIGAȚIA LEGALĂ să acționeze.

1️⃣ Legea ignorată

În decembrie 2023 a fost adoptată Legea 368/2023, care modifica OUG 155/2001.
Legea spunea CLAR:
👉 Guvernul, la propunerea ANSVSA, trebuia să modifice normele din HG 1059/2013 în 180 de zile.

📅 Termenul limită: iunie 2024
📅 Astăzi: mult peste termen
❌ Normele: NEMODIFICATE

2️⃣ ANSVSA ȘTIA

ANSVSA NU poate invoca necunoașterea:
• a inițiat un proiect de modificare la 21.08.2024
• a inițiat un alt proiect la 31.07.2025
• a organizat două dezbateri publice oficiale:
• 30.09.2024
• 03.09.2025

Problemele au fost spuse clar, repetat, documentat.

3️⃣ Ce s-a cerut CONCRET

În mod explicit:
• Limitarea transportului câinilor la nivel județean
➜ ca animalele să nu fie duse la sute de kilometri
➜ ca proprietarii să le poată recupera
• Interzicerea eutanasierii în adăposturile private, unde NU există control real
➜ exact tipul de abuz documentat la Vetmedan

4️⃣ Promisiuni scrise. Zero rezultate.

În minuta dezbaterii din 30.09.2024, ANSVSA afirmă oficial că:

„va fi preluată o parte semnificativă din propunerile participanților”

👉 Minciună instituțională.
👉 Normele NU au fost adoptate nici până azi.

⸻

CONSECINȚA DIRECTĂ

Vidul legislativ menținut intenționat a permis:
• capturarea câinilor din MAI MULTE județe
• transportul lor pe distanțe uriașe
• imposibilitatea revendicării de către proprietari
• uciderea brutală și ilegală a animalelor
• rularea în continuare a contractelor publice

Totul sub ochii statului.

⸻

SĂ FIE CLAR

❗ Nu vorbim despre lipsă de consultare.
❗ Nu vorbim despre necunoaștere.
❗ Vorbim despre NEASUMARE, TĂCERE ȘI COMPLICITATE.

ANSVSA AVEA obligația legală să închidă aceste portițe.
A inițiat proiecte. A ținut dezbateri. A promis.
👉 NU A FĂCUT NIMIC.

Iar între timp, câinii au murit. Pe bandă rulantă.
Banii au curs. Contractele au continuat.
Politicul a protejat aceste afaceri.

⸻

CONCLUZIA

Această întârziere nu este o simplă neglijență.
Este combustibilul unui sistem corupt, opac și violent.

📌 ANSVSA poartă responsabilitate directă.
📌 Operatorii privați poartă responsabilitate penală și morală.
📌 Politicul poartă responsabilitate pentru protecția oferită.

Câinii fără stăpân au devenit monedă de schimb într-o industrie a morții finanțată din bani publici, o afacere susținută de politic și unii ar spune si de servicii!

Cum altfel se explică că în ultimii 20 de ani, oricine ar fi fost la putere, afacerea aceasta a prosperat? Că oricâte dovezi ar fi adus societatea civilă și ONGurile, mereu vinovații au scăpat ușor revenind “back in bussines” ?

Și cine tace azi, este complice.

13/02/2026

Încheiere – mesajul nostru Nu cerem “spectacol”. Cerem lege, control, transparență și rezultate. Câinii nu sunt “deșeuri” bugetare, iar banii publici nu sunt o pungă fără fund pentru cruzime sau pentru contracte opace. 

31/12/2025

✨ La mulți ani! 2025 începe cu speranță, curaj și responsabilitate ✨

La final de an, vrem să spunem mulțumesc echipei NOA, voluntarilor, susținătorilor și tuturor oamenilor care au ales să nu rămână indiferenți. Fiecare gest, fiecare voce și fiecare acțiune a contat.

🐾 Într-o lume în care animalele încă suferă în tăcere, noi alegem să fim vocea lor.
🐾 Într-o societate care are nevoie de mai multă empatie, alegem grija, respectul și solidaritatea.
🐾 Schimbarea reală vine atunci când oamenii buni se adună și acționează împreună.

Noul an ne cheamă să fim mai curajoși, mai implicați și mai uniți.
Să salvăm vieți, să cerem legi drepte, să construim o Românie în care animalele, oamenii și natura sunt protejate.
La trecerea dintre ani, alegeți un Revelion fără petarde și artificii.
Zgomotul sperie animalele, rănește și pune vieți în pericol. Bucuria poate fi celebrată și cu respect.

💚 NOA merge mai departe – alături de voi.

La mulți ani, cu speranță și determinare!