Partidul Liberal Democrat din Moldova

Home
Moldova
Chisinau
Partidul Liberal Democrat din Moldova

Directions Website Contact the organization

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) este un partid politic pro-European de centru-dreapta, cu doctrină conservatoare.

28/10/2026

DECLARAȚIE
Guvernarea trebuie să răspundă pentru compromiterea datelor cetățenilor

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată un eșec grav și inacceptabil al securității cibernetice a statului. Extragerea neautorizată a datelor aferente, potrivit estimărilor oficiale preliminare, a aproximativ 750.000 de IDNP-uri demonstrează prăpastia dintre asigurările guvernării și protecția reală oferită cetățenilor.

PLDM condamnă lipsa unei reacții politice, dar mai ales refuzul președintei Maia Sandu de a convoca Consiliul Național de Securitate pentru examinarea acestui atac cibernetic de o gravitate excepțională. Compromiterea datelor a 32 % de cetățeni impunea o reacție politică imediată la cel mai înalt nivel al statului. În aprecierea PLDM, absența unui asemenea demers public contrastează flagrant cu discursul populist al guvernării despre securitate și demonstrează lipsa unei asumări politice pe măsura consecințelor incidentului.

Guvernarea PAS poartă responsabilitatea directă pentru securitatea sistemelor publice și protejarea datelor cu caracter personal. Cetățenii au dreptul să știe cine le-a accesat datele, ce informații au fost extrase, cât timp au fost vulnerabile și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a-i proteja. În lipsa unor rezultate clare, a transparenței și a răspunderii, discursul guvernării despre securitate nu este decât propagandă politică ieftină.

Dezvăluirile privind utilizarea tehnologiilor rusești de supraveghere în instituții publice, inclusiv în obiective strategice, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, ASP sau a camerelor din trafic, amplifică riscurile și ridică suspiciuni serioase privind posibilitatea accesului de la distanță din partea unor actori străini. Guvernul trebuie să explice de ce sunt utilizate aceste tehnologii, cine a autorizat achiziționarea și instalarea lor.

În același timp, în Republica Moldova sunt comercializate fără restricții și fără o informare clară a cetățenilor, că în locuințele private sunt instalate sisteme bazate pe același software, cu un grad ridicat de acces neautorizat, ce ar putea permite vizualizarea de la distanță a imaginilor din viața privată. Autoritățile trebuie să verifice imediat această posibilitate, să ceară o nouă omologare a acestor dispozitive.
Accesarea masivă a datelor cadastrale impune, de asemenea, clarificarea urgentă a expunerii informațiilor despre proprietăți și a eventualelor legături dintre aceste incidente. Guvernul trebuie să stabilească exact ce date au fost accesate, de către cine și în ce scop, precum și dacă informațiile compromise pot fi folosite pentru fraude patrimoniale.

PLDM amintește aici și despre precedentul periculos al accesării necorespunzătoare a datelor cu caracter personal în anul 2022, a unui număr de 680.259 de cetățeni, rămas fără o răspundere adecvată prejudiciului. Cerem Procuraturii să prezinte rezultatele investigațiilor și să explice cm au fost examinate faptele semnalate. Apropierea de PAS sau de orice alt partid nu poate constitui un scut împotriva răspunderii, iar tratarea superficială a unor asemenea cazuri ar încuraja impunitatea și repetarea abuzurilor.

PLDM cere Parlamentului și Guvernului să adopte de urgență un cadru normativ pentru protejarea persoanelor afectate, precum și pentru prevenirea și repararea consecințelor bancare, patrimoniale sau civile ale folosirii frauduloase a datelor. Adoptarea acestui cadru nu poate fi amânată și nu poate fi înlocuită prin declarații generale sau promisiuni fără termene și responsabilități clare.

Cadrul normativ trebuie să prevadă:
1. Verificări suplimentare ale identității și consimțământului la contractarea creditelor, efectuarea transferurilor patrimoniale și modificarea actelor sau înregistrărilor civile. Datele compromise nu trebuie să fie suficiente pentru autorizarea acestor operațiuni.
2. Proceduri rapide și accesibile pentru contestarea și suspendarea operațiunilor suspecte, anularea celor frauduloase și restabilirea drepturilor persoanelor afectate, fără proceduri excesiv de costisitoare sau împovărătoare pentru victime.
3. Garanții că victimele nu vor suporta datorii, penalități sau pierderi rezultate din operațiuni efectuate fără consimțământul lor, precum și mecanisme clare și rapide pentru repararea prejudiciilor și stabilirea răspunderii celor vinovați.
4. Notificarea individuală a persoanelor afectate, cu indicarea categoriilor de date expuse și asigurarea accesului la un mecanism unic de asistență, consiliere și raportare a fraudelor.

Solicităm realizarea unui audit independent al sistemelor afectate și publicarea concluziilor relevante pentru cetățeni. Cerem evaluarea urgentă a tehnologiilor de supraveghere utilizate în instituțiile publice și informarea cetățenilor care folosesc sisteme similare în spații private.

Solicităm, de asemenea, audieri parlamentare publice și stabilirea răspunderii administrative, politice și, după caz, penale a persoanelor responsabile. Guvernul trebuie să prezinte public un plan de remediere, cu termene precise și responsabili nominalizați.
Datele ajunse la atacatori nu pot fi șterse prin lege. Statul are însă obligația fermă de a împiedica folosirea lor împotriva cetățenilor, de a limita consecințele și de a asigura remedii efective pentru fiecare persoană prejudiciată.

27/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră nesatisfăcător răspunsul Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2026 la sesizarea depusă de formațiune la 15 octombrie, privind legalitatea, mandatul și efectele implicării unor instituții și servicii de securitate străine în procesele electorale din Republica Moldova din anii 2024 și 2025.

PLDM a cerut explicit clarificarea mandatelor în baza cărora instituțiile și serviciile străine ar fi desfășurat activități legate de procesele electorale: cine a solicitat și autorizat aceste activități, care au fost temeiurile juridice, limitele intervenției și mecanismele de control. Răspunsul CEC a fost unul preponderent formal, bazat pe trimiteri la legislație, la pagina sa de internet și pe declarații generale despre independență și imparțialitate. Aceste trimiteri nu oferă explicațiile concrete solicitate.

Informațiile prezentate de Victor Tătaru, fost șef al Direcției Securitate Cibernetică din cadrul STISC, ridică întrebări grave privind caracterul complet al răspunsului CEC. Acesta solicită verificarea presupusului rol al unor responsabili din STISC și SIS în facilitarea accesului la infrastructuri informatice sensibile, inclusiv ale CEC, precum și a eventualei implicări a unor persoane din servicii speciale străine. În aprecierea PLDM, aceste informații justifică investigarea suspiciunii că autoritatea electorală a omis să comunice date relevante pentru clarificarea sesizării.

CEC afirmă în răspunsul său că nu a autorizat accesul unor experți sau instituții străine la sistemul informațional „Alegeri”. PLDM este convins însă că absența unei autorizări nu exclude accesul efectiv, inclusiv prin infrastructura tehnică pe care funcționează sistemele electorale.

În aprecierea PLDM, răspunsul evaziv al CEC ridică suspiciunea că instituția a ascuns informații sensibile privind posibila implicare a unor servicii străine în procesele electorale. CEC nu a dat curs solicitării PLDM de examinare a subiectului în ședință publică. Comisia s-a limitat la a invoca propria apreciere asupra oportunității acesteia. PLDM califică această abordare inacceptabilă în raport cu gravitatea problemelor semnalate și cu dreptul cetățenilor de a cunoaște în ce condiții au fost administrate alegerile.

Având în vedere gravitatea subiectului, noile informații privind accesul la infrastructura electorală precum și caracterul nesatisfăcător al răspunsului CEC, PLDM va sesiza Procuratura Generală. Vom solicita verificarea documentelor și a acuzațiilor formulate, conservarea și examinarea jurnalelor de acces, identificarea persoanelor care au solicitat, autorizat sau obținut drepturi administrative și clarificarea mandatelor în baza cărora au acționat eventualii participanți străini.

Vom cere, de asemenea, verificarea eventualei ascunderi a unor informații relevante și stabilirea responsabilităților potrivit legii.

PLDM consideră că evitarea unei examinări publice și substanțiale întărește îngrijorările formațiunii privind controlul politic exercitat de PAS asupra CEC. Independența autorității electorale trebuie demonstrată prin transparență, verificări efective și răspunsuri concrete.

Amintim că sesizarea PLDM a fost formulată în contextul unor declarații publice ale unor șefi de stat și de guvern străini, precum și ale unor instituții de securitate, privind sprijinul acordat Republicii Moldova în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025, prezentat drept asistență pentru protejarea scrutinelor împotriva ingerințelor externe. Aceste declarații impun clarificarea naturii concrete a activităților desfășurate, a mandatelor, a temeiurilor juridice și a limitelor implicării externe.

Răspunsul formal al CEC nu a lămurit cine a acționat, cu ce atribuții și sub controlul căror autorități ale Republicii Moldova.

https://drive.google.com/file/d/1KjdK6MK01o6StnGvs92ibsqaZsusjfsh/view

22/10/2026

DECLARAȚIA PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA
Reforma administrativ-teritorială se poate încheia cu o hipercentralizare a puterii

Partidul Liberal Democrat din Moldova se declară îngrijorat față de modul în care Guvernul promovează reforma administrativ-teritorială și față de consecințele juridice, economice și instituționale ale modelului propus.

Noua organizare a Republicii Moldova în trei regiuni și 273 de primării este prezentată drept o soluție pentru consolidarea administrației locale. Însă, dincolo de noua hartă administrativă, rămân fără răspuns întrebări fundamentale privind competențele viitoarelor autorități, finanțarea acestora, respectarea autonomiei locale și soarta patrimoniului public.

PLDM a avertizat în repetate rânduri că o reforma trebuie să pornească de la necesitățile cetățenilor, de la capacitatea economică a comunităților și de la descentralizarea efectivă a puterii, nu de la simpla reducere a numărului de primării și raioane.

PLDM atrage atenția că guvernul a prezentat noua configurație teritorială înainte ca întregul mecanism de repartizare a competențelor, resurselor financiare și responsabilităților instituționale să fie definit și supus unei evaluări publice complete. Această succesiune ridică o problemă fundamentală: cm poate Parlamentul decide asupra unei noi arhitecturi administrative fără să cunoască în întregime costurile funcționării acesteia, sursele de finanțare și obligațiile pe care urmează să le suporte noile autorități?

Descentralizarea administrativă fără descentralizare financiară riscă să transforme primăriile în executanți ai unor obligații stabilite de Guvern, fără resurse suficiente pentru îndeplinirea lor. PLDM solicită prezentarea simultană a noii structuri teritoriale, a competențelor atribuite fiecărui nivel de administrație și a unui mecanism clar, predictibil și echitabil de finanțare.

Trecerea de la amalgamarea voluntară la reorganizarea impusă prin lege ridică probleme serioase privind respectarea autonomiei locale și a principiilor democrației participative.Constituția Republicii Moldova consacră, prin articolul 109, autonomia locală, descentralizarea serviciilor publice și consultarea cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.Totodată, articolul 5 din Carta europeană a autonomiei locale impune consultarea prealabilă a colectivităților locale interesate în cazul modificării limitelor teritoriale.

PLDM consideră că simpla organizare a unor întruniri informative nu poate înlocui o consultare efectivă, în care autoritățile locale și cetățenii au posibilitatea reală să influențeze deciziile. Guvernul trebuie să explice cm au fost examinate obiecțiile comunităților, care au fost criteriile de delimitare a noilor primării și de ce au fost acceptate sau respinse anumite propuneri locale.

PLDM amintește că desființarea actualelor raioane presupune reorganizarea unor persoane juridice de drept public care administrează patrimoniu, instituții, investiții, contracte și obligații financiare. Cine va prelua datoriile actualelor consilii raionale? Cine va răspunde pentru contractele de investiții aflate în executare, pentru proiectele finanțate din surse externe și pentru litigiile judiciare în curs? Cum va fi împărțit patrimoniul între noile regiuni, primării și instituțiile administrației centrale?

În lipsa unor norme tranzitorii explicite și a inventarierii patrimoniului, reforma poate genera conflicte de competență, litigii patrimoniale și dificultăți în continuitatea serviciilor publice. PLDM solicită instituirea unor mecanisme transparente de succesiune juridică și patrimonială, cu garanții împotriva transferului arbitrar al bunurilor publice și cu protejarea intereselor tuturor comunităților.
PLDM consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie să fie parte a unei strategii naționale de dezvoltare economică, urbanizare inteligentă și revitalizare a localităților rurale. O regiune administrativă nu devine puternică doar pentru că reunește mai multe raioane.

Ea are nevoie de infrastructură, investiții productive, centre urbane dinamice, întreprinderi, locuri de muncă și capacitate reală de dezvoltare.
Guvernul nu a demonstrat de ce modelul celor trei regiuni oferă condiții mai bune pentru dezvoltarea economică decât alte configurații teritoriale posibile.

De asemenea, trebuie clarificat dacă noile structuri regionale vor beneficia de autonomie decizională și resurse proprii sau vor deveni instituții dependente de transferurile și deciziile administrației centrale. PLDM avertizează asupra riscului ca, sub denumirea de descentralizare, să se producă o concentrare suplimentară a deciziilor și resurselor la nivel central.
PLDM a atras anterior atenția asupra riscurilor asociate condiționării financiare a amalgamării, modificării regulilor de constituire a noilor unități administrative și diminuării rolului consensului local. Noua configurație teritorială trebuie justificată prin criterii economice, geografice, demografice și instituționale verificabile, nu prin considerente de oportunitate electorală.

Pornind de la cele enunțate Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită:

1. Publicarea integrală a pachetului legislativ și a studiilor de impact economic, bugetar, instituțional și constituțional.
2. Prezentarea concomitentă a delimitării teritoriale, competențelor și mecanismelor de finanțare a noilor autorități.
3. Organizarea unor consultări reale cu autoritățile locale și comunitățile afectate, inclusiv prin mecanisme de consultare directă, acolo unde sunt necesare.
4. Stabilirea prin lege a unor reguli clare privind succesiunea patrimonială, financiară și contractuală a actualelor administrații raionale.
5. Fundamentarea independentă a modelului celor trei regiuni și compararea acestuia cu alte alternative de organizare teritorială.
6. Corelarea reformei administrative cu o strategie de dezvoltare economică regională, de creare a locurilor de muncă și de reducere a disparităților teritoriale.
7. Reexaminarea calendarului legislativ, astfel încât reorganizarea să nu fie adoptată înainte de clarificarea garanțiilor juridice și financiare esențiale.

PLDM susține necesitatea modernizării administrației publice locale, dar consideră că această modernizare nu poate fi redusă la modificarea hotarelor administrative. Schimbarea hărții administrative nu poate ține loc de descentralizare. O administrație mai mare nu este, prin definiție, o administrație mai puternică.

Partidul Liberal Democrat din Moldova cere Guvernului să transforme procesul de reformă într-un dialog instituțional autentic, întemeiat pe Constituție, autonomie locală și dezvoltare economică durabilă.

16/10/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus ieri 15 octombrie o sesizare la Comisia Electorală Centrală, solicitând verificarea legalității și a efectelor implicării unor instituții și servicii de securitate străine în procesele electorale din Republica Moldova, precum și clarificarea modului în care informațiile furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au influențat deciziile autorităților electorale.

Sesizarea are la bază declarații publice ale unor oficiali din Regatul Unit, Franța, România, Ucraina, NATO și Uniunea Europeană, care au confirmat diferite forme de asistență acordată Republicii Moldova în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025, inclusiv în domeniul securității cibernetice, combaterii dezinformării și protejării infrastructurii electorale.

PLDM solicită CEC să facă publice acordurile care au stat la baza acestei cooperări, instituțiile beneficiare, natura asistenței oferite și eventualul acces al experților străini la sistemele informaționale electorale.

Un capitol distinct al sesizării vizează rolul SIS în procesul electoral. Potrivit datelor invocate de PLDM, în 2024 serviciul a elaborat 147 de produse informativ-analitice privind interferențele electorale, dintre care 12 informări au fost transmise CEC.

Partidul cere să fie clarificat dacă aceste informații au influențat deciziile privind participarea concurenților electorali, restricționarea accesului la informație sau alte măsuri administrative.

În același context, PLDM solicită examinarea circumstanțelor în care i-a fost refuzată participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și verificarea existenței unor eventuale comunicări ale SIS sau ale altor instituții de securitate care ar fi putut influența poziția CEC în acest caz.

Prin sesizarea depusă, PLDM solicită Comisiei Electorale Centrale:
1. Clarificarea implicării instituțiilor și serviciilor de securitate străine în procesele electorale din 2024 și 2025, identificarea beneficiarilor asistenței externe, a acordurilor încheiate și a limitelor mandatelor în baza cărora s-a desfășurat cooperarea.
2. Verificarea eventualului acces al instituțiilor și experților străini la infrastructura electorală, inclusiv la sistemul informațional „Alegeri”, registrele electorale și alte baze de date, precum și stabilirea naturii și limitelor acestui acces.
3. Clarificarea rolului SIS în fundamentarea deciziilor electorale, prin identificarea informațiilor și recomandărilor transmise CEC, a modului în care acestea au fost verificate și a eventualelor efecte asupra participării partidelor la alegeri și asupra accesului la informație.
4. Examinarea circumstanțelor neadmiterii PLDM la alegerile parlamentare din 2025, inclusiv verificarea existenței unor eventuale comunicări sau recomandări ale instituțiilor de securitate care ar fi putut influența poziția CEC, precum și prezentarea temeiurilor juridice și probelor care au fundamentat deciziile adoptate.
5. Clarificarea existenței unor sesizări către organele de urmărire penală, în cazurile în care restricțiile electorale au fost justificate prin presupuse activități infracționale, amenințări la adresa securității naționale sau interferențe ilegale în procesul electoral.
6. Evaluarea respectării independenței procesului electoral și a egalității de șanse, inclusiv prin examinarea efectului cumulativ al măsurilor de securitate asupra pluralismului politic, organizarea unei ședințe publice și prezentarea unor concluzii oficiale, motivate juridic.

PLDM solicită CEC să stabilească dacă activitățile de cooperare și intervențiile instituțiilor de securitate s-au desfășurat în limitele competențelor legale și dacă au existatgaranții suficiente pentru prevenirea influențăriineautorizate a competiției electorale.

Partidul atrage atenția că, deși combaterea ingerințelor externe reprezintă o obligație legitimă a statului, atribuțiile serviciilor de informații nu pot substitui competențele autorităților electorale și nici nu pot justifica restrângerea arbitrară a drepturilor politice.
Prin sesizarea depusă, PLDM formulează 16 solicitări, inclusiv prezentarea documentelor privind cooperarea externă, clarificarea utilizării informațiilor SIS, verificarea legalității deciziilor care au afectat participarea partidelor la alegeri și organizarea unei ședințe publice a CEC.

PLDM susține că securitatea electorală și pluralismul politic trebuie protejate în egală măsură, iar orice intervenție care influențează competiția electorală trebuie să aibă un temei legal clar și să fie supusă controlului instituțional și judiciar.

Partidul solicită CEC răspunsul oficial să fie dat în urma examinării publice a CEC, motivat juridic și însoțit de documentele relevante, în termenul prevăzut de lege.

15/10/2026

DECLARAȚIA PLDM
Privind implicarea instituțiilor și serviciilor străine în procesele electorale din
Republica Moldova

Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită Comisiei Electorale Centrale (CEC) să
prezinte explicații publice și documentate privind amploarea, temeiul juridic și consecințele
implicării unor instituții și servicii de informații străine în procesele electorale din Republica
Moldova în anii 2024 și 2025.

Această solicitare este determinată de declarațiile unor înalți oficiali din Regatul Unit,
Franța, România, Ucraina și NATO, precum și de documente ale Comisiei Europene, care
confirmă desfășurarea unor activități în cooperare cu autoritățile moldovenești, în domenii
direct legate de securitatea și desfășurarea alegerilor.

Aceste activități au depășit cadrul tradițional al observării internaționale, incluzând
furnizarea de echipamente informatice, protejarea infrastructurii cibernetice, monitorizarea
spațiului informațional, cooperarea dintre instituțiile de securitate, combaterea finanțării
ilegale a activităților electorale și interacțiunea cu platformele digitale.

În discursul rostit la tribuna Organizației Națiunilor Unite, la 22 septembrie 2026,
prim-ministrul britanic a declarat: „Am sprijinit deja Republica Moldova să-și protejeze
alegerile împotriva ingerințelor Rusiei.”

La 9 octombrie 2026, Radmila Šekerinska, secretar general adjunct al NATO, a confirmat,
în cadrul Moldova Security Forum, furnizarea către Republica Moldova a unor echipamente
informatice și programe software în valoare de peste 4 milioane de euro, destinate protejării
integrității procesului electoral împotriva atacurilor cibernetice.

Constance Le Grip, deputată în Adunarea Națională a Franței, a făcut referire la
cooperarea dintre agențiile franceze ANSSI și VIGINUM și instituțiile moldovenești în
perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. În cadrul ședinței parlamentare din 24 martie
2026, aceasta a confirmat sprijinul acordat Republicii Moldova de către cele două agenții
pentru combaterea atacurilor informaționale.

La 10 martie 2025, Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, a confirmat
public, în cadrul declarației comune cu Maia Sandu, susținute la Palatul Élysée, că Franța și
Republica Moldova și-au consolidat cooperarea, inclusiv în perioadele electorale.
Președintele francez a salutat, totodată, semnarea unei scrisori de intenție cu VIGINUM,
instituția franceză specializată în combaterea ingerințelor informaționale străine. Declarația
constituie o confirmare oficială, la cel mai înalt nivel, a cooperării franco-moldovenești în
domeniul protejării proceselor electorale și justifică solicitarea de a face publice mandatul,
obiectivele și activitățile desfășurate în baza acestei cooperări.

Stephen Doughty, ministru de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Regatului
Unit, a confirmat, la 24 iulie 2025, sprijinul britanic pentru observarea alegerilor, combaterea
dezinformării și contracararea fluxurilor financiare destinate cumpărării voturilor și finanțării
ilegale a partidelor. Anterior, la 21 noiembrie 2024, Neil Holland, ambasadorul britanic la
OSCE, declara că Regatul Unit a oferit asistență tehnică instituțiilor electorale moldovenești,
precum și sprijin în domeniul securității cibernetice, al combaterii dezinformării și al
cooperării judiciare.

O atenție aparte merită afirmația ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, Paun
Rohovei, potrivit căreia serviciile de informații ucrainene au cooperat cu structurile
moldovenești în contextul alegerilor parlamentare, îndeosebi în domeniul securității
cibernetice și informaționale. Totodată, Comisia Europeană a confirmat organizarea unor
exerciții de pregătire pentru contracararea amenințărilor digitale la adresa proceselor
electorale, cu participarea autorităților moldovenești și a reprezentanților Google, Meta și
TikTok, precum și desfășurarea unei echipe europene de reacție rapidă împotriva
amenințărilor hibride.

Privite în ansamblu, aceste declarații confirmă existența unei cooperări internaționale
extinse, desfășurate în domenii esențiale pentru funcționarea democrației. Ceea ce nu a fost
clarificat suficient în spațiul public este limita dintre asistența legitimă pentru protejarea
alegerilor și eventualele intervenții care ar fi putut influența condițiile competiției electorale.

PLDM solicită autorităților să explice cine a solicitat și a autorizat aceste activități, care a
fost mandatul exact al instituțiilor străine, ce autorități moldovenești au participat și cine a
exercitat controlul asupra cooperării. Cerem publicarea acordurilor, protocoalelor și
documentelor neclasificate care au stat la baza acestor acțiuni.

Societatea moldovenească trebuie să cunoască dacă experți, instituții sau servicii străine
au avut acces la sisteme informatice, baze de date și infrastructuri utilizate în administrarea
alegerilor, în ce condiții a fost permis acest acces și ce mecanisme independente de control
au existat.

La fel de important este să se clarifice dacă instituțiile străine au formulat recomandări
privind blocarea unor resurse informaționale, restricționarea comunicării politice sau
adoptarea unor măsuri care au afectat participarea unor partide la scrutin. Au fost utilizate
informații sau evaluări provenite de la servicii străine în cadrul procedurilor care au condus la
excluderea unor concurenți electorali? Ce garanții au existat pentru respectarea dreptului la
apărare, a pluralismului politic și a egalității de șanse?

Aceste întrebări capătă o semnificație deosebită în raport cu rolul exercitat de Serviciul de
Informații și Securitate (SIS) în alegerile din 2024 și 2025. SIS are obligația legală de a
proteja securitatea statului, însă această responsabilitate nu trebuie să transforme serviciile
de informații în actori care influențează, în mod netransparent, participarea concurenților la
alegeri sau exercitarea drepturilor electorale.

În anii 2024 și 2025, informațiile și recomandările SIS au fost utilizate în organizarea
procesului electoral, în restricționarea accesului la anumite resurse și în eliminarea unor
formațiuni politice din scrutin.

Aceste constatări demonstrează că informațiile furnizate de serviciile de informații pot avea
consecințe directe asupra competiției electorale, chiar dacă deciziile finale sunt adoptate, în
mod formal, de alte instituții.

Solicităm CEC să prezinte informații despre cooperarea cu partenerii externi, utilizarea
evaluărilor de securitate în luarea deciziilor electorale și garanțiile existente împotriva
tratamentului selectiv al concurenților. Considerăm necesară și examinarea parlamentară a
legalității cooperării dintre serviciile de informații în perioada electorală, precum și realizarea
unui audit independent al efectelor acestor măsuri asupra competiției politice.

Partidul Liberal Democrat din Moldova este ferm convins că niciun serviciu de informații,
național sau străin, nicio instituție internațională și niciun partener extern nu trebuie să poată
exercita o influență necontrolată asupra drepturilor electorale și a competiției politice din
Republica Moldova.

Corectitudinea alegerilor nu se reduce la numărarea voturilor. Ea presupune libertatea
reală a competiției, egalitatea de șanse a concurenților și independența instituțiilor care administrează scrutinul.

12/10/2026

DECLARAȚIA PLDM
privind negocierile dintre Republica Moldova și Ucraina în problema Nistrului

Partidul Liberal Democrat din Moldova respinge ferm acuzația potrivit căreia președintele PLDM, fostul prim-ministru Vlad Filat, ar fi cedat Ucrainei, în anul 2010, controlul total asupra debitului Nistrului. Prezentarea unui protocol privind recunoașterea reciprocă a unor categorii de proprietăți drept un act de renunțare la drepturile Republicii Moldova asupra apelor Nistrului denaturează obiectul documentului și ignoră istoria negocierilor dintre cele două state.

Criza hidrologică reclamă explicații competente, iar informarea corectă a populației este o obligație a Guvernului. Exploatarea îngrijorării cetățenilor pentru a atribui unui singur om întreaga responsabilitate pentru un dosar care s-a derulat pe parcursul mai multor decenii este profund injustă și îi afectează nejustificat imaginea publică.

În ceea ce privește Acordul moldo-ucrainean din 11 august 1994 privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate, modificarea operată prin Protocolul semnat la 1 februarie 2010 s-a limitat la completarea articolului 2 cu un scurt paragraf. Acesta extindea recunoașterea reciprocă, pe lângă obiectivele de subordonare republicană, și asupra întreprinderilor și altor obiective amplasate pe teritoriul celeilalte părți care, la 1 decembrie 1990, se aflau în subordinea ministerelor unionale și unionale-republicane. Aceasta era modificarea concretă: crearea bazei juridice pentru negocieri privind fiecare obiectiv în parte, nu atribuirea către Ucraina a controlului total asupra debitului Nistrului.

Prin Hotărârea Guvernului Tarlev nr. 228 din 29 februarie 2008 au fost inițiate negocierile asupra acestui protocol, iar Igor Dodon, fost ministru al Economiei și Comerțului, a parafat protocolul în numele Guvernului. Această cronologie demonstrează că dosarul a avut continuitate instituțională și că prezentarea sa drept o inițiativă personală și izolată a lui Vlad Filat este incorectă și manipulatoare. Protocolul din 2010 a creat baza juridică pentru negocieri punctuale ulterioare și doar atât.

Astfel, la 29 noiembrie 2012, Guvernul Filat a inițiat și a semnat, la Roma, Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina privind „protecția și dezvoltarea durabilă a bazinului Nistrului”. Acest acord a instituit un cadru de cooperare privind prevenirea poluării, regimul de curgere, protecția biodiversității, schimbul de informații și gestionarea situațiilor de urgență.

Protocolul din 2010 privea cadrul patrimonial, în timp ce acordul din 2012 viza protecția și gestionarea bazinului hidrografic. Cele două documente sunt instrumente distincte în cadrul unui proces bilateral complex. Existența celui de-al doilea confirmă continuarea negocierilor și asumarea unor obligații reciproce privind Nistrul.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat acordul de la Roma la 15 ianuarie 2013, prin Hotărârea nr. 42, la numai 47 de zile de la semnare. Ucraina l-a ratificat abia la 7 iunie 2017, iar acordul a intrat în vigoare la 28 iulie 2017. În urma acestui acord, în anul 2018, a fost creată „Comisia Nistreană moldo-ucraineană”.

Diferența dintre promptitudinea părții moldovenești și finalizarea procedurilor ucrainene după aproximativ patru ani și jumătate trebuie inclusă în orice prezentare onestă a acestui dosar.

La 28 august 2017, Guvernul Republicii Moldova încă negocia cu partea ucraineană pe patru componente: demarcarea frontierei, raporturile de proprietate, exploatarea energetică a complexului și impactul asupra mediului. În decembrie 2017, Republica Moldova insista, în cadrul negocierilor cu Ucraina, asupra asigurării fluxului de apă necesar ecosistemului Nistrului și alimentării neîntrerupte a Chișinăului și a altor localități. Problemele legate de proprietate, frontieră, funcționarea complexului hidroenergetic și protecția Nistrului erau negociate „în pachet”, potrivit principiului „nimic nu este convenit până când nu este convenit totul”.

Faptul că această abordare era menținută inclusiv în 2017 contrazice afirmația potrivit căreia Vlad Filat ar fi închis întregul dosar în 2010, cedând Ucrainei controlul total asupra debitului Nistrului.

Pornind de la cele relatate, PLDM cere Guvernului să recurgă la memoria instituțională și să publice dosarul negocierilor.

Solicităm publicarea cronologiei complete, a mandatelor de negociere, a protocoalelor semnate, a actelor de recunoaștere a proprietăților, a deciziilor privind frontiera și a documentelor referitoare la debite și la protecția mediului. Guvernul trebuie să precizeze ce a fost propus, ce a fost semnat, ce a intrat în vigoare și ce a rămas în curs de negociere. Cetățenii au dreptul să cunoască responsabilitatea fiecărui guvern pe baza actelor, nu a insinuărilor.

Solicităm Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării să combată dezinformarea și manipularea care pot periclita interesele naționale. Securitatea apei și înțelegerea corectă a obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova justifică o asemenea intervenție.

Cerem Centrului să confrunte acuzația cu documentele, să publice o dezmințire a afirmațiilor infirmate de acestea și să solicite instituțiilor media care le-au răspândit să difuzeze clarificările, inclusiv furnizorilor publici și instituțiilor media apropiate guvernării. Solicităm utilizarea mecanismelor legale aplicabile pentru rectificare și exercitarea dreptului la replică, cu respectarea independenței editoriale.

Cerem aceeași promptitudine, vizibilitate și mobilizare instituțională pe care Centrul le manifestă atunci când răspunde acuzațiilor îndreptate împotriva guvernării. Combaterea falsurilor trebuie aplicată consecvent, inclusiv atunci când persoana vizată este un lider al opoziției.

Adresăm redacțiilor care au preluat acuzațiile solicitarea de a verifica documentele și de a acorda corecturilor o vizibilitate comparabilă cu cea oferită afirmațiilor inițiale.

Address

Str. Mihai Eminescu 19/1
Chisinau
MD-2012

Website

http://www.pldm.md/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Partidul Liberal Democrat din Moldova posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.