National Institute of Materials Physics

04/11/2026

💃 Unele mișcări par desprinse din coregrafii, altele chiar sfidează gravitația!

Răcit cu azot lichid, materialul supraconductor YBCO poate levita deasupra unei șine magnetice. 🧲 Dincolo de spectacolul vizual, experimentul deschide perspective pentru trenuri cu levitație magnetică și tehnologii de mare precizie.

Se pare că fizica are și ea câțiva pași surprinzători! ✨

31/10/2026

30/10/2026

🎃 Halloween Edition @ INCDFM 👻

Ce poate fi mai înfricoșător decât un experiment care nu merge conform planului? 🔬

Câteva răspunsuri care pot da fiori oricărui cercetător! 👀

26/10/2026

🧥 Ce legătură există între fizica materialelor și hainele pe care le purtăm?

De ce unele țesături absorb imediat apa, în timp ce altele o resping? Și cm influențează structura unui material confortul termic?

🔬 Răspunsurile se găsesc, în mare parte, la nivel microscopic.

Fibrele textile, spațiile dintre ele și proprietățile suprafeței determină modul în care un material interacționează cu apa, reține aerul sau transferă căldura. Prin tratamente și acoperiri speciale, aceste proprietăți pot fi modificate, astfel încât materialele să devină mai rezistente la apă, să acumuleze mai puțină electricitate statică sau să dobândească funcții suplimentare.

Un exemplu este proiectul PHYSforTeL (2018–2021), la care a participat și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM).

Coordonat de IFIN-HH și desfășurat în parteneriat cu alte cinci instituții, proiectul a urmărit dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și mai prietenoase cu mediul pentru tratarea și funcționalizarea materialelor textile și din piele.

Cercetările au vizat mai multe direcții:

💧 Suprafețe hidrofobe, capabile să respingă apa;

⚡ Materiale cu proprietăți antistatice, pentru reducerea acumulării de sarcini electrice;

🦠 Nanocompozite cu proprietăți antimicrobiene, inclusiv pe bază de nanoparticule și grafen;

✨ Acoperiri fotocatalitice, studiate pentru capacitatea de a contribui la autocurățarea suprafețelor sub acțiunea luminii.

Pentru obținerea acestor proprietăți, cercetătorii au explorat metode precum tratarea cu plasmă rece, iradierea gamma și utilizarea nanocompozitelor, urmărind totodată reducerea folosirii substanțelor chimice cu impact negativ asupra mediului.

Deși proiectul s-a încheiat în 2021, direcțiile de cercetare abordate evidențiază potențialul fizicii materialelor și al nanotehnologiei în dezvoltarea textilelor funcționale, cu posibile aplicații în industria vestimentară, echipamentele de protecție și domeniul medical.

🔬 Uneori, diferența dintre un material obișnuit și unul cu proprietăți speciale se află chiar la suprafața sa, la o scară invizibilă cu ochiul.

👇Tu ce ai alege pentru hainele viitorului: materiale care resping apa, se autocurăță sau își îmbunătățesc proprietățile termoizolante? 👇

20/10/2026

🔬 Școala Altfel la INCDFM!

În cadrul programului „Școala Altfel”, Institutul Național pentru Fizica Materialelor (INCDFM) a primit vizita a numeroși elevi, dornici să descopere mai multe despre lumea științei și a cercetării.

Pe parcursul vizitelor, elevii au explorat laboratoarele institutului, au aflat cm se desfășoară activitatea de cercetare și au avut ocazia să descopere, alături de cercetători, câteva dintre aspectele fascinante ale fizicii materialelor.

Astfel de întâlniri aduc știința mai aproape de tânăra generație și contribuie la încurajarea curiozității și a interesului pentru cercetare.

19/10/2026

🌍 Când pământul se mișcă, ce se întâmplă cu materialele din jurul nostru?

INCDFM are răspunsul!

Un cutremur ne face să ne gândim la clădiri, dar fizica ne ajută să înțelegem ce se întâmplă în interiorul materialelor din care sunt construite.

🔬 Elasticitate. Ductilitate. Fisurare.

Sub acțiunea forțelor, materialele se deformează în moduri diferite. Unele își pot reveni la forma inițială, altele păstrează deformări permanente, iar în anumite condiții pot apărea fisuri și nu numai.

🧪 Aici intervine fizica materialelor: studiind structura și proprietățile materialelor, putem înțelege mai bine cm răspund acestea la solicitări mecanice.

Pentru că proprietățile unui material nu sunt doar cifre într-un tabel. Ele contează în lumea reală.

Fizica materialelor: de la scară microscopică la provocările lumii în care trăim.

08/10/2026

🔬 Ce legătură are Premiul Nobel pentru Fizică 2026 cu fizica materialelor?

Uneori, pentru a privi cât mai departe în Univers, trebuie să privim foarte atent… materia de aici, de pe Pământ.

Cercetările lui Francis Halzen și colaborarea internațională din jurul experimentului IceCube au demonstrat cm pot fi detectați neutrini de energie foarte mare — particule extrem de greu de observat, care ne aduc informații despre unele dintre cele mai energetice fenomene din Univers.

Dar pentru ca acești mesageri cosmici să poată fi detectați, a fost nevoie de un „instrument” cu proprietăți foarte speciale: gheața Antarcticii.
În adâncul ei sunt amplasați mii de senzori care înregistrează mici semnale luminoase produse atunci când neutrinii interacționează cu materia.

Aici apare una dintre ideile esențiale ale fizicii materialelor: proprietățile unui material pot deveni cheia unei descoperiri fundamentale.

La INCDFM, cercetăm materia la scări la care ochiul nu poate vedea — de la nanostructuri și materiale 2D până la proprietăți electronice, optice și magnetice. Activitatea de cercetare de la Măgurele se desfășoară adesea într-o lume invizibilă, la scară nanometrică, dar efectele ei pot ajunge până la cele mai mari întrebări despre Univers.

🌌 De la particule cosmice la nanostructuri.
🧪 De la proprietățile unui material la tehnologii noi.
🔬 De la ceea ce nu putem vedea cu ochiul liber la ceea ce ne ajută să înțelegem Universul.

Asta face fizica atât de fascinantă: scările sunt diferite, dar întrebarea este aceeași — cm funcționează natura?

07/10/2026

03/10/2026

🌌 De ce e cerul plin de „linii albe” și ce legătură are asta cu Fizica Materialelor?

Ieri și azi, probabil ai privit cerul Bucureștiului și te-ai întrebat de ce dârele lăsate de avioane nu mai dispar, ci se lățesc și rămân ore întregi.
Nu e nicio magie și nicio conspirație: se numesc dâre de condensare persistente (persistent contrails).

💡 Pe scurt, ce se întâmplă acolo sus?
Aerul la altitudinea avioanelor este plin de vapori de apă, aproape de refuz (este la saturație). Când trece un avion, particulele microscopice din motor funcționează ca un fel de „magneți” pentru apă (în fizică le numim nuclee de cristalizare). Apa din aer se prinde instant de ele, îngheață și formează nori uriași de gheață.
Altfel spus: gheața de pe cer nu vine din avion, ci din aerul din jur! Avionul doar oferă „sămânța” de la care pornește cristalizarea.

⚠️️ De ce ne pasă?

Acști nori artificiali de gheață funcționează ca o pătura care ține căldura Pământului blocată dedesubt, contribuind la încălzirea globală.
🔬 Și ce treabă are asta cu Institutul nostru (INCDFM)?
Tot ce se întâmplă acolo sus – de la modul în care vaporii devin gheață pe o particulă microscopică, până la cm se comportă un material la temperaturi extrem de scăzute – ține de Fizica Materialelor.

La Măgurele, noi studiem exact astfel de procese la nivel atomic și nanometric:
1. Înțelegem cristalizarea: Cum aderă vaporii la diferite suprafețe și cm putem construi senzori de mediu ultra-precisi.
2. Materiale pentru avioane mai curate: Căutăm soluții pentru viitor – de la filtre și acoperiri speciale care reduc emisiile de particule, până la materiale avansate pentru avioanele pe hidrogen, care să nu mai afecteze clima.

Știința materialelor nu e doar în tuburile de test din laborator, ci și pe cerul pe care îl privim în fiecare zi!

02/10/2026

🔵Știința se descoperă cel mai bine atunci când o vezi, o testezi și întrebi „de ce?”.

✅INCDFM la Noaptea Cercetătorilor, la POLITEHNICA București.

🟡O seară. Multe întrebări. Și mai multe experimente.