11/10/2026
🇮🇹 VIII Convegno italo–romeno di studi “La Romanità Orientale e l’Italia dall’Antichità fino al secolo XX”
Accademia di Romania in Roma, 15–16 ottobre 2026
L’Accademia di Romania in Roma, in collaborazione con la Facoltà di Storia dell’Università “Alexandru Ioan Cuza” di Iaşi, la Facoltà di Storia dell’Università di Bucarest e la Facoltà di Storia e Filosofia dell’Università “Babeş–Bolyai” di Cluj-Napoca, organizza nei giorni 15–16 ottobre 2026, avvalendosi del patrocinio dell’Ambasada României în Italia / Ambasciata di Romania in Italia, dell’Accademia Romena di Bucarest e dell’Associazione Internazionale di Archeologia Classica, nonché del sostegno dell’Istituto Culturale Romeno, l’VIII edizione del Convegno italo–romeno di studi “La Romanità Orientale e l’Italia dall’Antichità fino al secolo XX”. I lavori del convegno si svolgeranno presso la Sala Conferenze dell’Accademia di Romania, in Piazza José de San Martín 1, Roma.
La Romanità Orientale è emersa tra la fine dell’età repubblicana e gli inizi del Principato, allorché i contatti preesistenti tra gli abitanti della Pen*sola italiana e le popolazioni balcaniche si consolidarono in forme giuridiche stabili, culminate nella trasformazione dei territori balcanici in province romane. Nel corso dei secoli, la Romanità ha conservato, con varia intensità, i legami originari con le comunità italiche: le fonti letterarie, epigrafiche, archeologiche e iconografiche ne testimoniano le f***e connessioni nelle loro molteplici declinazioni storiche, siano esse politiche, militari, economiche, culturali o religiose. La motivazione alla base di questo evento scientifico, la cui riuscita si rinnova in una formula a cadenza annuale, discende, da un lato, dall’inesauribile fecondità di un tema suscettibile di indagini multi- e interdisciplinari e, dall’altro, dalla straordinaria diversità tipologica delle fonti, aperte a sempre nuove esegesi e a rinnovati approcci metodologici. A tal proposito, si annoverano le cospicue testimonianze archeologiche, epigrafiche, numismatiche e iconografiche che documentano la romanizzazione diretta dello spazio balcanico e carpato–danubiano nell’epoca del Principato e nella tarda Antichità, per poi estendersi alle complesse dinamiche politiche intercorse, nel mondo medievale, tra l’Occidente, e l’Italia in particolare, e i Principati Romeni. Tale contesto propiziò l’affermazione politica, storica e artistica di un’identità condivisa, imperniata sul concetto di latinitas. Per quanto concerne l’Età moderna e i secoli XIX e XX, le varie forme di interazione trovano riscontro in un’ampia tipologia documentaria, che spazia dagli archivi diplomatici, politici e commerciali sino alle testate giornalistiche e alla produzione artistica.
🇷🇴 Conferinţa italo–română „Romanitatea orientală şi Italia din Antichitate până în secolul XX”, ediţia a VIII-a
Accademia di Romania din Roma, 15–16 octombrie 2026
Accademia di Romania din Roma, în colaborare cu Facultatea de Istorie a Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, organizează în perioada 15–16 octombrie 2026, sub patronajul Ambasadei României în Republica Italiană şi al Asociaţiei Internaţionale de Arheologie Clasică şi sub egida Academia Română, cu sprijinul Institutului Cultural Român, cea de-a VIII-a ediţie a Conferinţei italo–române „Romanitatea orientală şi Italia din Antichitate până în secolul XX”. Lucrările manifestării ştiinţifice se vor desfăşura în Sala de Conferinţe a Accademia di Romania, Piazza José de San Martín 1, Roma.
Romanitatea orientală s-a dezvoltat între sfârşitul Republicii Romane şi începutul Principatului, când contactele existente între locuitorii Peninsulei italice şi populaţiile din Balcani au dobândit forme juridice, în special prin transformarea teritoriilor balcanice în provincii romane. De-a lungul secolelor, această romanitate a păstrat (în grade diferite) legături cu comunităţile italice, sursele literare, epigrafice, arheologice şi iconografice ilustrând aceste conexiuni în contexte istorice multiple (politice, militare, economice, culturale, religioase etc.). Motivaţia organizării acestei conferinţe şi succesul său într-o formulă anuală derivă, pe de o parte, din faptul că tema suportă o tratare practic inepuizabilă, multi- şi interdisciplinară, şi, pe de altă parte, din diversitatea tipologică a surselor, deschise unor noi interpretări sau abordări metodologice. Pot fi invocate surse arheologice abundente, cu extensiile lor epigrafice, numismatice şi iconografice, care însoţesc romanizarea directă a regiunilor balcanice şi carpato–dunărene în timpul Principatului şi Antichităţii târzii, şi ulterior sofisticatele relaţii politice ale lumii occidentale medievale şi în speţă ale Italiei cu Ţările Române. Este etapa de afirmare politică, istorică, artistică a unei identităţi comune, centrată în jurul conceptului de latinitas. Pentru epoca premodernă şi secolele XIX–XX, forme de interacţiune din ce în ce mai diverse se reflectă într-o varietate de surse, de la arhive de toate tipurile – diplomatice, politice şi comerciale – până la presă şi producţie artistică.
ACCADEMIA DI ROMANIA IN ROMA
Tel.: +39 063201594
[email protected]
